* Neuropsihologia este stiinta care are ca obiect de studiu relatia intre psihic-creier in toata complexitatea sa.

In
cadrul careia avem urmatoarele directii :
1.NP clinica care studiaza patologiile cauzate de leziuni ale unor zone ale SNC-ului.
2.NP comportamentala care studiaza modul in care mpdificarile si leziunile creierului afecteaza comportamentul.
3.NP experimental studiaza tipurile dereglarilor proceselor psihice in urma leziunilor locale ale creierului.
4.NP copilului studiaza dereglarile proceselor psihice in urma leziunilor locale pe creier in cazul copiilor.
* Studiul in aceasta disciplina se efectueaza pe 4 directii :
1.Directia descriptiva studiaza elementele componente ale unui comportament , rolul lor in activitatea psihica si
succesiunea in spatiu si timp si corelaiile intre acestea.
2.Directia evoluionista se ocupa cu formularea legitilor despre schimbarea psiho-comportamentala pe ntreaga
scara animala si depistarea diferenelor calitative existente intre componentele acesteia.
3.Directia ontogenetica studiaz modificrile psiho-comportamentala cum ar fi maturizarea creierului si
componentele sale si altele, pe toata ontogeneza deci inceput-sfirsit .
4.Directia neuropsihologica studiaz mecanismele de la nivelul creierului prin care au loc unele modificri
comportamentale si nu altele.
* Domeniile de aplicare : neurologia clasica; psihopatologia; psihologia cognitiva, psihologia psihosomatica;
criminalistica; psihologia clinica; farmaceutica ; psihologia speciala
* Scurt-istoric : Toate cunotinele care le avem noi in cadrul acestei discipline despre relaia dintre psihic si creier isi
au apariia deja Hippocrates si Kroton care considerau creierul ca sediu al proceselor intelectuale ca gndirea si
raiunea iar cele afective in inima. Mai trziu Galen ne da o localizare mai exacta si anume, acesta considera ca tot
ceea ce vedem intra in forma de fluide prin ochi in ventriculii cerebrali unde amestecndu-se cu lichidele ficatului se
transforma in fluide psihice. Mai apoi Descartes situeaz psihicul in glanda epifiza situata la baza emisferelor
cerebrale , avnd rolul de dispecer . Meyer si mai apoi Gall pornesc ipoteza ca fiecare funcie psihica are localizarea
sa specifica pe creier. G. considera ca spiritul are anumite funcii ca memoria, percepia, inteligenta si fiecare din ele
avea localizarea lor specifica si ca oasele craniene se dezvolta odat cu dezvoltarea cortexului, si prin palparea
craniului se examineaz cortexul metoda numita frenologie. Broca (descoperind afazia motorie a localizat centrul
vorbirii in circumvoluiunea a 3-a frontala) si Wernike ( prin afaziasenzoriala descopera centrul vorbirii orale in
circomvolutiunea superioara a emisferei stingi) primii care au demonstrat clinic ipoteza de mai sus. Dupa care asistam
la o varietate enorma de descoperiri in acest sens. Luria ne vb.despre o ipoteza a localizarii dinamice conform careia
nu exista o localizare precisa a functiilor psihice cel putin a functiilor psihice superioare . Gazzaniga si Sperry prin
modelul lor split-brain demonstreaza ca fiecare emisfera e specializata in anumite funcii. Flourens prin modelul lui
numit echipotentialism ne demonstreaza ca prin extirparea unei portiuni cerebrale dup un anumit timp apar unele
tulburri dar dispar sau diminueaz conform principiului compensrii conform cruia o alta poriune cerebrala preia
funciile celei extirpate. (avantaje : modelul se bazeaz pe date empirice / dezavantaje : datele obinute asupra
porumbelului le suprapune asupra omului). Lashley efectueaz aceleai experimente punnd accentul pe cantitate si
ajunge la concluzia ca durata realizrii compensrii depinde de mrimea suprafeei extirpate. Din punct de vedere
psihologic modelul localizationist echivaleaz cu teoria asociaionista iar echipotentialismul cu cea gestaltista. Pavlov
si Jackson vin cu perspectiva genetic evoluionista conform creia mecanismul funciilor psihice nu este nnscut
ci se modifica in ontogeneza , odat ce zona se amplifica si functia sa fel formnd o unitate dinamica evolutiva.
Anohin ne vb.despre sistemul functional conform caruia functia psihica este un instrument de adaptare la mediu . Mai
tirziu Luria elaboreaza o schema logica si operationala a localizarii dinamice in cadrul careia trebuie sa punem accept
pe aspectul fundamental( orice proces psihic apare neaparat in interiorul creierului si nu in afara acestuia si in
functionarea acestuia sub influenta stimuluilor exteriori, deci psihicul este rezultatul activitatii creierului ) si un aspect
secundar( trebuie sa gasim mecanismul realizarii proceselor psihice luind in consideratie succesiunea formarii
functiilor psihice; structurile neuronale ale acestora; gradul de complexitate ; plasticitatea structurilor cerebrale si cum
se combina neuronii p/u a alcatui zonele creierului ). Ca rezultat putem afirma urmatoarele : In SNC avem structuri
specializate precise( aria Broca, Werniche) si structuri nespecializate dinamice (a limbajului, gindirii, inteligenei,
imaginatiei) Astfel avem functii cu localizare precisa( senzoriale si motorii) si functii cu localizare
dinamica(celelalte). Borgen , Botez au vbdespre caracterul modular al scoartei cerebrale conform creia modulul este
format din aprox.10.000 neuroni in coloane unde exista relaii intre inputurile excitatorii si inhibitorii, iar funciile
psihice au loc de la cele primare la cele secundare si aa mai departe

Privire generala asupra creierului :
Creierul este format din 2 emisfere care au 3 fete :
1.Externa sau convexa (bolta craniana)
2.Media (fisura inter emisferica)
3.Bazala (baza craniului)
Aici gsim santul Rolando (central) ; santul Silvius (lateral) si parieto-occipital.
Acestea despart emisferele in 4 lobi :
1.Lobul frontal : girusul frontal superior ; frontal mediu; frontal inferior; frontal precentral .
2.Lobul parietal : parietal superior ; parietal inferior; supramarginal; angular; postcentral .
3.Lobul temporal : temporal superior; mediu ; inferior .
4.Lobul occipital : girusurile occipitale.
5.Insula : situat in profunzimea santului Silvius si rsp. de instincte.
Si 5 formaiuni :
1.Mielencefalul (bulbul rahidian)
2.Metencefalul (puntea Varolio si cerebelul)
3.Mezencefalonul (mezencefalul)
4.Diencefalonul (diencefalul)
5.Telencefalonul (telencefalul)
Pe fata mediala : girusul frontal superior ; lobulul paracentral; girusurile occipito temporale laterale si mediane;
uncusul; girusul dintat; girusul parahipocampic; precuneus si cuneus; girusul parieto-occipoital si cingulat deasupra
corpului calos.
Pe fata bazala : girusurile orbitale; drepte; temporal inferioare; occipito temporale laterale si mediane; bulbii si
tracturile olfactive; uncus; polul occipital; istmul girusului cingulat.
Organizarea topografica a SN : Sistemul nervos se mparte in SNC (Creier : trunchi cerebral; cerebel; diencefal;
telencefal / Mduva spinrii) si SNP (Sistem nervos somatic / Sistem nervos vegetativ : SNsimpatic/parasimpatic).
SNC : Primete aferente interpretndu-le si trimite eferente si controleaz tot Sistemul Nervos.
SNP : format din nervi senzoriali(afereni) si motori(efereni) cu funcia de a conecta SNC cu organe si esuturi.
SNS : format din 12 perechi de nervi cranieni / 31 perechi de nervi spinali .
SNV : controleaz activitatea organelor interne . simpatic pregtete organismul p/u lupta(simpaticotonic-persoanele
care roesc repede) / Parasimpatic(se ocupa de relaxul organismului dup efort .
Sistemul Nervos Central mai conine si ventriculi cerebrali
V1 si V2 cei mai mari , cu forma unor coarne situai in emisferele cerebrali
V3 si V4(situat la nivelul punii Varolio si cerebelului,forma romboida) - sunt unii de apeductul Silvius .
Structura meningelui(membrana ce acoper in ntregime SNC-ul) :
1.Duramater are rol protector si e formata din 2 structuri
2.Arahnoina este membrana mijlocie transparenta, care trimite spre piamater puni ce formeaz spatii cu lichid
cefalorahidian.
3.Piamater este extrem de vascularizata si elastica cu rol nutritiv .
Spatiile meningelui :
1.Spatiul epidural : intre cutia craniana si dura mar
2.Spatiul subdural : intre duramater si arahnoida
3.Spatiul subarahnoidian : intre arahnoida si piamater .
Lichidul cefalorahidian : 120/150 ml. impartit intre spaiul subrahidian si ventriculi , e transparent si incolor , conine
glucoza, proteine, sruri minerale
Funciile : regleaz presiunea din creier; protejeaz esutul nervos ca o perna hidraulica ; servete ca mediu nutritiv ;
elimina elementele de tip neuroni mori si produse de care creierul nu mai are nevoie dup ce au fost metabolizate ,
pentru a obstacola intoxicaia .
Bariera hematoencefalica : se afla intre lichidul cefalorahidian si capilarele vaselor sangvine ca o bariera care nu
permite ptrunderea iodului, unele antibiotice etc. dar uor este traversata de ctre alcool, droguri, toxine , din acest
motiv au efecte mari si daunatoare