Delimitri conceptuale :

Zmbetul este si una dintre formele biologice de baza de exprimare a tuturor oamenilor,
este considerat o expresie facial. Este un gest extrem de complex, exprimnd o gam
larg de stri sufleteti, de la bucurie i plcere/satisfacie pn la jen sau chiar cinism.
Decodarea corect a sensului unui zmbet este destul de dificil tocmai prin multitudinea
strilor exprimate. In studiile pe care le-a condus in Papua Noua Guinee, Ekman a
observat ca membrii tribului Fore (care erau total rupi de cultura vestica si cunoscui
pentru ritualurile de canibalism) atribuiau zmbete unor descrieri de situaii in acelai fel
in care am face-o si noi.
Zmbetul : Cea mai uoar form de rs este zmbetul sau sursul. El const din
contracararea muchilor gurii ntr-un rs incomplet. Gura este deschis i colurile gurii
trase puin lateral. n obraz apar dou guri ce dau gropie feei(Liviu Filimon din Mimica
si fizionomie).
Rolul zmbetului este acela de a liniti. Chiar cnd folosim cuvinte neplcute, dac le
nsoim de zmbet, pot aciona dezarmant, datorit transparenei i francheei. Importana
deosebit a zmbetului este determinat i de faptul c acesta poate fi perceput de la mare
distan (90 metri), naintea celorlalte forme de expresii ale mimicii feei.
Ne natem zmbind : In mod surprinztor, ne natem zmbind. Tehnologia 3D cu
ultrasunete arata ca bebeluii ncep sa zmbeasc nc din uter. Dup ce se nasc, ei
continua sa zmbeasc (iniial doar in somn) si chiar si bebeluii orbi zmbesc, ca
rspuns la sunetul vocii umane. Rsul nsa, apare la oameni dup primele 2 luni de viaa .
Studiul arata ca: la 26 de sptmni copilul poate realiza o gama larga de gesturi si
manifestri specifice copilului - sa se scarpine, sa zmbeasc, sa plng, s sughia si sa-
si sug degetele.
Originea zmbetului: Zmbetul i are originea n gesturile de ameninare, evolund
apoi n gestul de dezvelire a dinilor i n rnjetul de frica. Evoluia rnjetului datorat
fricii spre zmbetul de astzi ne indic faptul ca homo sapiens are tendina de a se
comporta prietenos i de a comunica.
Efectele zmbetului : Reduce nivelul hormonilor care induc stresul, precum cortizol,
adrenalin i dopamin, i crete nivelul hormonilor precum endorfina, reducnd totodat
presiunea sangvin. Mai mult, umorul are efecte pozitive in reducerea stresului sau a
depresiilor.
Tipurile de zmbet :
Zmbetul rutcios
2. Zmbetul timid
3. Zmbetul de aprobare
4. Zmbetul ntrebare.
5. Zmbetul m bucur c triesc


Zmbet contrafcut / zmbet autentic :
DURATA. Zmbetele contrafcute dureaz mult mai mult dect cele sincere, spontane.
MONTAJUL. Zmbetele contrafcute sunt asamblate" mult mai repede dect cele
autentice i sunt descompuse tot att de repede.
LOCALIZAREA. Zmbetele contrafcute tind s se reduc la jumtatea inferioar a
feei n timp ce n zmbetele autentice sunt solicitai muchii care ridic colurile gurii i
cei din jurul ochilor care trag uor sprncenele n jos. Zmbetele contrafcute sunt
controlate de alte pri ale creierului fa de cele autentice sunt produse de nite centri
voluntari, n timp ce zmbetele autentice sunt produse involuntar.
SIMETRIA. Zmbetele autentice apar pe ambele pri ale feei, n timp ce zmbetele
contrafcute sunt deseori mai accentuate pe o jumtate de fa (de obicei, n jumtatea
dreapt) deoarece cile de conducere a expresiilor faciale voluntare i involuntare sunt
diferite. Dac vedei un zmbet simetric, acesta poate fi autentic sau fals, dar dac vedei
unul care apare numai pe jumtate de fa, acesta este foarte probabil fals. Dei zmbetele
simetrice i cele asimetrice sunt foarte diferite, oamenii tind s reacioneze la ultimele ca
i cum ar fi adevrate. Acesta este motivul pentru care ne preocup att de puin
autenticitatea zmbetului dac oamenii ne zmbesc, nu ne mai intereseaz ce fel de
zmbet ne ofer.

Experimentul lui Duchenne : Cu mai bine de o suta de ani in urma, neurologul francez
Duchenne de Boulogne a descoperit cum adevratul zmbet de bucurie difer de toate
cele ce nu au legtura cu plcerea. El a studiat modul in care fiecare muchi facial
modifica expresia subiecilor, stimulnd electric diferite pari ale figurii umane si
fotografiind rezultatul contraciilor muchilor (A realizat experimentul cu un subiect care
nu simea durerea in zona fetei, aa ca procedura nu-l incomoda).
In urma acestui experiment Duchenne afirma : Emoia bucuriei autentice se exprima
prin contracia simultana a muchiului zigomatic major si a muchilor orbiculari. Primul
se supune voinei dar al doilea e micat de emoii ale sufletului. Bucuria falsa, rsul
amgitor nu pot provoca contracia celei de-a doua categorii de muchi. Muchii din jurul
ochilor nu se supun voinei, sunt micai doar de un sentiment adevrat, de o emoie
agreabila. Ineria lor,in zmbet trdeaz un fals prieten .
12 Lucruri curioase despre zmbet :
1. Te relaxeaz si ii mbuntete dispoziia
2. Ii ntrete sistemul imunitar
3. Zmbetul este contagios
4. Zmbetul este mai atractiv dect orice tip de machiaj (Un studiu realizat de Orbit
Complete a demonstrat faptul ca 69% dintre oameni gsesc femeile mai atractive atunci
cnd zmbesc dect atunci cnd sunt machiate) .
5.Exista 19 tipuri de zmbete. Cercettorii au identificat 19 tipuri de zmbete, ncadrate
in doua categorii: zmbetele de curtoazie, in care sunt implicai mai putini muchi ai
fetei, si zmbetele sincere, in care sunt implicai mai muli muchi ai fetei.
6. Zmbetul este cea mai recunoscuta expresie faciala
7. Femeile zmbesc mai mult dect brbaii .
8.Zmbetul este semnul universal al fericirii. In timp ce mbririle, plecciunile si
strnsul minilor au semnificaii diferite in funcie de cultura, zmbetul este cunoscut
pretutindeni ca fiind un semn al fericirii si al acceptrii.
9.Este mai uor sa zmbeti dect sa fii posomort. Corpul trebuie sa munceasc mai
mult si sa foloseasc mia muli muchi pentru a se ncrunta dect pentru a zmbi.
10. Zmbetul elimina stresul.
11.Cercettorii britanici au descoperit c un singur zmbet poate genera acelai nivel de
stimulare cerebral precum 2000 de tablete de ciocolat.
12.Bebeluii pot zmbi nc de la natere .

Rsul : Forma extrem a zmbetului este rsul care presupune i o emisie sonor.
Claudia Schafer, expert n limbajul trupului, a observat c, pe o scar de la 1-10 a
intensitii unui rs, apar gradual i aproximativ, n succesiune indicat, urmtoarele
manifestri nonverbale :
sursul i izbucnirea n plns;
gura se deschide din ce n ce mai larg;
colturile gurii se deplaseaz tot mai n lateral, spre urechi;
nasul se ncreete;
sunetul se apropie tot mai mult de strigt;
ochii se nchid, cu lacrimi, iar pielea din jurul lor face cute multe i mici;
capul cade tot mai pe spate i umerii se ridic;
apare o micare de legnare a corpului;
persoana se auto mbrieaz, cuprinzndu-i trupul cu minile;
Se declaneaz un mod oarecare de a bate din picior.

Funcia rsului : Cea mai important funcie a rsului este comunicarea, avnd ca
argument principal meninerea interaciunii, a interesului i a ateniei partenerului
comunicaional. Mai mult, rsul poate schimba conotaia discuiei, mai ales atunci cnd
rspunsul interlocutorului nu este cel ateptat, i mai poate fi neles i ca fiind rezultatul
manifestrilor emoionale, cum ar fi bucuria i fericirea. n multe din cazuri mascheaz
anumite stri emoionale (furia, ruinea, nervozitatea) prin intermediul rsului, nelsnd
s ias la iveal adevratele sentimente. n concluzie, rsul mediaz conversaia, prin
urmare dialogul produce satisfacii ambelor pri.
Concluzie : Felul n care zmbesc oamenii unii la alii poate oferi indicii despre
raporturile care exist ntre ei. Darwin a observat c zmbetul i rsul apar de multe ori
mpreun. El a tras de aici concluzia c acestea au aceleai origini i c zmbetul este
numai o form atenuat a rsului. Aceast idee pare foarte convingtoare, mai ales cnd
ne gndim ct de uor este s trecem de la zmbet la rs i ct de aproape este fericirea de
amuzament. n multe limbi cuvintele pentru zmbet i rs au chiar aceeai rdcin.
Totui rsul uman i zmbetul apar de multe ori mpreun i par s serveasc aceluiai
scop. Acest lucru sugereaz c, n timpul evoluiei, rsul uman i zmbetul au mers ntr-o
direcie convergent.

Bibliografie

Peter Collet, Cartea gesturilor, Editura Trei, Bucureti, 2005 pag.75
Liviu Filimon, Mimica si fizionomie, Editura didactica si tiinifica, Bacu, 1992 pag.47

Paul Ekman, Emoii date pe fata, Editura Trei, Bucureti 2012 pag.295
http://ro.wikipedia.org
http://marketingportal.manager.ro