Scoarta Cerebrala - Sindroamele corticale (partea I)

Creierul este compus din: emisferele cerebrale trunchiul cerebral cerebel Emisferele cerebrale sunt pereche,nparite n lobi delimitai parial de principalele anuri : lobul frontal lobul parietal lobul temporal lobul occipital lobul insulei-n profunzimea anului silvian lobul limbic-este un lob de sintez cu funcii viscerale i in reglarea comportamentelor. Este constituit din marginile laterale ale lobilor frontal,parietal, occipital,temporal,nconjurnd partial trunchiul n partea rostrala. Citoarhitectura emisferelor cerebrale. Brodman a descris 52 de ariii funcionale. Cortexul are 6 straturi: 1.molecular are rol asociativ Este compus dintr-o reea de dendrite i axoni paraleli cu suprafaa scoarei i un numar relativ mic de neuroni. 2.granular extern rol asociativ - compus dintr-un numar mare de neuroni de talie mare si mijlocie, 3.piramidal extern rol asociativ -compus din neuroni de talie mijlocie 4.granular intern rol de recepie senzitivo-senzorianl -densitate mare de neuroni de talie mica. 5.piramidal intern rol motor - compus din celule gigante Betz,celule mari si mijlocii cu densitate mare. 6.stratul celulelor fuziforme rol asociativ neuroni de forme si marimi diferite,densitate medie. Structura cu 6 straturi se gasete pe 80% din cortex iar filogenetic este neocortex(izocortex). 12% reprezinta paleocortexul(allocortex) si are numai 3 straturi(molecular extern,granular i piramidal). Izocortexul (neocortex) poate fi: -homotipic: cea mai intinsa reprezentare,are 6 straturi de grosimi diferite,are rol asociativ ;este implicat in functiile psihice. -heterotipic: unele straturi sunt slab reprezentate sau lipsesc; are functii elementare. Este de doua tipuri: a)agranular in acest caz stratul granular este f.slab reprezentat iar in aria motorie primara nu exista strat granular ; stratul piramidal este f. dezvoltat. In aria motorie primara stratul V contine celulele gigntice Betz iar in rest cortexul agranular contine celule de talie mijlocie piramiddale.

b) granular cu cu straturi granulare mai dezvoltate si putine celule piramidale .Acest tip de cortex este specific ariilor senzitive primare 3,1,2, ariei vizuale 17,auditive 41,42. Lobul frontal. La nivelul lobului frontal se localizeaza urmtoarele arii Brodmann: -aria 4 compusa din izocortex hezerotipic agranular corespunzator Fa.la acest nivel exist o proiectie somtotopica a segmentelor corpului n funcie de complexitatea micrilor executate (astfel mna i faa au cea mai mare reprezentare). Leziunile distructive ale ariei 4 determina paralizie. Leziunile iritative produc crize motorii focale(in cazul n care criza evolueaza din aproape n aproape pe schema somatotopica poarta numele de criza jacksonian motorie). -aria 6 ,izocortex heterotipic agranular,nu conine celule piramidale gigante. Leziunile unilaterale distructive produc reflex de apucare forata controlateral si trecere dificila de la o micare la alta. Leziunile iritative produc rotaia capului(criza adversiva) ,rotaia corpului,micri masticatorii i de supt. -aria 8 ,izocortex heterotipic agranular este aria oculogir. Leziunile distructive duc la deviatia laterala a globilor oculari spre partea leziunii iar n cele iritative ochii deviaza controlateral. -aria 9,10,11,12,13 constituie cortexul prefrontal ,izocortex homotipic.Are rol asociativ, n gdirea sintetica,anticipativ.Sindromul prefrontal are dou forme clinice: a) apatie, lipsa de iniiativ,indiferen .b) euforie,dezihibiie,calambururi, glume puerile -aria 44 din emisferul dominant situata la baza Fa anterior,este aria exprimrii verbale. Lezarea ei duce la afazie motorie Broca. -pe faa orbitara a l.frontal se afl centri vegetativi cu rol in funciile cardio respieratorii. Lobul parietal. -aria 3,1 n Pa(parietala ascendent) structural izocortex heterotipic granular , aria unde se proiecteaz fibrele senzitive plecate de la talamus, este aria senzitiva primar.distrugerea ei duce la hemihipoestezie controleteral pentru toate modurile de sensibilitate. Excitaia ei duce la crize jacksoniene senzitive. -aria 2 (izocortex heterotipic granular) are rol sintetic in topognozie ,stereognozie,hilognozie,morfognozie. -aria 39-leziunea in emisferul dominant se manifesta prin sindrom Gerstman agrafie,alexie,acalculie,dzorientare dreapta/stanga,agnozie digitala,tulburari apraxice. -ariie 39 si 40 din emisferul nedominant cu rol in somatognozie,determina in leziuni distructive * hemiasomatognozie cu neglijare sau negarea hemicorpului opus *agnozia deficitului *anozodiaforie indiferenta fata de boala. Sindromul Anton Babinschi = asomatognozie+anozognozie+anozodiaforie.

Scoarta Cerebrala - Sindroamele corticale (partea a IIa) Lobul temporal.

aria 41-izocortex heterotipic granular-esta aria primara,distrugerea bilaterala duce la surditate corticala. In leziuni iritative apare tinitus.

aria 42- izocortex heterotipic granular,lezata bilateral determina agnozia pentru sunete,muzica. aria 22- aria intelegerii limbajului in emisferul dominant(izocortex homotipic cu rol asociativ) lezarea ariilor 22+42 dominant =surditate verbala sau afazie senzoriala Wernike, constand in neintelegerea sensului cuvintelor,propozitiilor. aria olfactiva paleocortex, pe suprafata interna a l.temporal . leziunile iritative duc la halucinatii olfactive,stari afective de fericire,stari onirice. Lobul occipital.

aria 17- izocortex heterotipic granular, situata pe suprafata interna a scizurii calcarine;pe ea se proiecteaza retina punct cu punct. Leziunile distructive produc hemianopsie controlaterala cu pastrarea vederii maculare.leziuni iritative produc fotopsii,fosfene. aria 18 rol asociativ. In leziuni iritative apar perceptii sub forma unor imagini elementare(linii,cercuri) aria 19 sediul integrarii complete vizuale , sediul lexiei,se extinde spre zonele de granita cu lobii T,P. Excitatia ariei produce perceptia unor imagini complexe. Lezarea ariei1 18+19 duce la agnozie vizuala sau cecitate psihica. Leziuni in emisferul nedominant determina agnozia vizuospatiala cu perceptie distorsionata a spatiului,lipsa de apreciere a plasarii pacientului in raport cu obiectele. Prosopagnozia consta in nerecunoasterea figurilor.

Afazia.
Afazia este o tulburare dobdit de ntelelegerere si exprimare alimbajului. Ariile legate de funcia limbajului sunt: Lobul frontal-aria 44 Broca -exprimare verbal. Lobul temporal-aria 42,22- intelegerea verbal. Lobul occipital-aria 19 - lexia. Aria Broca are rolul de a genera cuvinte. Aria Wernike recunoaste sunetele ca i cuvinte . Este legata de aria Broca prin fascicolul arcuat.Aceste dou zone sunt legate de aria conceptul unde se recunoate sensul cuvintelor. Tipuri de afazie : -afazia Broca -afazia Wernike -afazia de conductie(fascicul arcuat) -afazia transcorticala senzoriala -afazia transcortical motorie. Afazia Broca ,expresiva sau motirie. -lezarea ariei 44 frontale -intelege cuvintele dar nu le poate (afemie= imposibilitatea articularii cuvintelor) -vorbire nonfluenta,telegrafica fara prepozitii,conjunctii. -nu poate denumi obiectele,foloseste parafraze -nu poate repeta o propozitie

Lezarea ariei 46 produce agrafie. Afazia transcorticala motorie. Se manifesta ca afazia Broca dar poate repeta propozitiile. Afazia senzoriala Wernike sau afazia receptiva. -lezarea ariei 42 duce la nerecunoasterea fonemelor limbii materne care apar ca zgomote -leziunea ariei 42 ,22 determina surditatea verbala -nu intelege limbajul, -poate vorbi,fluent dar cuvintele nu au sens(salata de cuvinte) -jargonafazie inlocuirea silabelor ,cuvinteloralcatuind un nou linbaj neinteligibil. -repetarea la cerere a unei propozitii nu este posibila. Afazia transcorticala senzoriala -asemanator afaziei Wernike,cu conservarea vorbirii repetate Afazia de conductie. -lezarea fascicolului arcuat -intelegere si exprimare conservate -repetarea la cerere aunei propozitii nu este posibila. Afazia mixta sau globala. -leziuni extinse ale ariei Broca si Wernike -nu intelege nu poate exprima nimic. Afazia mixta transcorticala. -asemanator afaziei mixte cu conservarea repetarii. Teste pentru evaluarea afaziei. -vorbirea spontana-denumire de obiecte -vorbire automate(numara) -vorbire repetata -executare de ordine complexe - ,, ,, ,, ,, simple - ,, ,, ,, ,,, ,, cu dicriminare dreapta stanga -scris-.citit.

Apraxia.
Praxia se refera la functia gestuala sau executare cu un scop a unei succesiuni de miscari. Ariile implicate sunt : -aria 40,39 domonant. -aria 22 posterior dominant -raspantia parieto-occipitala bilateral Fa ,piciorul F3.

Gesturile pot fi: -tranzitive(legarea sireturilor) -intranzitive -elementare(deschide gura)

-descriptive(gestul de a bate cu ciocanul) -conventionale(salut). Apraxia ideatorie -leziuni in aria40,39,T1dominant -se considera o agnozie de utilizare a obiectelor -nu executa gesturi tranzitive si intranzitive. Apraxia ideomotorie. -leziuni aria 40,39 nedominant -poate fi globala sau la un hemicorp -afecteaza atat actele simple cat si cele complicate -pot indeplini spontan unele acte dar nu si la ordin. -sunt afectate gesturile intranzitive predominant. Apraxia constructiva. -leziuni de emisfer dominant si nedominant -lipsa de apreciere a relatiilor dintre elemente -nu poate desena sau construi folosind cuburi. Apraxia de imbracare. -leziune parieto-occipitala nedominanta -tulburari de schema corporala ,agnozie vizuala -nu se poate imbraca. Apraxia facio-buco-linguala. -leziunea in piciorul F3 dominan -nu executa miscari la cerere in teritoriul descris dar le executa automat.