13.05.

2015

Curs 11: Despre ariile asociative

... informatiile care ajung aici sunt discriminate si comparate cu informatiile pre-existente in ariile asociative
parietale 5 si 6. Procesul se numeste stereognoza (adica cunoastere spatiala). Lezarea ariei primare duce la
astereognozie (adica necunoasterea tactila a obiectului) sau tulburari de schema corporala (nu-si recunoaste un
membru), sau de perceptie tridimensionala.
Aria somestezica secundara este in campurile 42 si 43, pe buza superioara a santului lateral. Aria
somestezica suplimentara este in lobulul paracentral.

Ariile vizuale (17, 18 si 19)

Aria vizuala primara este in campul 17, se gaseste pe buzele santului calcarin, si se numeste arie striata
pentru ca are in stratul 4, stria genari. Aria vizuala primara trimite informatii spre 18 si 19.
Aria vizuala secundara (18) se mai numeste si peristriata. Este asezata in oglinda in jurul ariei 17, si nu are stria
genari. Primeste de la 17 si prin fasciculele longitudinal superior si inferior ale creierului, trimite informatiile in
cortexul prefrontal. Aria 18 trimite si direct fibre spre nucleii oculomotori, explicand astfel miscarile globilor oculari
la stimulul luminos.
Aria 19 se gaseste in fata ariilor 17 si 18. Trimite eferente spre nucleii oculomotori mezencefalici, avand rol
in fixarea obiectelor cu privirea.

Aria auditiva primara

Se gaseste in girul temporal superior, in girii scurti Hesshl. Leziuni mici in aceasta arie duc la lacune
auditive.

Aria auditiva secundara (in 42 si 22)

Este in spatele ariei primare. Leziuni in 22 duc la surditate verbala.

Aria gustativa (in piciorul girului postcentral, in insula si in uncus = carlig)

Leziunile de aici (in 43) duc la agerusie (nu simte gustul).

Ariile corticale eferente

1. Aria somatomotorie primara: campurile 4, 6 si 8. 4 este in girul precentral, 6 anterior de el si 8 este in girul
precentral mijlociu, unde ajung fasciculele longitudinale, si de unde pleaca longitudinalele (de la optic).
Cei mai multi neuroni giganti (75%) sunt distribuiti membrului inferior, deoarece, pe scara filogenetica,
fuga este mai importanta decat dexteritatea. Aici isi are originea tractul cortico-spinal, care insa,
predomina in aria 4 din girul precentral, dar care origine se intinde si in 3, 1 si 2 (adica in zonele somato-
senzitive; fibrele somato-senzitive realizeaza controlul transmisiei). Daca se lezeaza aria 4, degenereaza
40% din fibrele tractului piramidal. Daca se lezeaza aria 6, degenereaza 30% dintre ele. Daca se lezeaza
ariile vizuale, degenereaza 40% din tractul piramidal (fibrele cortico-nucleare). Prin bratul anterior al
capsulei externe, trec fibrele fronto-pontine. Prin genunchi trec cortico-nuclearele. Prin bratul posterior
trec in ordine: fibre pentru membrul superior si pentru cel inferior. Prin segmentul retro-lenticular al
capsulei trece radiatia optica. Prin segmentul sub lenticular trece radiatia acustica. Fibrele tractului
piramidal pentru membrul superior sunt medial si pentru cel inferior. In punte, fasciculul piramidal este
disociat de catre nucleii motili. In bulb, fasciculul piramidal se reconcentreaza, ridicand piramidele
bulbare, si apoi se incruciseaza formand decusatia piramidala. Doar 90% din fibre se incruciseaza, formand
tractul cortico-spinal lateral. 10% formeaza tractul cortico-spinal anterior, care este in cea mai mare parte
incrucisat si el, terminandu-se in cornul anterior din partea opusa. In concluzie, calea piramidala are o
mare componenta nucleara, si doua fascicule, care pana la urma sunt incrucisate. Putem spune ca exista
neuronul I cortical sau neuronul motor central si neuronul II medular in cornul anterior din partea opusa,
sau in nucleii motori ai nervilor cranieni, si se numeste neuron periferic. Lezarea neuronului I si a cailor
pana la neuronul II se numeste leziune de neuron motor central si este urmata de paralizii. Acestea sunt
initial paralizii flasce si cu abolirea reflexelor pentru circa o luna. Ulterior, paralizia devine spastica,
 hipertonica si cu exagerarea reflexelor. Lezarea neuronului II si a axonilor sai produce leziunea de neuronn
motor periferic: hipotonie, atrofie si areflexie. Lezarea ariei 4 la pisica duce la recuperare totala. La
maimuta se produce hemiplegie si isi revine repede. La om face paralizie spastica cu recuperare lenta,
dinspre proximal spre distal, miscarile fine nu se mai recupereaza vreodata. Deci pentru leziunea de motor
neuron central: lezarea limitata a ariei 4 produce monoplegia. Daca leziunea este in capsula interna,
rezulta hemiplegie (deoarece zona este foarte ingusta, iar hematomul cuprinde ambele membre). Daca
este in maduva cervicala, avem tetraplegie. Daca este sub T1 si T2, avem doar paraplegie. Disfunctiile apar
daca: (a) artera se obstrueaza si avem ischemie, (b) fie se rupe un vas care formeaza presiunea prin
hemoragie si este mult mai grav.
2. ... unde se suprapune cu aria somestezica secundara. Controleaza muschii mimicii de pe aceeasi parte. Asa
se explica regresia paraliziei facialului de aceeasi parte dupa o hemoragie in partea opusa.

Despre ariile extrapiramidale

Ocupa 85% din cortexul motor. Exista ariile supresive notate cu 's'. Alte arii sunt ariile premotorii 44 si 45
unde sunt centrii vorbirii din girul central inferior.

Ariile asociative se gasesc in jurul ariilor specifice si lucreaza odata cu acestea. De fapt, cand o regiunea lucreaza
dominant, intreg creierul lucreaza.

La nastere cele doua emisfere au potential egal. Diferentierea intre ele apare in jurul varstei de doi ani, si uneori va
duce la o dominanta, care apare la 10 ani. Tentativa de schimbare a dominantei, va duce la balbism. In realitate,
ambele emisfere participa in orice activitate umana. Deci nu suntem predestinati la o dominanta, ci suntem
comfortati la o dominanta. Daca un individ foloseste un membru sau extremitate in mod preferential, poate exista
o dominanta. Este in fapt o conditionare sociala. Practic, nu exista nimeni de 'dreapta' sau de 'stanga'. De
asemenea, individul isi poate dezvolta in mod voit ambele emisfere.

Pentru dominanta de stanga/dreapta: verbala/non-verbala; predilectie spre discurs(folosirea cuvintelor)/spre

emotii si procesarea de tip social; mai bun la matematica, conteaza numerele/metafore, analogii si context;
actiune de tip logic/de tip holistic (vede intregul); analitica/sintetica; rationala/intuitiva.

Plasticitatea creierului este somatica, adica celulele si prelungirile sunt in miscare (daca se taie o emisfera, cea
remanenta ii va umple locul).