Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2015
Are 2,5 m2, 1010 neuroni, 2 – 5 mm grosime, volum de circa 300 cm 3, este formata din neuroni, fibre
aferente, eferente si de asociatie (nu parasesc scoarta).
Tipurile neuronilor din scoarta (straturile):
1. Celulele piramidale – varful este spre suprafata, axonii lor formeaza fibrele eferente, straturile 3 si 5
formeaza columne, fiecare columna reprezentand un teritoriu periferic
2. Celulele granulare
3. Celulele fusiforme
4. Celulele Cajal
5. Celulele Martinoti
In raport cu stratul 4, straturile supraiacente se numesc straturi 'supra-granulare', fiind mai noi filogenetic.
Straturile infra-granulare sunt mai vechi din punct de vedere filogenetic.
Straturile fibrilare (lama tangentiala), lamina disfibroza, stria Kaes-Bechterev, stria externa Baillager (care
in aria vizuala se vede cu ochiul liber si se numeste strie Genari), urmeaza stria interna Baillager si lamina infra-
striata.
1. Allocortex, care 1-3 straturi si este cel mai vechi filogenetic. Este impartit in arhi-cortex cu 3 straturi bine
individualizate (hipocamp) si paleo-cortex unde nu mai sunt individualizate asa bine straturile (rim-
encefalul)
2. Izocortex – care poate fi: (A) izocortex homotipic cu 6 straturi egale, care poate fi de tip frontal (activitati
psiho-motorii), de tip parietal (in memoria asociativa) si de tip polar (implicat in functiile psiho-senzoriale);
(B) izocortex hetero-tipic, unde se disting 6 straturi inegale: izocortex hetero-tipic agranular (predomina
straturile piramidale specific ariilor motorii) si izocortex hetero-tipic granular (specific ariilor receptoare).
3. Mezocortex, zona de tranzitie intre 1 si 2. Se gaseste in insula si girus cinguli.
Modul 5 – Angioarhitectonica – Doar asta intra intra la examen din cursul de azi!
Foita purtatoare de vase este pia, ramurile piale patrund in substanta alba si formeaza retele care sunt mai
dense in zonele cu neuroni mai multi. Din punct de vedere anatomic, vascularizatia creierului nu este de tip
terminal (exista anastomoze). Din punct de vedere fiziologic, insa, este de tip terminal, deoarece anastomozele
stabilite intre regiuni nu sunt eficiente si patente. Asa se explica de ce, o obstructie brutala a unui ram arterial,
duce la infarct cerebral. O obstructie lenta, in schimb, permite anastomozelor sa devina patente, si sa evite
obstructia.