Neurocraniul – Anatomia (Frontal, Etmoid,

Sfenoid, Temporal)
Posted on 3 martie 2015 by alleoancea

Fac acest post ca să fie ca un atlas pentru mine, fără detalii inutile și vorbărie în plus,
încercând aici să organizez toată informația cât mai logic pentru mine cu putință și să
atașez imagini pe care nu le găsesc în alte atlase sau le găsesc răsfirate sau le găsesc
mai faine pe net etc. Doamne ajută să iasă treabă bună și să mă ajute cândva când o să
am nevoie. Asta unu la mână, doi la mână mi-ar fi plăcut ca cineva să fi făcut niște
desene ca să fie totul mai ușor de vizualizat în spațiu, dapă no.

Neurocraniul – frontal, etmoid, sfenoid, occipital, parietal, temporal. Despre occipital

și parietal nu scriu deocamdată nimic, ele sunt cele mai simpluțe.

1. Frontalul
1. exocranian – porțiune solzoasă
2. endocranian – porțiune solzoasă
3. porțiune orbitală
4. porțiune nazală

Are două părți: 1. verticală, 2. orizontală. Cea verticală se numește și solzoasă și face
parte și din bolta craniului, iar cea orizontală cuprinde scobitura etmoidală, porțiunea
nazală și porțiunea orbitală, și face parte deci și din baza craniului.

Ce avem:
exocranian – portiune solzoasa

1. 2 tuberozități frontale
2. arcade supraciliare
3. margini supraorbitare
4. glabela
5. gaura supraorbitală
6. scobitura/incizura frontală (medial)
7. linia temporală (e una singură, mai târziu se va continua la parietal cu o linie
superioară și una inferioară)
8. la copii: sutura metopică

endocranian – portiune solzoasa

1. gaura oarbă. în imagine îi zice agujero ciego sau ceva de genul, oricum e ușor de
văzut pe craniu
2. creasta frontalului (în sus. aici se prinde coasa creierului)

3. șanțul sinusului sagital superior (în sus)

portiune orbitala

1. scobitura etmoidală (formă de U, aici va intra osul etmoid; e sudată, adică conține

semicelule completate
de cele ale etmoidului)
! 2. gaura etmoidală anterioară și posterioară (asta e importantă deoarece se vede
foarte bine și e cale de comunicare a orbitei cu neurocraniul)

3. față inferioară a lamei U-ului ce partiicpă la formularea bolții orbitei

4. fosa glandei lacrimale (unde e glanda lacrimală. e lateral și se vede în poză)

5. fosa trohleară (e medial)

6. margine supraorbitară (e importantă deoarece participă la delimitarea bazei

orbitei
osul nostru se articulează prin marginea posterioară cu aripa mică a sfenoidului
(suntem în endocraniu) iar superior  conține impresiuni
digitiforme și eminențe mamilare (nu știu ce sunt astea dar sună foarte hazliu :)) și
degete și mame). cu parietalul formează sutura coronală (îi exact un locul în care ar
trebui ca un om să poarte coroană)

portiune nazala – am vazut ca scobitura nazala are forma de U. ei bine, bara la U e porțiunea
nazala

1. spina nazală (participă la delimitarea peretelui superior al cavității nazale)

– se articulează cu oasele nazale și cu lama perpendiculară a etmoidului

2. Etmoidul

are formă de balanță, deci arată exact ca una, cu o lamă verticală, una orizontală și de
cea orizontală sunt prinse două talere – mase laterale (labirinte etmoidale) ce participă
la delimitarea peretelui lateral al cavităților nazale și a peretelui medial al orbitei (5-
11)
1. crista galli o găsim în endocraniu, e formațiunea mică ieșită. înainte e chiar gaura
oarbă a frontalului, iar în papilianul vechi scrie că de ea se prinde coasa creierului, dar
în papilianul nou e scoasă informația asta… adevărul o fi undeva la mijloc (ce să zic
și eu să sune inteligent).

2. aripile cristei galli  informație aiurea, părerea mea

3. lama perpendiculară asta se vede în exocraniu și împreună cu vomerul ajută la

formarea septului nazal

4. lama ciuruită a osului etmoid face parte din lama orizontală și conține 25-30 de
orificii prin care trec filetele nervului olfactiv. Sunt defapt două șanturi antero-
posterioare din cauză că s-a băgat în ecuație lama aceea verticală peste cea orizontală

.
masele laterale/labirintele etmoidale au un perete medial ce participă la formarea
cavității nazale și unul lateral ce partipă la orbită. din cel medial pornesc 3 lame
numite cornete nazale (! cornetul nazal inferior e de la alt os). cornetele delimitează
niște spații numite meaturi. chestiile astea sunt așa, ușor utopice, căci pe craniilele
noastre nu le vedem.
5. cornet nazal superior, mijlociu, santorini

6. bulă etmoidală (nu se vede, e inapoia și deasupra procesului uncinat)

7. proces uncinat (o lamelă ce se desprinde din fața medială a masei laterale la

nivelul meatului mijlociu, merge înapoi și în jos până la cornetul nazal inferior)

8. hiat semilunar (se deschide sinusul maxilar)

9. infundibul (aici se deschide sinusul frontal, hiatul maxilar, orificiul canalului nazo-

frontal)

10. meat superior (aici se deschid celulele etmoidale posterioare, ceea ce pentru mine
nu înseamnă nimic că nu știu ce înseamnă asta)
11. meat mijlociu (e cel ce conține 6,7,8,9)
mai avem și meatul inferior, trecut la cavitatea nazală, în care se deschide canalul
nazo-lacrimal

3. Sfenoidul
1. corp – față superioară, inferioară, anterioară, posterioară
2. aripi mici
3. aripi mari – bază, 5 fețe, 6 margini
4. procese pterigoidiene

formă de fluture, deci o să avem un corp, aripi mari, mici și niște coarne (le zicem
savant procese pterigoidiene)

corp fluture
endocranian vedere corp superior

văzut de sus, prin endocraniu

1. jug sfenoidal (între aripile mici)

2. șant chiasmatic

3. șaua turcească

4. fosa hipofizară (mărginită de 5 și 6)

5. tubercul hipofizar

6. lama patrulateră/spătarul șeii

7. procese clinoidiene posterioare (marginile proeminente ale lamei)

văzut de jos, prin exocraniu, corespunzător faringelui

1. creasta sfenoidală inferioară – se articulează cu vomerul

2. cornetul sfenoidului – lateral de creastă, urcă până pe fața anterioară

anterior

1. orificiile sinusurilor sfenoidului

2. creasta sfenoidală – se articulează cu lama perpendiculară a etmoidului

3. ciocul sfenoidal – chiar are formă de cioc

posterior – se articulează cu occipitalul

lateral – șanțul carotidian (formă de S, adăpostește sinusul carotidian. nu am mai

făcut în desen, dar se vede pe fața endocraniană, exact ca și când ar delimita lateral
șaua turcească)

aripile mici

1. margine anterioară – se articulează cu frontalul

2. margine posterioară – delimitează fosa craniana anterioară de mijlocie

3. proces clinoid anterior (îngroșare mediala a marginii posterioare)

4. fisura orbitară superioară – între aripi mici și mari, se vede și în orbită (e de fapt
și o cale de comunicare orbită – neurocraniu). pe aici trec nervii oftalmic, III, IV, VI
și vena oftalmică superioară

5. canalul optic – trece pe aici nervul optic și artera oftalmică

aripile mari

au formă de piramidă dubioasă, deci avem o bază, un vârf, 5 fețe și 6 margini. vârful e
orientat către osul parietal și îi zice unghi parietal.

baza

1. gaură rotundă – nerv maxilar –> fosa pterigopalatină

2. gaură ovală – nerv mandibular –> fosa infratemporală

3. gaură spinoasă – artera meningee mijlocie

4. gaură  venoasă vesaliu – vena emisară
fețe

aici e important că participă la fosa temporală, infratemp… etc după cum le spune și
numele: cerebrală, orbitară, temporală, infratemporală, maxilară

margini

3 endocraniene, 3 exocraniene, se articulează după cum le zice și numele:

cele endocraniene: frontală (se articulează cu solzul frontalului, participă la

delimitarea fisurii orbitale superioare), solzoasa (solzul temporalului), pietroasă (cu
stânca temporalului)

cele exocraniene: zigomatică, parietală, orbitară, unde avem delimitată fisura

orbitară inferioară prin care trece nerv maxilar

procese pterigoidiene

încep cu multe imagini pentru că pentru mine procesele acestea au fost un mister până
când să văd cât de explicit și frumos se văd ele pe craniu, nu mai par Bau Bau
avem două coloane ce se desprind din corpul și aripile mari ale sfenoidului – deci o
lamă laterală (oblic) și una medială (sagital)

– anterior: se unesc anterior și formează o margine ce participă la formarea fosei

pterigopalatine (perete posterior).

– posterior: fosa pterigoidiană (mușchi pterigoidian medial)

și alte detalii pe care nu doresc să le aprofundez acum

4. Temporalul
1. porțiune solzoasă
2. porțiune timpanică
3. stânca temporalului
4. proces stiloidian
5. mastoida

așa erau ele separate însă în timpul fascinantei noastre vieți intra-uterine s-au contopit
aceste părți.

 1. portiune solzoasa – a) circumferinta (portiune aderenta, portiune libera),  b) fata
laterala,  c) fata mediala

o vedem din exterior

a) porțiunea liberă: se articulează anterior cu SFENOIDUL, posterior (de fapt

superior) cu PARIETALUL

porțiune aderentă: se articuleaza anterior cu Stânca temporalului, posterior cu

Mastoida

între ele: incizura parietală (intră unghiul posterio-inferior al parietalului aici)

b) față laterală / temporală – face parte din fosa temporală (aici se inseră mușchiul
temporal)

1. spină suprameatică
2. fosă suprameatică
3. șanț al arterei temporale mijlocii
4. proces zigomatic

 vârf: se articulează cu osul zigomatic rezultând arcada zigomatică

 margine superioară: se insera fascia temporală
 margine inferioară: mușchi maseter
 bază: din două rădăcini – una transversală și una longitudinală

– cea transversală formează tuberculul articular

– între cele două rădăcini: unghi drept și fosă mandibulară (aici are loc articulația
temporomandibulară)

– rădăcina longitudinală continuă direcția procesului zigomatic și trece deasupra

orificiul acustic extern, continuându-se cu linia temporală
c) față medială

1. șanț arteră meningee mijlocie

2. impresiuni digitiforme, eminențe mamilare
3. linie sinuasă pietroscuamoasă (provine din fisura pietroscuamoasă la copil)

2. portiune timpanica

la copil: spină timpanică mare, mică, incizură timpanică și șanț timpanic

meat acustic extern (aici e prima porțiune a canalului facialului, a doua fiind pe fața
anterioară a porțiunii stâncoase iar a treia porțiune în gaura stilomastoidiană)

la adult: 2 fețe, 2 marigni, 2 extremități.

 față anteroinferioară: continuă fosa mandibulară

 față posterosuperioară: formează peretele a, i, p al orificiului acustic extern

cele două fețe se unesc și formează creasta timpanică. Din creastă se desprinde v

agina procesului stiloid care ocolește

procesul stiloidian și ajunge pe fața inferioară a stâncii.

 extremitate laterală: porul acustic extern

 extremitate medială: șanț timpanic
Margine anterioară și posterioară

4 fisuri: pietro-timpanică, pietro-scuamoasă, timpano-solzoasă și timpano-

mastoidiană.

3. portiune pietroasa

formă de piramidă cu vârf îndreptat medial și înainte: adică avem 3 fețe, o bază și un
vârf.

 față anterioară
 față posterioară
 față inferioară

Pe primele două le căutăm în neurocraniu  evident că acolo, voiam să zic în

endocraniu

a) fața anterioară

1. impresiune nerv trigemen (medial, către vârf. aici se află ganglionul Gasser)

2. eminența arcuată (e o ridicătură datorită existenței canalului semicircular
anterior al urechii interne)
3. 3 hiaturi – al canalului facialului (pentru genunchiul nervului facial)
– al nervului pietros mare
– al nervului pietros mic
4. tegmen tympani – porțiune subțire. Formează peretele superior al cavității
timpanice.
 b) fața posterioară

1. fosa subarcuată – e sub eminența arcuată

2. orificiu acustic intern –> meat acustic intern (aici se găsește nervul VII și
ramurile VIII)
 3. orificiu extern apeduct vestibul

c) fața inferioară
 1. gaură stilomastoidiană (ultima porțiune a canalului facialului, cu nervul VII)
2. proces stiloidian
3. fosa jugulară (bulbul superior al venei jugulare interne).
4. orificiu canal musculotubar
5. orificiu extern canal carotidian
6. fossula petrosa (ganglion inferior nerv IX)
7. orificiul canalului timpanic

sincer pe imaginea asta nu sunt sigură deloc. nu văd clar dacă acolo unde e orificul
acustic e chiar orificiul acustic extern sau e gaura stilomastoidiană și nici pe canalul
musculotubar nu aș pune rămășag că taman ăla e. am găsit pe internet însă o imagine
mai bună decât a mea…
d) margine superioară

endocraniană, conține șanțul sinusului pietros superior

e) margine anterioară

delimitează gaura ruptă cu aripa mare a sfenoidului

f) margine posterioară

delimitează gaura jugulară cu occipitalul, plus mai e aici șanțul sinusului pietros
inferior (e făcut cu creionul, endocranian, lângă unde scrie canal jugular)

g) vârful

important pentru că aici e orificiul intern al canalului carotidian. Recapitulând, acesta

are un orificiu extern pe fața inferioară a stâncii și un orificiu inferior aici, în vârful
stâncii. Pe aici trece artera carotidă internăce intră în neurocraniu.

4. mastoida
 1. proces mastoidian – mușchii
sternocleidomastoidian, spleniu și lung al capului

2. scobitura mastoidiană (pe fața medială a procesului) – mușchiul digastric

3. șanțul arterei occipitale

4. orificiul mastoidian – vena emisară

nu am poză pentru elementele astea, dar eu le-am văzut destul de clar pe partea
exocraniană. Șanțul pentru mușchiul digastric e destul de lung, și chiar medial de el e
cel ar arterei occipitale, mai micuț. Revin cu imagine.

Concluzie la frontal: partea pietroasă e cea mai complicată, că are 3 fețe, 3 margini,
vârf și o bază (mascată de mastoidă, ce noroc pe noi!).

Mâine sau cândva ar trebui să citesc baza craniului în totalitate și apoi orbita și
cavitatea nazală, iar în weekend să mă apuc de viscerocraniu. Sper să îmi placă. Partea
asta a fost drăguță, sincer. Sper să o și rețin (corect). Dacă cumva am făcut greșeli și
cineva remarcă, mi-ar fi tare de ajutor să îmi spuneți (comentariu, pe facebook, la
școală, oricum). Am încercat și eu să mă descurc cum am putut, că sincer la laborator
nu văd absolut nimic când explică la craniul acela micuț și eu stau și mă chiorăsc cum
pot dar tot nu văd nimic, așa că dont put me in the corner :)).

Alte imagini cu baza craniului:

Dacă vrea cineva să ne jucăm și să răspundem la chestia asta de mai jos și să
comparăm rezultatele obțiune, mie mi-ar plăcea :-).
S