Ariile motorii 1. Aria 4: - aria motilităţii voluntare

- localizare - gyrus precentral din lb fr- aferenţe: din aria sensibilităţii generale- eferenţe: fasciculul
cortico-spinal şi geniculat / calea piramidală- rol : controlează motilitatea voluntară2. Aria 6: - aria
premotorie- localizare - partea posterioară a gyrusurilor frontale inferior şi mijlociu- aferenţe: de la aria
sensibilităţii generale- eferenţele sunt formate din fibrele parapiramidale din calea piramidală şieferențe
spre corpii striați- rol: participă la coordonarea motilităţii automate şi a componentei automate a
motilităţii voluntare

43  3. Aria 8: - aria oculo-cefalo-giră

- localizare - gyrusul frontal superior şi mijlociu- aferenţe - din aria vizuală- eferenţele - prin fasciulul
geniculat spre nucleii III, IV, VI, XI- rol: determină orientarea voluntară a capului şi ochilor (oculo-cefalo-
giria)4-5. Ariile : - aria fonaţiei BROCA- localizare - partea posterioară a gyrusului frontal inferior- rol:
coordonează contracţiile muşchilor fonatori / laringe văl palatin, limbă etc. / pentru vorbire /.5. Aria 46:-
localizare - gyrusul frontal inferior, în emisferul dominant /emisferul stg la dreptaci/- rol - coordonează
mişcările mâinii pentru scriere.

44  Ariile senzitiv-senzoriale
l. Ariile 3, 1, 2 - aria sensibilităţii generale sau aria somestezică - localizare - gyrusul postcentral din
lobul parietal - aferenţe - căile sensibilităţii exteroceptive cutanate şi calea sensibilităţii proprioceptive
conştiente - rol: este segmentul central al analizatorului cutanat şi kinestezic 2. Ariile 5 şi 7 - arii
senzitivo-psihice - localizare - gyrusul parietal superior - asigură diferenţierea calitativă şi cantitativă a
senzaţiilor recepționate din ariile 3, 1, 2

46  3. Ariile 40 şi 39 - arii senzitivo-gnozice - localizare - gyrusul parietal inferior - asigură -

recunoaşterea obiectelor prin palpare și cunoaşterea schemei corporale 4. Aria 43 – aria gustativă -
localizare - partea inferioară a gyrusului postcentral - aferenţe - calea gustativă - rol - segmentul central
al analizatorului gustativ

47  5. Aria 41 – aria auditivă - localizare -gyrusul temporal superior - aferenţe - calea auditivă - rol -
segmentul central al analizatorului acustic 6-7. Ariile 22 şi 42 – arii audio-gnozice - localizare - în jurul
ariei 41 - asigură interpretarea sunetelor şi înţelegerea cuvintelor

48  8. Aria 17 – aria vizuală - localizare - faţa medială a lobului occipital, în jurul şanţului calcarian -
aferenţe - calea vizuală Ariile 18 şi 19 – arii vizuo-gnozică și vizuo-psihică - localizare - lobul occipital, în
jurul ariei 17 - asigură recunoaşterea şi interpretarea imaginilor care se formează în aria Ariile de
asociaţie: - se întind pe restul emisferului - structură de izocortex homotipic - realizează asocierea
informaţiilor care vin la ariile senzitivo-senzoriale - pot fi încadrate şi ariile senzitivo-gnozice şi senzitivo-
psihice

Zonele senzitive sunt arii senzitive* si senzoriale* in care predomina celulele granulare.

 — Ariile senzitive sau somestezice, situate in girusul postcentral din lobul parietal, sunt zonele unde
se proiecteaza fibrele sensibilitatilor cutanate si proprioceptive. Fibrele sensibilitatii tactile, termice, dure-
roase si proprioceptive proiecteaza amestecat.

Reprezentarea grafica schematica a proiectiei anumitor regiuni ale corpului in aria

somestezica primara, in functie de densitatea fibrelor senzitive, se numeste homunculus senzitiv (. 20. A).

— Ariile senzoriale sunt arii speciale unde se proiecteaza fibrele vizuale (aria vizuala), auditive (aria
auditiva), gustative (aria gustativa) si olfactive (aria olfactiva) (. 18. si 19.).

Zonele motorii cuprind arii ale motricitatii (. 18.).

— Aria motricitatii voluntare este localizata in girusul precentral al lobului frontal. De aici iau
nastere caile descendente piramidale.
— Aria premotorie reprezinta originea fibrelor nervoase care, dupa sinapsa din corpii striati, ajung la
nucleii din trunchiul cerebral de unde pornesc caile extrapiramidale.

Reprezentarea grafica schematica a proiectiei diferitelor regiuni ale corpului pe suprafata ariei motorii
principale, in functie de densitatea fibrelor motorii si de marimea suprafetei de proiectie, poarta numele
de homunculus motor (. 20. B).

Zonele de asociatie sunt situate in lobul frontal (pentru functii psihice si de comportament), in lobul
temporal (pentru reactii emotionale, memorie auditiva, activitate sexuala) si in zona parieto-occipitala (de
integrare superioara a activitatii somatice). Functiile acestora fac parte din activitatea nervoasa superioara a
neocortexului.

Aferentele si eferentele vegetative proiecteaza, de asemenea, in ariile somestezice si in aria

premotorie.

Intre zonele corticale exista numeroase fibre de legatura care asigura unitatea functionala a cortexului

(. 21.). Datorita acestora, stimularea zonelor senzitive determina raspunsuri motorii sau vegetative adecvate,
realizand o unitate senzitivo-motorie.

Functiile de analiza si sinteza ale scoartei cerebrale.

Aceste functii constau in capacitatea scoartei de a supune unei analize fine si de a diferentia
excitantii din aceeasi categorie, care provin de la receptori.

Datorita functiei de analiza, reflexele conditionate apar ca raspuns numai la excitantii

conditionati fata de care s-au format si nu fata de excitanti asemanatori. Prin aceasta, scoarta este
capabila sa separe numai acei excitanti care sunt importanti pentru viata, realizand o adaptare fina a
organismului la variatiile mediului.
Functia de sinteza consta in capacitatea scoartei cerebrale de a grupa si de a sistematiza excitantii
care actioneaza simultan sau succesiv asupra sa. Zonele de asociatie permit scoartei gruparea si
sinteza excitantilor intr-un singur complex. Cele doua functii ale scoartei se
conditioneaza reciproc si asigura scoartei o functionare unitara, prin care se realizeaza integrarea
organismului in mediu.

Scoarţa cerebrală îndeplinește funcţii senzori-

ale și senzitive, motorii, psihice etc. localizate în

diferite zone corticale (fig. 1.16).

Funcţia senzorială este realizată la nivelul zo-

nelor corticale olfactivă, gustativă, vizuală, auditi-

vă, care recepţionează excitaţiile corespunzătoare

de la organele de simţ. La nivelul acestor zone

excitaţiile sînt analizate și transformate în senzaţii

gustative, vizuale, auditive, olfactive, tactile etc.

Funcţia senzitivă este asigurată de zone cor-

ticale care recepţionează excitaţiile tactile de

durere, temperatură și mioartrokinetice. Proiecţia

corticală a excitaţiilor senzitive schematic poate fi

identificată cu un om – homunculus senzitiv.

Funcţia motorie a zonelor corticale constă în

reglarea motilităţii voluntare rapidă, precisă și

coordonată a musculaturii scheletice din partea

opusă a corpului. Reprezentarea corticală a zonei

motorii – homunculus motor.

Funcţia psihică este realizată de zonele asoci-

ative, care asigură conexiunea dintre diferite zone

corticale.

ü Zonele asociative motorii dirijează mișcările

învăţate în cursul vieţii. Ca exemplu pot servi:

zona asociativă a vorbirii și zona asociativă a scri-

sului, care se formează prin educaţie.

ü Zona asociativă a vorbirii coordonează mișcă-

rile de pronunţie a cuvintelor și le face să se succeadă

într-o anumită ordine. Dacă aceasă zonă este leza-

tă, individul, deși înțelege tot, nu mai poate vorbi.

Această stare se numește afazie.

ü Zona asociativă a scrisului coordonează ex-

primarea ideilor în scris. Lezarea ei are ca urmare

tulburări în evoluţia scrisului – agrafie.

ü Zonele asociative senzoriale sînt zona asoci-

ativă a înţelegerii cuvintelor vorbite și zona asoci-

ativă a înţelegerii cuvintelor scrise.

Lezarea zonei asociative a înţelegerii cuvinte-

lor vorbite duce la imposibilitatea înţelegerii cu-

vintelor auzite: cuvîntul este perceput ca un vuiet,

nu mai are nici o semnificaţie. Această stare a fost

numită agnozie tipică sau surditate verbală.

Individul cu zona asociativă a înţelegerii cu-

vintelor scrise lezată nu mai are capacitatea de

a înţelege cuvintele scrise: pentru el acestea nu

reprezintă decît niște pete de cerneală. Această

stare se numește alexie sau cecitate verbală.

Funcţiile măduvei spinării

Măduva spinării îndeplinește două funcţii

fundamentale: funcţia reflexă și funcţia de conducere.

În substanţa cenușie a măduvei spinării sînt

localizaţi centrii nervoși ai unor reflexe somatice

și vegetative importante: reflexul patelian, reflexul

achilian, reflexul bicipital, reflexul tricipital, reflexe-

le vasoconstrictoare, reflexele pilomotorii, reflexul

de motilitate a tubului digestiv, reflexul de micţiune,

reflexul de defecaţie, reflexele sexuale etc.

Funcţia de conducere reprezintă transmiterea

impulsurilor nervoase pe căi lungi (ascendente și

descendente) și căi scurte (de asociaţie sau inter-

segmentare). Căile ascendente (senzitive) conduc

informaţia de la receptori spre creier, iar cele

descendente (motrice) – de la creier spre organul

efector