NEUROPSIHOLOGIE

CURS 3
LOBUL FRONTAL

MATEI

7.7

ARIILE CORTICALE
Brodmann (cel mai
cunoscut) 1909 - a
descris 52 arii
corticale iar von
Economo - peste 100.
Structura lor le face ca
unele sa fie efectorii si
altele receptorii, iar
functia de asociatie
apartine intregului
neocortex omenesc.

ARIILE CORTICALE
Tendinta de a limita
ariile corticale prin
granite precise este
gresita, deoarece au
intre ele zone de
trecere. Localizarile
functionale nu
respecta limitele
citoarhitectonice ale
unei arii

ARIILE CORTICALE
Scoarta cerebrala
reprezinta o vasta
suprafata de
receptie sintezoanalizatoare
pentru receptorii
periferici dar si de
comanda si
reglare a
efectorilor

Lobul frontal = locul anatomic al constiintei

de sine; este cea mai evoluata componenta
a creierului uman
Delimitat posterior de scizura (santul)
Rolando (central), lateral de fisura sylviana si
medial de sulcusul cingulat.
Are trei sectoare functionale majore:
1.Cortexul motor primar
2.Cortexul premotor
3.Cortexul prefrontal

CORTICALIZARE
FRONTALIZARE

LOBUL FRONTAL

CORTEXUL MOTOR

COTEXUL MOTOR
Homunculus-ul motor
este o schema in care
este reprezentat
fiecare segment
osteomuscular al
corpului, corespunzator
importantei pe care o
are in realizarea
miscarilor voluntare
instrumentale adica a
praxiei

HOMUNCULUS MOTOR

LEZIUNILE CORTEXULUI
MOTOR

Leziunile localizate la nivelul acestei zone

afecteaza capacitatea de a efectua miscari
intentionate
Hemiparezele, hemiplegia, apraxiile
Epilepsia motorie, partiala (jacksoniana) crize
de miscari tonico-clonice care, in forma cea mai
tipica, debuteaza la nivelul degetului mare,
cuprinde celelalte degete dupa care se intinde
spre brat, fata si in sfarsit la membrul inferior,
reproducand astfel reprezentarea diferitelor
segmente ale corpului la nivelul ariei 4.

CORTEXUL PREMOTOR

CORTEXUL PREMOTOR
Implicat in integrarea abilitatilor motorii si in
secventele actiunii de invatare.
Initierea si programarea miscarilor corpului
La nivelul ariei 6 se inchide feedback-ul
kinestezic, mecanism de optimizare a
caracteristicilor miscarilor (amplitudine,
directie, traiectorie, forma, viteza, flexibilitate,
tempo, coordonare simultana, succesiva).
Rol in integrarea vizualo-motorie, in testele de
invatare vizualo-motorie si in activitatea
posturala

ARIA LUI BROCA

Situata in girusul
frontal inferior si
posterior si este
responsabila de
controlul vorbirii
voluntare
Aria 44
In emisfera
dominanta
(stanga)

AFAZIA MOTORIE BROCA

Tulburari paroxistice de vorbire (oprirea
vorbirii, palilalie), tulburari tranzitorii de
vorbire, de cateva zile (afemie sau chiar
mutism), tulburari in initierea vorbirii, gol
de cuvinte, anomie, scaderea fluiditatii
verbale.
Alterarea ritmului tempoului vorbirii,
adecvarii acesteia la continutul
informational transmis si la
particularitatile situatiei de comunicare.

CORTEXUL PREFRONTAL
Portiunea cea mai
rostrala a lobului frontal
caracterizata prin
implicarea ei in functiile
cerebrale cognitive si
emotionale.
S-a estimat ca ocupa
aprox. o treime din
intregul cortex cerebral
uman.

CORTEXUL PREFRONTAL
La om, aceasta zona care ocupa aproape 1/3 din
cortexul cerebral, are o dezvoltare superioara fata
de zonele similare ale creierului celorlalte animale.
Filogenetic, salturi calitative in organizarea globala
a comportamentului in raport cu solicitarile
mediului extern si cu satisfacerea starilor proprii de
motivatie se leaga, cu precadere, tocmai de
constituirea si dezvoltarea mecanismelor de
comanda-control ale cortexului prefrontal. De
aceea nu este lipsit de temei ca principiul general
al corticalizarii sa fie intregit cu principiul particular
al FRONTALIZARII.

CORTEXUL PREFRONTAL
Este instanta care constientizeaza emotiile
si le confera girul ratiunii.
Unii cercetatori considera ca dominarea
ratiunii de catre emotie s-ar datora
existentei mai multor circuite neuronale la
acest nivel.
Prin RMN functional s-a observat ca zona
prefrontala stanga este activata de emotiile
pozitive (empatie, compasiune, respect,
calm, buna dispozitie, etc.), iar zona
prefrontala dreapta de emotiile negative.

CORTEXUL PREFRONTAL
Cortexul prefrontal lateral - regiunea
medio-laterala a cortexului prefrontal
drept este implicata in monitorizarea
informatiei recuperata din memoria
episodica (Henson si colab., 1999);
convexitatea prefrontala inferioara
este implicata in procesele legate de
semnificatia comportamentala a
stimulilor si in recompensa

CORTEXUL PREFRONTAL
Cortexul prefrontal medial (aria cingulara
anterioara) este implicata in mod specific in
coordonarea bimanuala, atentia sarcinilor
cognitive cercetate, modularea trezirii corpului,
memoria spatiala, miscarile auto-initiate,
solutionarea conflictelor si in extragerea
informatiei din memoria de lunga durata; de
asemenea este implicat in perceptia durerii dar
si in medierea raspunsului emotional initiat de
perceperea de catre noi a durerii (Barbas,
1995; Goldman-Rakic,1987).

CORTEXUL PREFRONTAL
Cortexul orbitofrontal este implicat in functiile
autonome, emotionale, de inhibitie a raspunsului
si de semnificatie a stimulului; are un rol
semnificativ in comportamentul social si
emotional precum si in formarea noilor date de
memorie (Morecraft si Yeterian, 2002); este
implicat in prelucrarea gustativa si olfactiva,
precum si in aprecierea semnificatiei emotionale
a stimulilor respectivi; leziunile la acest nivel pot
produce modificari de personalitate, indiferenta,
iritabilitate si comportament impulsiv.

CORTEXUL PREFRONTAL
E important pentru gandirea abstracta;
atitudinea abstracta nu poate fi adoptata de
pacientii cu leziuni frontale (Goldstein, 1944)
Pacientii cu leziuni frontale sunt deficitari in
utilizarea erorilor in scopul ghidarii
comportamentului lor (Luria, 1966)
Activitatea de planificare: activitatea umana
constienta necesita o lista de obiective si un
set de actiuni asemanatoare structurii unui
document

CORTEXUL PREFRONTAL
Lobii frontali au functie inhibitoare, de
suprimare a tendintei actiunilor dominante in
favoarea comportamentelor cu scopuri
destinate (Diamond, 1989)
Memoria de lucru este o forma a memoriei
pe termen scurt; studii pe maimute si
neuroimagistice pe oameni o plaseaza
prefrontal (Goldman-Rakic, 1987; Funahashi,
1993; Cohen, 1994; DEsposito,1994)