Data______________

Proces verbal Nr_________

Tema 3. Funcțiile psihice superioare.

1. Explica rolul hipotalamusului în comportament.

Stimularea hipotalamusului lateral nu produce numai sete şi foame, ci creşte şi

nivelul general de activitate al animalului, uneori conducând la manifestări de furie şi
spirit combativ , după cum se va discuta în continuare.
2. Stimularea nucleului ventromedial şi a ariilor înconjurătoare produce în principal
efecte opuse celor determinate de stimularea hipotalamusului lateral - adică, senzaţie
de saţietate, scăderea apetitului şi stare de linişte.
3. Stimularea unei zone a nucleilor periventriculari, localizată imediat adiacent de
ventriculul III (sau stimularea ariei cenuşii centrale a mezencefalului, care se
continuă cu această zonă a hipotalamusului), determină teamă şi senzaţie punitivă.
4. Dorinţa sexuală poate fi stimulată la nivelul mai multor arii ale hipotalamusului ,
în special în porţiunile cele mai anterioare şi cele mai posterioare ale acestuia.

2. Explica rolul sistemului limbic în reglarea comportamentului

Centrii recompensei şi pedepsei constituie fără îndoială unii dintre cei mai
importanţi centri de control ai activităţilor corpului, imboldurilor, aversiunilor şi
motivaţiilor.
Stimularea centrilor pentru pedeapsă poate inhiba complet centrii recompensei şi
plăcerii, ceea ce demonstrează că pedeapsa şi frica au prioritate faţă de plăcere şi
recompensă.
Stimularea centrilor recompensei induce un comportament total opus, caracterizat
prin pasivitate şi blândeţe.

3. Explica rolul formaţiunii reticulare în reglarea stării de veghe şi a

comportamentului.

Are rol în menţinerea tonusului cerebral, care este acea stare de pregătire a SN
pentru orice tip de activitate ;
Controlează desfăşurarea unui arc reflex;
Declanşează fenomene comportamentale;(emoţii, instincte, procese corticale
psihice, alternanţasomn-veghe);
Modulează mişcările comandatede cortex;
Undele cerebrale inregistrare prin intermediului EEG:
1. Descrieti tipurile de unde cerebrale (desenati-le, caracterizati-le –
ampitudine, frecventa)
Undele alfa sunt unde ritmice cu frecvenţa între 8 şi 13 hertzi (cicli pe secundă),
fiind întâlnite pe traseele EEG la aproape toţi adulţii normali atunci când aceştia se
află în stare dc veghe şi în repaus. Aceste unde apar cu cea mai mare intensitate în
regiunea occipitală, însă pot fi înregistrate şi la nivelul regiunilor parietale şi frontale
ale scalpului. De obicei, voltajul undelor alfa este de aproximativ 50 microvolţi. In
timpul somnului profund, undele alfa dispar.
Undele beta au frecvenţe cuprinse între 14 şi 80 hertzi. Aceste unde sunt
înregistrate în principal la nivelul regiunilor parietale şi frontale în timpul activării
specifice a acestor zone cerebrale.
Undele teta au frecvenţe cuprinse între 4 şi 7 hertzi. Ele apar în mod normal la copii,
în regiunile parietale şi temporale, însă apar şi la unii adulţi în perioadele de stres
emoţional, în special în situaţiile asociate cu dezamăgire şi frustrare. Undele teta
sunt prezente şi în numeroase afecţiuni cerebrale, cel mai frecvent în afecţiunile
degenerative.
Undele delta includ toate undele înregistrate pe traseul EEG care au frecvenţa mai
mică de 3,5 hertzi, voltajele lor fiind adeseori de 2-4 ori mai mari decât voltajul
majorităţii celorlalte tipuri de unde cerebrale. Aceste unde apar în perioadele de
somn foarte profund, la copiii mici şi în bolile cerebrale organice grave.

2. Explicati in timpul caror stari ale cortexului (veghe, somn, activitate

mintala) putem inregistra unele sau alte unde
Se inregistreaza in conditii de activitate mentala superioara: perceptie, rezolvarea de
probleme, teama, constienta, etc

Descrieti ariile corticale de asociere si functia lor:

Cele mai importante arii de asociaţie sunt (1) aria de asociaţie parieto-
occipito-temporală , (2) aria de asociaţie pre- frontală şi (3) aria de
asociaţie limbica .
Aria de asociaţie parieto-occipito-temporală.
Această arie de asociaţie este localizată la nivelul cortexului parietal şi
occipital, fiind delimitată anterior de cortexul somatosenzorial, posterior
de cortexul vizual, iar lateral de cortexul auditiv. La nivelul acestei arii se
realizează interpretarea semnificaţiilor impulsurilor provenite din toate
ariile somatosenzoriale înconjurătoare.
1. Analiza coordonatelor spaţiale ale corpului.
2. Aria pentru înţelegerea limbajului. Aria principală pentru înţelegerea limbajului,
denumită aria lui Wernicke , este localizată posterior de cortexul auditiv primar.
3. Aria pentru procesarea iniţială a limbajului vizual (pentru citit). Posterior de aria
pentru înţelegerea limbajului, dispusă în regiunea antero- laterală a lobului occipital,
există o arie de asociaţie vizuală care proiectează în aria lui Wernicke informaţiile
vizuale corespunzătoare cuvintelor citite. Aceasta este denumită aria girusului
angular şi este importantă pentru determinarea semnificaţiilor cuvintelor percepute
vizual. în absenţa ei, o persoană poate înţelege limbajul perceput pe cale auditivă,
însă nu şi cel perceput pe calc vizuală (prin citit).
4. Aria pentru denumirea obiectelor.
In zonele cele mai laterale ale lobului occipital anterior şi ale lobului temporal
posterior este localizată o arie cu rol în denumirea obiectelor.

Aria de asociaţie prefrontală este de asemenea esenţială pentru

desfăşurarea proceselor de gândire.
Aria lui Broca. O regiune specială a cortexului frontal.
denumită aria lui Broca , conţine circuitele neurale pentru formarea
cuvintelor.
Aria de asociaţie limbică. Această arie este localizată la polul anterior al lobului
temporal, în porţiunea ventrală a lobului frontal, precum şi în girusul cingulat, fiind
dispusă profund în pereţii fisurii longitudinale de pe faţa medială a fiecărei emisfere
cerebrale. Are legătură în principal cu comporta mentul, emoţiile şi motivaţia.
 Desenati o hipnograma, explicati-o. Descrieti pe scurt fazele somnului

O hipnogramă este o formă de polisomnografie; este un grafic care reprezintă etapele

somnului în funcție de timp. A fost dezvoltat ca o modalitate ușoară de a prezenta
înregistrări ale activității undelor cerebrale printr-o electroencefalogramă (EEG) în
timpul unei perioade de somn. Permite identificarea diferitelor etape ale procesului:
procesul de mișcare rapidă a ochilor (REM) și procesul de control al ochilor non-
rapid (NREM) în timpul ciclului procesului.

NREM poate fi clasificat în continuare în etapele 1, 2 și 3 din NREM. A patra etapă a

visului NREM, considerată mai sus, este inclusă în etapa 3; Această etapă mai este
numită somn cu undă lentă (SWS) și este cea mai profundă etapă a somnului. Fiecare
dintre cele trei etape NREM, cum ar fi perioada de încercare REM și vigilența, pot fi
determinate și afișate într-o hipnogramă.
 Ce semnifică o desincronizare a activităţii neuronilor corticali?

Spre deosebire de ritmul alfa, undele beta sunt foarte neregulate si semnifica o
desincronizare a activitatii neuronilor corticali. Undele beta reflecta activitatea
neuronilor din cortexul frontal si parietal anterior.

Realizati o schema in care sa explicati fiziologia memoriei:

Ce importanta are somnul pentru memorie?

Somnul are rol esențial în formarea sinapselor responsabile de învățate și de

întreținere , care contribuie la memorare și stocare , somnul este asociat cu o
îmbunătățire a capacității memoriei de lucru.
Prin ce se caracterizează amnezia retrogradă?
Incapacitatea de a evoca amintiri din trecut.

Prin ce se caracterizează amnezia anterogradă ?

Incapacitatea de a reţine experienţe recente şi de a le stoca în memoria de
lungă durata

Semnătura profesorului ____________________________