Data____________

Proces verbal Nr_________

Tema 2. Contribuţia cerebelului şi a ganglionilor bazali la controlul general al
funcţiei motorii. Fluxul sangvin cerebral, lichidul cefalorahidian şi metabolismul
cerebral.

Descrieti rolurile diferitor structuri ale sistemului nervos central în formarea

tonusului muscular şi a mişcărilor fazice.
Structurile nervoase superioare implicate în controlul motor sunt reprezentate de :
1. cortexul senzitivo-motor și căile motorii descendente
2. trunchiul cerebral
3. cerebelul
4. ganglionii bazali
5. căile ascendente medulare
6. sistemul limbic

Explica rolul cerebelului in coordonarea miscarilor.

De la ariile cerebrale pentru controlul motilităţii sosesc continuu la nivelul
cerebelului informaţii actualizate despre succesiunea dorită a contracţiilor
musculare: de asemenea, cerebelul recepţionează în permanenţă informaţii
senzoriale cu privire la modificările secvenţiale ale statusului fiecărei părţi a corpului
- poziţie, rată de mişcare, infludiţe externe şi aşa mai departe. Cerebelul compară
mişcările propriu- zise descrise de informaţiile senzoriale periferice transmise prin
mecanism de feed- back. cu mişcările comandate de sistemul pentru controlul
motilităţii. Dacă există diferenţe, sunt transmise instantaneu impulsuri
subconştiente de corecţie spre sistemul motor, pentru a creşte sau diminua
nivelurile de activare corespunzătoare anumitor muşchi.
Vestibulocerebelul deţine un rol important în controlul echilibrului între contracţiile
muşchilor agonişti şi antagonişti de la nivelul coloanei vertebrale, a şoldurilor şi
umerilor, în timpul modificărilor rapide ale poziţiei corpului. comandate de aparatul
vestibular.
Spinocerebelul - controlul prin mecanism de feedback al mişcărilor segmentelor
distale ale membrelor, realizat de cortexul cerebelos intermediar şi de nucleul
interpus.
Cerebrocerebelul - rolul zonelor laterale mari ale emisferelor cerebeloase în
planificarea, secvenţierea şi sincronizarea actelor motorii complexe.

Desenati si explicati circuitele ganglionilor bazali, in desen mentionati

neuromediatorii implicati si functiile circuitelor, dati exemple.
Circuitul putamenului:
Aceste căi au originea în ariile premotorie şi motorie suplimentară ale
cortexului motor, precum şi în ariile somatosenzoriale ale cortexului
senzorial. Fibrele acestor căi fac iniţial sinapsă în putamen
(majoritatea fibrelor ocolesc nucleul caudat), apoi în neuronii regiunii
interne a globus pallidus, în nudeii talamici de releu ven- troanterior
şi ventrolateral. şi în final revin la cortexul motor primar şi la
porţiunile din ariile premotorie şi motorie suplimentară strâns
asociate cu cortexul motor primar. Astfel, circuitul putamenului
primeşte aferente în principal de la regiunile cerebrale adiacente
cortexului motor primar şi într-o măsură mult mai mică direct de la
nivelul acestuia. Ulterior, impulsurile eferente sunt trans mise în
principal către cortexul motor primar sau către arii ale cortexului
premotor sau motor suplimentar care au conexiuni strânse cu cortexul
motor primar. Circuitul principal al putamenului funcţionează în
strânsă asociere cu circuite auxiliare care au traiect de la putamen
prin globus pallidus extern, subtalamus şi substanţa neagră, iar în
final revin la cortexul motor, prin intermediul talamusului.
 Circuitul caudat
Nucleul caudat primește aferențe numeroase de la ariile asociative ale cortexului
cerebral, arii care integrează diferite tipuri de informații senzoriale și motorii. După
ce ajung de la cortexul cerebral la nucleul caudat, impulsurile sînt conduse la globus
pallidus, apoi la nucleii talamici de releu – ventral anterior și ventral lateral – și în
final la ariile perfrontale, premotorie și motorie accesorie din cortexul cerebral, dar
aproape niciodată direct la cortexul motor primar.

Semnătura profesorului ____________________________