CONTROLUL CEREBRAL

AL MOTRICITATII SOMATICE
• Cortexul motor determina miscari voluntare prin actiunea
neuronilor piramidali direct asupra motoneuronilor .
• Nucleii vestibulari si reticulari au un puternic efect facilitator.

• Reflexele spinale (si cele cu centri in trunchiul cerebral)

sunt permanent influentate de centri nervosi cerebrali,
corticali si subcorticali, ce functioneaza in cadrul unor
circuite cu scop de programare-adaptare a miscarilor.

• Sectionarea nevraxului produce efecte variate:

– spinal - disparitia temporara a reflexelor,
– supravestibular -  reflex miotatic in muschii antigravitationali,
– suprareticular - rigiditatea membrelor,
– subcortical - handicap motor sever la primate.
• Nucleii bazali (caudat, putamen, globus pallidus) primesc
aferente de la intinse regiuni corticale si trimit eferente spre
cortex si formatiunea reticulata  doua circuite principale:
– circuitul putamenului pentru executia programelor motorii,
– circuitul caudatului pentru controlul cognitiv al acestora.
• Cerebelul primeste aferente somestezice proprioceptive de
la fusurile neuromusculare si organele tendinoase Golgi,
precum si vestibulare si vizuale.
• Toate eferentele sunt inhibitorii  realizarea continua a
miscarilor (nesacadat)  inceperea si incheierea acestora.
• Cerebelul are capacitate de anticipare a pozitiei in cursul
miscarii  control permanent al programelor motorii
elaborate la nivel cortico-bazal.
• Cortexul motor primar = in lobul frontal
aria frontala ascendenta = precentrala = Broadman 4 = M1
imediat anterior fata de aria somestezica primara
• In fata sa = cortexul premotor = Broadman 6 mediala
• + aria motorie suplimentara = Broadman 6 laterala
– fata mediala a lobului frontal
– cale descendenta separata  coordoneaza grupurile
musculare posturale asociate functional

• Cortexul motor primar este stratificat si cuprinde o

reprezentare topografica (somatotopica) a musculaturii
scheletice (homunculus motor), cu arii mai largi pentru
muschii implicati in miscari fine (numar mai mare de unitati
motorii mici).
• Af. senzitive principale pentru aria primara = de la
fusuri neuro-musculare, rec. articulari & cutanati

• talamus S1 senzorial de asociatie premotor

• ganglioni bazali talamus M1, PMA (aria
premotorie), SMA (aria somestezica) prefrontal
de asociatie
• cerebel talamus M1, PMA
• cortex parietal
– senzorial (Broadman 1-3)
– posterior (Broadman 5–7)
• Inregistrarea activitatii electrice asociate miscarii voluntare
evidentiaza latenta (s) descarcarilor anterioare miscarii:
– multiple arii asociative si aria premotorie (~1s),
– nucleii bazali si cerebel (~0.3s),
– aria motorie primara (imediat)

• Programul motor
– nu este elaborat in aria motorie primara,
– ci transmis prin intermediul acesteia,
– dupa stabilirea în circuite cortico-subcorticale, pe baza
• integrarii informatiei senzoriale actuale cu experienta
• comenzilor preliminare spre nucleii bazali si cerebel.
 EFERENTE
• maduva spinarii
• centri motori subcorticali
• cortex contralateral (prin cai comisurale)
• tract piramidal
= 90% fibre subtiri (rol incert)
= din Broadman 4-6, dar si direct din S1 (Broadman 1-3)
• anse majore de semnalizare cortico-corticala
•  programare & executie miscare
• anse asociative frontal-limbic
– evaluarea informatiei senzoriale
– adaptarea comportamentului la contextul emotional
– planificarea actiunilor
• Functional musculatura scheletica :
– muschi proximali (trunchi & centuri) = rol predominant postural
– muschi distali (membre) = rol predominant dinamic
• motoneuronii  = medial / lateral in cornul anterior
• la fel interneuronii in cornul lateral
• Spre deosebire de musculatura posturala, in cazul
muschilor distali sinapsele se relizeaza si cu 
motoneuroni direct, iar interneuronii nu proiecteza
controlateral.
• !!! baza pentru
– functionarea corespunzatoare a muschilor proximali / distali
– corelarea posturala necesara activitatii somatomotorii voluntare
• Calea motorie “directa”
= cortico-spinala
= tract piramidal incrucisat la nivel bulbo-pontin si
axoni ai neuronilor piramidali mari (Betz) strat V;
numeroase colaterale  fibre recurente
= sinapsa cu motoneuronul alfa direct sau prin
interneuroni (modulare reflexe)
= filogenetic cf. utilizarii coordonate a degetelor

• 15 % cortico-nuclear
control bilateral nuclei motori ai nervilor
cranieni
Sistemul extrapiramidal = cai descendente
– cu origine in diversi nuclei din trunchiul cerebral,
sub influenta corticala*
– componenta directa & incrucisata (majoritatea)
– cai lente, polisinaptice
– parte din sistemul medial de control motor cu
exceptia tractului rubro-spinal, care
• se alatura tractului piramidal
• participa la controlul miscarilor fine
 Miscarea voluntara presupune:
– decizie
– programare (apelare subprograme stocate)
– comanda efectiva
– executia controlata

→ ajustarea prealabila si continua se bazeaza pe aferente de

la subsistemele motorii si senzitivo-senzoriale
→ EEG = “potential negativ cortical de asteptare”
→ mai amplu si mai precoce (0.3–3 s) pentru miscari mai
complexe
 CEREBEL - CONTROL POSTURAL si ADAPTARE A
MISCARII

- numar imens de neuroni si conexiuni

- integrarea aferentelor “spatiale”  planificarea, executia si
controlul adaptativ al miscarii (invatare motorie)
• Pars intermedia =
– arhi (lob floculonodular)
– paleo ~ spino
(piramida, uvula, paraflocular, + zona anterioara)
– arhi + vermis = vestibulocerebel
• neo (ponto) = lob posterior (marea masa laterala)