NEUROPSIHOLOGIE

curs 4

LOBUL TEMPORAL
SISTEMUL LIMBIC
LOBUL TEMPORAL

• Se afla sub osul temporal

• Lobii temporali sunt mai
mult imagini avantajoase
decat entitati anatomice,
delimitarile fata de lobii
parietal si occipital
neavand repere precise
LOBUL TEMPORAL
• Are trei circumvolutii:
superioara (T1), medie
(T2) si inferioara (T3)
• Ariile auditive primare (41
si 42 – girusul Heschl) si
aria auditiva secundara
(22)
• Pe fata infero-laterala se
gasesc proiectiile vizuale,
arii de inalta integrare
senzoriala (arii tertiare)
LOBUL TEMPORAL
• Aria Wernicke – PET
(Positron Emission
Tomography) arata
activarea bilaterala a
girusului Herschl si
activarea unilaterala (stg.)
a ariei Wernicke atunci
cand subiectii dreptaci
tipici asculta un material
verbal sau narativ.
LOBUL TEMPORAL
VORBIREA
LOBUL TEMPORAL
VORBIREA
• Lezarea temporala ant. in emisfera
stg provoaca deficite in gasirea
numelor proprii, iar in emisfera dr
dau deficiente in denumirea
expresiei faciale; leziunile bilaterale
dau anomie si deficite de memorie
retrograda.
• Lezarea regiunii mediale stg.
provoaca memorie saraca pt.
informatii verbale noi, iar lezarea in
dr. da memorie saraca pt. informatii
nonverbale noi (Buchtel, 2002).
LOBUL TEMPORAL
• Lezarea lobului temporal
inferior duce la aparitia
prosopagnoziei – pot
vedea o fata dar nu
recunosc persoana dupa
fata respectiva; interesant
este ca dupa ce persoanele
vorbesc, identitatea lor
este recunoscuta imediat.
LOBUL TEMPORAL
HIPOCAMPUL
 SISTEMUL LIMBIC
• Toata viata oscilam intre ratiune si afecte sau
emotii.
• Structura care proceseaza emotivitatea este
sistemul limbic.
• Rolul lui in evolutie era acela de a lua o decizie
rapida – aparare, atac sau fuga.
• Dupa unii autori, afectivitatea are un rol chiar
mai mare decat capacitatea cognitiva in
manifestarea personalitatii umane.
SISTEMUL LIMBIC
• Hipocampul si amigdala
(situate in lobul
temporal) fac parte din
sistemul limbic (poate
cele mai importante
structuri!).
• Limbus – in limba latina
inseamna limita, granita
• Termenul de lob limbic
introdus de Broca, 1878
 SISTEMUL LIMBIC
(structuri incluse)
1. Nervii,bulbul,tractul si nucleii olfactivi.
2. Striile olfactive si girusul olfactiv.
3. Trigonul olfactiv, substanta perforata anterioara,
tuberculul olfactiv si banda diagonala Broca.
4. Lobul piriform, aria periamigdaloida, uncusul
hipocampic cu girusul uncinat, coada girusului
dintat, girusul intralimbic, aria entorinala (28) si
partea craniana a girusului parahipocampic.
5. Complexul nuclear amigdaloid.
 SISTEMUL LIMBIC
(structuri incluse)
6. Aria septala (septum pellucidum, septum verum).
7. Formatiunea hipocampica.
8. Fornixul cu variatele sale ramificatii si diviziuni.
9. Stria terminalis.
10. Stria medularis talamica (habenularis).
11. Girusul cingulat si parahipocampic.
12. Hipotalamusul.
13. Nucleii talamici limbici si paralimbici.
 SISTEMUL LIMBIC
(structuri incluse)
14. Aria limbica a ganglionilor bazali.
15. Tegmentul mezencefalic ventral impreuna cu
nucleii reticulari.
16. Posibil rafeul dorsal serotonergic din mezencefal.
17. Cortexul limbic.
18. Cortexul paralimbic.
(Fagarasan, 1991; Fischer, 1989; Katsuki, 1990)
SISTEMUL LIMBIC
• Functiile posibile ale
hipocampului (Duvernoy,
2005):
1. Invatare si memorie.
2. Reglare a comportamentului
emotional.
3. Unele aspecte ale controlului
motor.
4. Reglare a functiilor
hipotalamice
SISTEMUL LIMBIC
• Hipocampul este implicat in
toate sistemele memoriei
declarative: memoria
semantica (memoria faptelor
si a conceptelor), memoria
episodica (constientizarea
amintirii evenimentelor si a
relatiilor dintre ele), memoria
spatiala (recunoasterea
localizarii spatiale).
Kopelman,1993; Markovitsch,
1995.
SISTEMUL LIMBIC
• Circuitul Papez –
ansamblul hipocamp,
pilierii fornixului, corpii
mamilari, nucleul talamic
anterior si circumvolutia
cingulara – cale
polisinaptica si proiectiile
sale corticale (Papez,
1937).
 PSIHOPATOLOGIA
LOBILOR TEMPORALI
 PSIHOPATOLOGIA
LOBILOR TEMPORALI
1. Agnozia auditiva – individul are o deficienta izolata
de intelegere a sunetelor in prezenta unei
audiograme aproape normala; pacientul nu
intelege nici vorbirea si nici sunetele din mediul
inconjurator; pot citi, vorbi, scrie si numi corect
obiectele.
2. Surditatea corticala – cand sunt afectate ariile 41
si 42 bolnavul ramane indiferent la orice stimuli
auditivi de la o sursa pe care nu o are sub control
vizual imediat
 PSIHOPATOLOGIA
LOBILOR TEMPORALI
3. Tulburari in recunoasterea vizuala – prosopagnozia.
4. Tulburari ale sferei afective si motivationale –
scaderea tonusului emotional general, reducerea
agresivitatii si intensificarea emotiei de frica;
indiferenta afectiva (in amigdalectomie bilaterala),
instabilitate emotionala; perversiuni ale unor
trebuinte, indeosebi alimentare (ex. coprofagia) si
sexuale; exacerbarea sau diminuarea unor
trebuinte biologice primare.
 PSIHOPATOLOGIA
LOBILOR TEMPORALI
5.Tulburarea functiei mnezice – experientele lui
Milner (1962) privind invatarea unui labirint pe un
lot de 79 bolnavi au evidentiat: a)leziunile
hipocampice bilaterale determina deficitul cel mai
important; b)lobectomiile temporale dr. provoaca
un deficit mai sever decat cele stg., care lasa
performantele aproape normale; c)leziunile
cortexului posterior temporal drept determina o
reducere masiva a vitezei de invatare.
 PSIHOPATOLOGIA
LOBILOR TEMPORALI
6. Tulburarea gandirii – leziunile de lob temporal
provoaca tulburari in desfasurarea proceselor
gandirii; in cazul emisferei dominante nu reusesc sa
efectueze mental serii succesive de operatii, care
presupun o permanenta sustinere si mediere verbala
(ex. calcule multioperationale 4x5-3+7=?).
7. Tulburarea comportamentului – lobectomiile
temporale dr. par a fi asociate cu paranoia,
comportament egocentric si logoreic. (Kolb si
Whishaw, 1980).
 PSIHOPATOLOGIA
LOBILOR TEMPORALI
8. Tulburarea perceptiei timpului.
9. Tulburari vestibulare si de echilibru – datorita
proiectiilor vestibulare in lobul temporal –
vertije, senzatie de deplasare in plan vertical.
10.Tulburari olfactive – lezarea portiunii antero-
mediale a lobului temporal, care include si
hipocampul, poate cauza halucinatii olfactive.
In cazul epilepsiei temporale pot aparea
hiposmie, parosmie sau halucinatii olfactive.
 PSIHOPATOLOGIA
LOBILOR TEMPORALI
11. Tulburari viscero-vegetative – stimularile
stereotactice ale hipocampului si amigdalei au
antrenat modificarea frecventei cardiace, a
ritmului respirator, nevoia de a urina. (Young,
1992)
12. Tulburarea ritmului somn-veghe –
hipersomnii, uneori de tip narcoleptic sau
aspecte de mutism akinetic – rar intalnita.
EPILEPSIA TEMPORALA
 EPILEPSIA TEMPORALA
• Simptomele sunt extrem de polimorfe : halucinatii
auditive simple si complexe, halucinatii olfactive,
halucinatii vizuale complexe, stari de vis (dreamy
state) cu alterarea constientei privind lumea
exterioara (senzatie “deja vu”, “jamais vu”, “jamais
vecu”) si tulburari paroxistice de vorbire.
• In timpul crizei bolnavul retraieste ca in vis, cateva
minute, scene din viata anterioara, crede ca este in
alta localitate, are halucinatii vizuale, olfactive
(crize uncinate).
 EPILEPSIA TEMPORALA
• Criza epileptica se poate manifesta si prin
halucinatii vestibulare, stari depresive, anxietate,
euforie, automatisme simple (masticatie, supt)
sau complexe (automatisme ambulatorii, cu stare
de constienta aparent normala dar cu amnezie
retrograda), tulburari paroxistice vegetative,
manifestari critice erotice, epilepsie gelastica
(acces de “ras prostesc”), epilepsie cursiva (nevoia
de a alerga fara oprire), cosmaruri paroxistice.
EPILEPSIA TEMPORALA
FIODOR
DOSTOIEVSKI

1821 - 1881
EPILEPSIA TEMPORALA

GUSTAVE FLAUBERT

1821 - 1880
EPILEPSIA TEMPORALA

VINCENT VAN GOGH

1853 - 1890
 EPILEPSIA TEMPORALA
• La ora acutala conceptul de “personalitate
epileptica” este admis ca fiind relevant pentru
epilepsia temporala
• Cazuri celebre: Dostoevski, Flaubert, van Gogh
– cu epilepsii temporale de etiologii diferite
(familiala, anevrism, leziune traumatica)