Caiet de Practica Clasa A XI-a-1

Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Tel/Fax: 021 211 72 56
Bd. Dacia, Nr. 34, Sector 1, BUCUREŞTI www.madgearu.ro

cemadgearu@ yahoo.com
Nr. ………/…………..
CAIET DE INSTRUIRE PRACTICA

CLASA A XI-A
SPECIALITATEA:
TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE
NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI..........................................................................

CLASA........................
AN ŞCOLAR................................
1
COORDONATE PRIVIND STAGIILE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
Unitatea de învătământ
organizator de practică Colegiul Economic ” Virgil Madgearu” Bucuresti
Numele si prenumele
Director IONESCU
ROXANA CARMEN
Str. Nr. Judet E-mail Telefon

Adresa unitătii de învătământ 021
SECTOR
BD. DACIA 34 cemadgearu@yahoo.com 211725
1
6
Unitatea economică
partener de practică
Numele si prenumele Functia
Reprezentant
Adresa sediu Str. Nr. Judet E -mail Telefon

partener de practică
Elevul (Practicant)
Numele si prenumele CNP CI—Seria CI—Nr.

Adresa Str. Nr. Judet E-mail Telefon

Domeniul de Calificarea
Anul scolar Clasa Ruta Profil
pregătire prfesională
Tehnician in
Directa Servicii Economic activitati
economice
Organizator de practică
Numele si prenumele Telefon E-mail

Coordonator de practică
Partener de practică
Numele si prenumele Telefon Fax E-mail

Tutore
Stagiul de pregătire practică - Anul şcolar ………………

2
Perioada de
Denumirea modulului Unităti de
desfăsurare Competente specifice
de pregătire practică competente
Nr.ore
UC 15. IGIENA, 30 ORE Legislaţia privind igiena şi
SECURITATEA securitatea muncii echipei de lucru
MUNCII ŞI  Prezentarea legislaţiei privind igiena
PROTECŢIA şi securitatea muncii echipei de lucru:
MEDIULUI - prin instructaje generale la locul de
muncă;
- prin instructaje curente, periodice;
- prin afişe, filme, cataloage, broşuri,
pliante, simboluri

 Monitorizarea modului de aplicare
C1 – Aplică
a normelor de igienă şi securitatea
legislaţia privind
muncii:
igiena şi
- existenţa sau semnarea periodică a
securitatea muncii
fişei individuale de instructaj;
- folosirea echipamentelor de lucru şi
protecţie;
- existenta trusei de prim ajutor, a
materialelor igienicosanitare specifice
locului de muncă.
 Verificarea funcţionării
sistemelor, dispozitivelor şi a
condiţiilor de igienă şi securitate a
muncii
C2 – Desfăşoară Activităţi de evitare a riscurilor
acţiuni de evitare privind igiena şi
a riscurilor securitatea muncii
privind igiena şi  Supravegherea activităţilor la
securitatea muncii locurile de muncă pentru evitarea
riscurilor:
- observarea şi verificarea activităţilor
specifice locului de muncă;
- observarea şi verificarea
echipamentelor de protecţie;
- observarea şi verificarea truselor
sanitare;
- observarea şi verificarea parametrilor
de lucru;
- observarea şi verificarea sistemelor
de siguranţă şi a posturilor de
prevenire a
 Luarea măsurilor pentru evitarea

riscurilor privind igiena şi
securitatea muncii: intervenţii
specifice locului de muncă prin
înlăturarea factorilor de risc
Factori de risc: specifici activităţii şi
locului de muncă
3
 Coordonarea echipei pentru
rezolvarea situaţiilor provocate de
accidente:
- stabilirea sarcinilor;
- eliminarea cauzelor accidentelor;
- evacuarea accidentaţilor;
- anunţarea organelor abilitate
 Identificarea surselor de
poluare de la locul de muncă şi
din vecinătatea acestuia:
substanţe chimice, deşeuri,
ambalaje, diferite noxe, radiaţii,
poluanţi fonici, vibraţii
 Asigurarea mijloacelor pentru
îndepărtarea surselor de poluare
şi a efectelor:
C3 - Aplică - instruirea personalului;
măsuri de
- dotarea cu echipamente de
protecţie a
mediului protecţia mediului specifice
activităţii desfăşurate.
 Evaluarea activităţii echipei
privind protecţia mediului:
observare, raportare, stimulare,
feed-back
 Aplicarea de măsuri de
prevenire a poluării
mediului:eliminarea materiilor
prime şi materialelor poluante
Caracterizarea modalităţilor de plată
 identificarea modalităţilor de plată –
în numerar, prin virament (transferul
banilor dintr-un cont în altul), cu
C1 mijloace electronice (cărţi magnetice),
UC 25. INSTRUMENTE Caracterizează  prezentarea instrumentelor de plată
DE PLATĂ. 90 ORE modalităţile de - dispoziţie de plată/încasare cu
plată numerar,
- ordin de plată, cec, cambie, bilet la
ordin, cărţi de plată,etc.
 structură, reguli de completare,
menţiuni obligatorii, operaţiuni de
regres şi de protest, posibilităţi de
transmitere (gir, cesiune de creanţă)
C2 Utilizează Utilizarea instrumentelor de plata
instrumente de
 prezentarea circuitului
plată
instrumentelor de plată
- în funcţie de clientul plătitor şi clientul
beneficiar (local, intrajudeţean,
interjudeţean).
4
 completarea instrumentelor de
plată - electronic sau manual,
respectând regulile de completare
 înregistrează în contabilitate a
tranzacţiilor economice utilizând
instrumentele de plată
Centralizatorul disciplinelor/modulelor
Instruire practica -comasata-
AN SCOLAR………………..
Clasa a XI-a
MODULUL Nr. saptamani
1 2 3 4
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
zile note zile note zile note zile note
INSTRUMENTE 5 2 5 1 5 1
DE PLATA
Prof.coord.
IGIENA, 5 2
SECURITATEA
MUNCII ŞI
PROTECŢIA
MEDIULUI
Proof.coord
5
FISA DE PREZENTĂ
FIȘA DE PREZENȚĂ
Nr ore de
S1/Data: Intervalul Semnătura Semnătura
pregătire Activitatea
orar elevului tutorelui
practică
6 ore Prezentarea legislaţiei privind
igiena şi securitatea muncii
echipei de lucru:
- prin instructaje generale la locul
Luni de muncă;
- prin instructaje curente,
periodice;
- prin afişe, filme, cataloage,
broşuri, pliante, simboluri
6 ore Caracterizarea modalităţilor de
plată
 identificarea modalităţilor de
plată – în numerar, prin virament
(transferul banilor dintr-un cont
Marţi în altul), cu mijloace electronice
(cărţi magnetice),
 prezentarea instrumentelor de
plată
- dispoziţie de plată
6 ore  prezentarea instrumentelor
de plată
Miecuri
- încasare cu numerar, ordin de
plată,
6 ore  prezentarea instrumentelor
de plată
Joi
- cec, cambie, bilet la ordin, cărţi
de plată,etc.
6 ore Evaluarea modului de
Vineri indeplinire a sarcinilor .
Test de verificare.
S2/Data: Intervalul
Nr ore de
Semnătura Semnătura
practică
Luni 6 ore  Monitorizarea modului de
aplicare a normelor de igienă şi
securitatea muncii:
- existenţa sau semnarea periodică a
fişei individuale de instructaj;
- folosirea echipamentelor de lucru şi
protecţie;
- existenta trusei de prim ajutor, a
materialelor igienicosanitare specifice
locului de muncă.
 Verificarea funcţionării
sistemelor, dispozitivelor şi a
condiţiilor de igienă şi securitate a
6
muncii
Activităţi de evitare a riscurilor
privind igiena şi
securitatea muncii
 Supravegherea activităţilor la
locurile de muncă pentru evitarea
riscurilor:
- observarea şi verificarea activităţilor
specifice locului de muncă;
echipamentelor de protecţie;
- observarea şi verificarea truselor
sanitare;
parametrilor de lucru;
- observarea şi verificarea sistemelor
de siguranţă şi a posturilor de
prevenire a
6 ore  prezentarea instrumentelor de plată
Marţi - structură, reguli de completare,

- menţiuni obligatorii in functie de clientul
Miecuri
platitor si furnizorul beneficiar;

- completarea instrumentelor de plata
Joi electronic si manual; inregistrarea in
contabilitate a tranzactiilor economice
21.10.2011 6 ore Evaluarea modului de indeplinire

Vineri
a sarcinilor .Test de verificare
S3/Data: Intervalul
Nr ore de
practică
6 ore  Luarea măsurilor pentru evitarea riscurilor privind
igiena şi securitatea muncii: intervenţii specifice locului
Luni
de muncă prin înlăturarea factorilor de risc
Factori de risc: specifici activităţii şi locului de muncă
6 ore  Coordonarea echipei pentru rezolvarea situaţiilor
provocate de accidente:
Marţi
Miecuri 6 ore utilizarea instrumentelor de plată
prezentarea circuitului instrumentelor de plată - în
7
funcţie de clientul plătitor
6 ore utilizarea instrumentelor de plată
prezentarea circuitului instrumentelor de plată - în
Joi funcţie de furnizor (local, intrajudeţean,
interjudeţean).
- monografie contabila
6 ore Evaluarea modului de indeplinire a sarcinilor .Test
Vineri
de verificare
S4/Data: Intervalul
Nr ore de
practică
6 ore Măsuri de protecţie a mediului
 Identificarea surselor de
poluare de la locul de muncă şi din
vecinătatea acestuia: substanţe
chimice, deşeuri, ambalaje, diferite
noxe, radiaţii, poluanţi fonici,
vibraţii
 Asigurarea mijloacelor pentru
îndepărtarea surselor de poluare şi
a efectelor:
- instruirea personalului;
Luni
- dotarea cu echipamente de
protecţia mediului specifice
activităţii desfăşurate.
 Evaluarea activităţii echipei
privind protecţia mediului:
observare, raportare, stimulare,
feed-back
Aplicarea de măsuri de prevenire a
poluării mediului:eliminarea
materiilor prime şi materialelor
poluante
6 ore Completarea instrumentelor de plată -
Marţi electronic sau manual, respectând regulile
de completare
6 ore Înregistrează în contabilitate tranzacţiile
Miecuri
economice utilizând instrumentele de plată
6 ore Înregistrează în contabilitate tranzacţiile
Joi
economice utilizând instrumentele de plată
6 ore Evaluarea modului de indeplinire a
Vineri
sarcinilor .Test de verificare
8
NORME SPECIFICE DE SECURITATE SI SĂNĂTATE ÎN
MUNCĂ

 desfasurati activitatea, în conformitate cu pregatirea si instruirea voastra, precum
şi cu
instrucţiunile primite din partea inspectorului cu protectia muncii;
 nu expuneti la pericol de accidentare/îmbolnăvire profesională atât propria persoana, cat si alte
persoane, în timpul procesului de munca;
 cunoasteti codurile de alarmare si caile de evacuare din incinta magazinului;

 nu intrati în zonele de restrictie sau la locurile de munca la care nu ati fost
instruiti;
 respectati semnalizarea de securitate si/sau sanatate utilizata la locul de munca;
 utilizati corect utilajele, aparatura, uneltele si echipamentele comerciale, iar
curatarea
lor o efectuaţi numai dupa deconectare de la reţeaua electrica;
 comunicati imediat sefului /lucratorilor orice situatie de munca care o considerati
un
pericol, precum şi orice deficienţă a echipamentului comercial utilizat;
 dacă v-ati accidentat prin taiere, intrerupeţi lucrul si prezentati-va la punctul
sanitar;
 utilizaţi corect şi complet echipamentul individual de protecţie(EIP);
 fumatul este strict interzis în magazin;
 mentineti caile de circulatie din spatiul de vanzare al mărfurilor în permanenta
libere,
curate, asigurate impotriva pericolului de alunecare şi derapare;
 respectati semnele simbol de pe ambalajele marfurilor, referitoare la
manipularea,
transportul, depozitarea si expunerea acestora în spatiile de vanzare;
 nu intrati în raza de lucru si actiune a utilajelor fixe sau mobile;
 nu escaladati rafturile, utilajele de transport, deplasati-va numai pe caile de
acces;
9
 tineti seama de greutatea mărfurilor la asezarea în rafturi şi de rezistenta
politelor;
 folositi scara portabilă la manipularea mărfurilor depozitate la inaltimi mari, în
nici un caz scaunele, lazile, rafturile sau alte obiecte improvizate;
 să aveti vizibilitate în timpul manipularii marfurilor, limitele maxime admise pentru
ridicare, purtare, tragere şi impingere manuala a maselor.
Riscuri de accidentare/ îmbolnăvire :
 vatamarea corporala la utilizarea echipamentelor manuale sau

mecanizate;
 prabusirea de la inaltime a mărfurilor ;
 coliziunea cu mijloace de transport intern ;
 efortul fizic prea mare, frecvent şi prelungit ;
 caracteristicile mediului de munca (umezeala, frig, zgomot) ;
 starea fizica (oboseala, ebrietatea, boala) şi lipsa echipamentului de
protectie;
 lipsa cunostintelor/instructajului adecvat ;
Primul ajutor în accidentele de munca
Asistenta medicala de urgenta ocupa un loc special în îngrijirea medicala,

trebuind sa rezolve prompt si competent, cazurile care pun în pericol imediat viata
accidentatului.
Primul ajutor în caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs
accidentul de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta. Pentru
personalul medico-sanitar, acordarea primului ajutor la locul producerii unui accident
constituie o obligatie profesionala.
SAPTAMANA S1
FISA DOCUMENTATARE ELEV nr. 1
Protectia muncii face parte integranta din procesul de munca aceasta fiind stabilita
prin lege iar obligatia si raspunderea pentru realizarea deplina a masurilor de asigurare
a conditiilor de munca, prevenirea accidentelor si imbolnavirilor profesionale revine
celor care organizeaza, controleaza si conduc procesul de munca, adica sefii de sectii
sectoare ateliere, etc.
Cadrul legislativ privind igiena si securitatea muncii:
 Legea 319 din 2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei nr. 646 din 26 iulie 2006
 Legea 90 din 1996 - Legea protectiei muncii republicata in Monitorul Oficial al Romaniei 47 din
29 ianuarie 2001
10
 Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securitatii muncii 319/2006
 Hotararea de Guvern 955 din 2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Legii 319 din 2006
 Codul muncii - Legea 53 din 2003 actualizata si republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I nr. 345 din 18 mai 2011
 Legea 108 din 1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei 740 din 10 octombrie 2002
 Ordonanta de urgenta a Guvernului 96 din 2003 privind protectia maternitatii la locurile de
munca actualizata si aprobata prin Legea 25 din 2004
 Legea 436/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului 99/2000 privind masurile
ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca
 Legea 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati
 Legea 320/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului 137/1999 privind
modificarea si completarea Legii 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii
 Legea 177/2000 privind modificarea si completarea Legii protectiei muncii 90/1996
 Legea 155/2000 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului 16/2000 privind ratificarea
unor conventii adoptate de Organizatia Internationala a Muncii
 Legea 130/1999 privind unele masuri de protectie pentru persoanele incadrate in munca
 Legea 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de munca sub 8 ore/zi pentru salariatii care
lucreaza in conditii deosebite, vatamatoare, grele sau periculoase
Obligatiile angajatorului
Angajatorului ii revine obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea
securitatii, sanatatii, prevenirea riscurilor profesionale, informarea si instruirea lucratorilor,
asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.
Aceasta obligatie trebuie sa fie asigurata pe baza principiilor generale ale prevenirii:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de munca,
alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca şi de producţie, în vederea
reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora
asupra sănătăţii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
puţin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprindă tehnologiile, organizarea
muncii, condiţiile de munca, relaţiile sociale şi influenta factorilor din mediul de munca;
h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă fata de măsurile de
protecţie individuală;
i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
Potrivit legii, angajatorul este obligat:
 să asigure şi să controleze prin personalul propriu, cunoaşterea şi aplicarea, de către toţi
angajaţii şi participanţii la procesul de muncă, a măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice
stabilite, precum şi prevederilor legale în domeniul protecţiei muncii;
 să asigure materialele necesare educării şi informării angajaţilor;
11
 să asigure informarea fiecărui persoane, anterior angajării în muncă, asuprariscurilor la care
aceasta va fi supusă;
 să asigure pe cheltuialaunităţii, instruirea, testarea şi perfecţionarea profesională a
persoanelor cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii.
In N.G.P.M. sunt stabiliteprincipiile generale care stau la baza organizării şi desfăşurării
activităţii de
instruire şi pregătire a angajaţilor în domeniul protecţiei muncii. Normele stipulează că
pregătirea şi instruirea în domeniul protecţiei muncii sunt părţi componente ale pregătirii
profesionale şi au ca scop însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate şi
sănătate în muncă.
Potrivit normelor, este obligatoriu să se efectueze instructajul introductiv general
următoarelor persoane:
- noilor încadraţi în muncă, angajaţi cu contracte de muncă indiferentde forma acestora;
- celor transferaţi de la o unitate la alta ;
- celor veniţi în unitate ca detaşaţi;
- elevilor şcolilor şi studenţilor pentru practica profesională:
- persoanelor aflate în unitate pentru perioada de probă în vederea angajării;
- persoanelor angajate ca sezonieri, temporari sau zilieri;
- persoanelor delegate în interesul serviciului;
- persoanelor care vizitează sectoare productive.
Instructajul introductiv general se face individual sau în grupuri decel mult 20 de
persoane, în cadrul cabinetului de protecţie a muncii sau în spaţii amenajate special ,de către
persoane cu atribuţi şi responsabilităţi în domeniul protecţiei muncii, împuternicite prin decizie
de către angajator.
I. Instruirea personalului ( anexa 1)

Instructajul de protecţie a muncii cuprinde trei faze:
• instructajul introductiv generai;
• instructajul la locul de muncă;
• instructajul periodic
(a) Instructajul introductiv general
Rolul instructajului introductiv general este aceia de a-i informa pecei cărora li se
adresează, despre activităţile specifice unităţii în carevor lucra şi despre principalele măsuri
de protecţie a muncii aplicabile, din normele în vigoare sau dispuse
de conducerea unităţii în vedereaeliminării sau diminuării riscurilor la care ar putea fi expuşi
în viitoarele activităţi.
Cu acest prilej sunt prezentate:
- riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii;
- legislaţia de protecţie a muncii în vigoare;
- consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de protecţie a muncii.
(b) Instructajul la locul de muncă - prezintă riscurile şi măsurile de prevenire specifice
locului de muncă.
Include în mod obligatoriu demonstraţii practice si se consemnează în fişa de
instruire individuală
12
(c)Instructajul periodic – se face întregului personal pe baza unei tematici ce cuprinde
obligatoriu demonstraţii practice, avand drept scop aprofundarea normelor de protecţia
muncii.
2. Monitorizarea modului de aplicare a normelor de igienă şi securitatea muncii:
a.- existenţa sau semnarea periodică a fişei individuale de instructaj;
b. - folosirea echipamentelor de lucru şi protecţie;
c. - existenta trusei de prim ajutor, a materialelor igienico sanitare specifice locului de muncă;
Anexa 1
(EXTRAS din normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/ 2006)
UNITATEA ___________________________________
F I Ş Ă I N D I V I D U A L Ă DE INSTRUCTAJ
privind protecţia muncii
NUMELE ŞI PRENUMELE ________________________________________________

LEGITIMAŢIA, MARCA ___________________________________________________
GRUPA SANGUINĂ______________________________________________________
DOMICILIUL ___________________________________________________________
NUMELE ŞI PRENUMELE ________________________________________________

Data şi locul naşterii _____________________________________________________
Calificarea __________________________ Funcţia ____________________________
Locul de muncă _________________________________________________________
Autorizaţii (ISCIR ş.a.) ____________________________________________________
Traseul de deplasare la / de la serviciu _______________________________________
______________________________________________________________________
INSTRUCTAJ DE ANGAJARE
1.Instructajul introductiv general, a fost efectuat la data _______________________

timp de _____ ore, de către _______________________________________________ având funcţia de
________________________________________________________
Conţinutul instructajului ___________________________________________________
Semnătura Semnătura celui Semnătura celui

celui instruit care a efectuat care a verificat
instructajul însuşirea cunoştinţelor
2.Instructajul la locul de muncă, a fost efectuat la data ________________________

specialitatea ____________________________________timp de ______ ore, de către
___________________________ având funcţia de _____________________________
Conţinutul instructajului ___________________________________________________
Semnătura celui Semnătura celui Semnătura celui

instruit care a efectuat instructajul care a verificat însuşirea
cunoştinţelor
3. Admis la lucru
Numele şi prenumele angajatorului __________________________________________
Funcţia (şef secţie, atelier, şantier etc.) _______________________________________
Data şi semnătura _______________________________________________________
INSTRUCTAJ PERIODIC
Materialul predat Semnătura celui
13
specia
instrui
verificat
durata
instrui
litatea
care a
instruir
Data
care a
instructajului
(h)
ea
t
t
REINSTRUIRE
Semnătura Celui
Specialitatea
Durata (H)
instruirea
Data
verificat
Instruit
Instruit
Materialul Predat
Care a
Care a
instructajului
REZULTATELE TESTĂRILOR DE PROTECŢIA MUNCII
DATA MATERIALUL EXAMINAT CALIFICATIV EXAMINATOR
ACCIDENTE DE MUNCĂ SUFERITE SAU ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE
DATA NR. ŞI DATA PV

DIAGNOSTICUL DESCRIEREA NR. ZILE
PRODUCERII DE CERCETARE A
MEDICAL EVENIMENTULUI ITM
EVENIMENTULUI EVENIMENTULUI
SANCŢIUNI APLICATE PENTRU NERESPECTAREA REGLEMENTĂRILOR DE PROTECŢIA MUNCII
ABATEREA SĂVÂRŞITĂ DE LA NR. ŞI DATA

NORMELE SANCŢIUNEA APLICATĂ PROCESULUI
DE PROTECŢIA MUNCII VERBAL
FISA COLECTIVA DE INSTRUCTAJ
14
întocmită azi __________________________
Subsemnatul________________având funcţia de _____________în cadrul serviciului (compartimentului)

_____________asistat de dl. (d-na) ___________________________având funcţia de ____________
am procedat la instruirea unui număr de _____ persoane de la _____________conform tabelului
nominal de pe verso, în probleme de protecţia muncii şi PSI, pentru vizita (prezenţa) în unitatea
noastră în ziua / zilele _______ În cadrul instructajului general s-au prelucrat următoarele
materiale:___________________________________care cuprind norme de protecţia muncii, norme de
siguranţa circulaţiei interne şi norme de PSI, ce trebuie respectate pe parcursul desfasurarii
practicii/vizitării unităţii.
Prezenta fişă de instructaj se va păstra la serviciul (compartimentul) __________
Verificat, Semnătura celui care
________________ a efectuat instructajul
______________________
Tabel nominal cu persoanele participante la instruire

Subsemnaţii am fost instruiţi şi am luat cunoştinţă de materialele prelucrate şi consemnate în fişa colectivă de instructaj
pentru protecţia muncii şi ne obligăm să le respectăm întocmai.
Act identitate / Grupa

Nr. crt. Numele şi prenumele Semnătura
Sanguină
Fişa se completează în 2 exemplare, dintre care unul se dă conducătorului grupului de elevi/ vizitatori.
Conducătorul grupului de elevi/vizitatori:
Numele şi prenumele: ___________________
Semnătura: __________________________
1)
Modelul este avizat de MMSS şi se întocmeşte pentru vizitatorii în grup. Acestora li se vor prezenta succint activităţile şi factorii de
risc din cadrul unităţii, precum şi măsurile de prevenire şi vor fi însoţiţi pe toată durata vizitei de personal autorizat.
FIŞA DE LUCRU NR.1

Aplicarea Legii nr. 319/ 2006 în unităţile economice
Completaţi în tabelul de mai jos etapele aplicării Legii nr. 319/ 2006 privind securitatea
şi sănătatea în muncă, în funcţie de situaţiile concrete întâlnite la locul de muncă.
Instrucţiuni pentru practicant:
 Înainte de a completa tabelul asiguraţi-vă că dispuneţi de documentaţia necesară
rezolvării sarcinilor;
 Rezolvaţi toate sarcinile din fişa de lucru.
Nr.crt. Etapele aplicării Legii nr. 319/ 2006 Observaţii cu privire la modul în care este
aplicată legea 319/ 2006 la locul de
muncă
1. Precizează obiectul de activitate al
legii.
2. Specifică articolele cu referire
directă la obligaţiile angajatorilor în
15
vederea asigurării condiţiilor de
securitate şi sănătate în muncă.
3. Supraveghează modul în care sunt
respectate, pe parcursul
desfăşurării activităţii, a dispoziţiilor
legale din articolele specificate.
4. Identifică deficienţele
(contravenţiile) în respectarea legii
la locul de muncă.
5. Propune măsuri pentru prevenirea
cauzelor care au generat încălcări
ale dispoziţiilor legale din articolele
specificate.
6. Precizează sancţiuni care pot fi
aplicate conform Legii nr 319/ 2006
pentru contravenţiile constatate.
FISA DOCUMENTARE ELEV nr. 2

Operatiile banesti de incasari/plati cu numerar
Obligatiile banesti intre societatile comerciale sau intre societatile comerciale
si alte persoane fizice sau juridice se pot efectua, dupa caz, in numerar si fara
numerar.
Operatiile de incasari/plati fara numerar
Constau in lichidarea drepturilor banesti prin utilizarea unor instrumente si mijloace de
plata fara miscare efectiva a sumelor banesti.Din categoria acestor instrumente de
plata adoptate de sistemul de plati din Romania fac parte: cecul, cambia, biletul
la ordin si ordinul de plata
Mijloace electronice de plata
Cardul - este un instrument modern de plata care permite
achitarea obligatiilor fara aapela la numerar. Cardurile cunosc o diversitate de forme
si tipuri.
Instrumentele de plata de plată
Instrumente cu numerar Instrumente fără numerar
1.moneda metalică Sunt documente standardizate care conţin
2.bancnote (monedă de hârtie) instrucţiuni de plată:
16
1.ordin de plată
2.cambia
3.cecul
4.biletul la ordin
Instrumente electronice de plata fara numerar: CARDUL
Documentele specifice utilizării instrumentelor de plată cu numerar
Operaţiile cu numerar se efectuează prin casieria agentului economic şi presupun utilizarea unor documente
specific, care privesc operaţiunile băneşti, care sunt în mare parte, formulare cu regim special, ceea ce presupune
urmărirea achiziţiei, completării şi circulaţiei lor, sub un control strict.
Documente specifice derulării operaţiilor cu numerar:
1. chitanţa; 2. bon fiscal; 3. registru de casă; 4. dispoziţie de plată/încasare către casierie; 5. ordin de
deplasare;
6. monetar; 7. foaie de vărsământ; 8. extras de cont; 9. cec de numerar;
Registrul de casă – este un document de evidenţă operativă, privind operaţiile prin

casierie.
 Se întocmeşte zilnic de către casier în două exemplare;
 La sfârşitul zilei, exemplarul 1 se predă la serviciul contabilitate, iar exemplarul 2
rămâne la casierie;
Extrasul de cont – este un document de evidenţă operativă a operaţiilor băneşti
efectuate în contul agentului economic de către bancă.
 Se întocmeşte cu ajutorul tehnicii de calcul, în două exemplare, de către bancă;
 Exemplarul 1 circulă la serviciul contabilitate, iar exemplarul 2 la bancă.
Ordin de deplasare – este un document de decontare între agentul economic şi
salariatul care efectuează deplasarea în interes de serviciu.
 Se întocmeşte din dispoziţia conducerii agentului economic, la compartimentul
resurse umane în 2 exemplare;
 Exemplarul1 se preda delegatului, iar exemplarul 2 la compartimentul
contabilitate.
Dispoziţia de plată/încasare către casierie – este un document justificativ al operaţiilor
de plată sau încasare din casierie.
 Se întocmeşte într-un exemplar de către compartimentul financiar contabil la
eliberarea numerarului pentru avansuri de deplasare.
Lista de avans chenzinal – este un document de evidenţă a drepturilor salariale
acordate cu ocazia chenzinei I a lunii curente.
 Se întocmeşte în două exemplare de către compartimentul resurse umane;
17
 Circulă la compartimentul resurse umane, la casierie (exemplarul nr.1) pentru
plata sumelor aferente, la compartimentul financiar contabil (exemplarul 2 ca şi
anexă la Registrul de casă).
CEC pentru ridicare de numerar – este un document de dispoziţie, folosit pentru
justificarea operaţiei de ridicare a numerarului de la banca la care agentul economic are
deschis contul current.
 Este un formular tipizat, cu regim special, la care se foloseşte hârtie imprimată cu
elemente de siguranţă;
 Se întocmeşte într-un singur exemplar, de către compartimentul financiar
contabil şi care se predă apoi casierului;
 Circulă la casier, bancă şi compartimentul financiar contabil.
Foaia de vărsământ – este un document care consemneaza operaţia de depunere a
numerarului, de către agentul economic la bancă.
 Se întocmeşte în două exemplare, manual, de către casier, sau în sistem
informatics,de bancă;
 Circulă la casierie, bancă şi compartimentul financiar contabil.
Chitanţa – este un document justificativ, pentru depunerea unei sume în casieria
unităţii.
 Se întocmeşte la unităţile care efectuează operaţii în numerar, în două
exemplare de către casierul unităţii şi se semnează de acesta;
 Circulă la depunător (exemplarul1, cu ştampila unităţii), exemplarul 2 rămâne în
carnet, fiind folosit ca document de verificare a operaţiilor înregistrate în registrul
de casă.
Bonul fiscal – este un document justificativ, pentru încasarea numerarului.
 Serveşte ca document pe baza căruia se eliberează marfă clientului, după ce în
prealabil, valoarea acestuia a fost achitată la casă.
Model de documente specifice operaţiilor băneşti cu numerar
Model
Banca INVEST BANK BUCUREŞTI Extras de cont
Titular cont S.C. ALF A S.A. Nr 233 /
17.07.2011
Adresa Str. Piaţa Romană nr. 3, Bucureşti
Cont RO56INVT654SV86957486754
Deviz lei
18
Data Explicatii DEBIT CREDIT
01.07.N Sold. Prec 204.382
06.07.N Încasare Bilet la ordin Omega 30.000
15.07.N Plată datorie SC MOARA SA 13.090
Rulaj: 13.090 30.000
Sold zi: 221.292
19
FISA DOCUMENTARE ELEV nr. 3
PREZENTAREA INSTRUMENTELOR DE PLATA
1. Ordinul de plată
În România, în conformitate cu Norma – cadru nr.15 din 19/08/1994, privind
ordinul de plată pe suport hârtie, cu modificările ulterioare, plăţile în lei se efectuează
prin utilizarea ordinului de plată irevocabil pe suport hârtie.
Ordinul de plată pe suport hârtie, reprezintă orice dispoziţie necondiţionată
dată în formă scrisă, unei instituţii de credit, de a plăti o anumită sumă de bani, unui
beneficiar, care conţine următoarele menţiuni obligatorii:
a. ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani, în cifre şi litere; ordinul
trebuie să fie clar şi precis exprimat şi să se refere la plata unei sume de bani
exprimată în lei;
b. numele sau denumirea plătitorului, aşa cum figurează în Registrul Comerţului,
sau în actul de identitate şi, după caz, numărul contului acestuia la societatea
bancară iniţiatoare, conform codificării acesteia;
c. numele sau denumirea beneficiarului, aşa cum figurează în Registrul Comerţului,
sau în actul de identitate şi, după caz, numărul contului acestuia, deschis la
societatea bancară destinatară, conform codificării acesteia;
d. denumirea societăţii bancare iniţiatoare, aşa cum figurează în Registrul
Comertului;
20
e. denumirea societăţii bancare receptoare, aşa cum figurează în Registrul
Comertului;
f. elementul care să permită autentificarea emitentului, de către societatea bancară
iniţiatoare, este semnătura emitentului, sau a unei persoane recunoscute de
societatea bancară receptoare, ca împuternicită a emitentului; semnătura trebuie
să fie autografă, manuscrisă şi executată cu cerneală sau alte substanţe chimice,
de culoare albastră sau neagră, care să nu se degradeze înainte de expirarea
perioadei de arhivare;
g. denumirea de „ORDIN DE PLATĂ„ înscrisă în clar şi la vedere pe aceeaşi faţă a
formularului OPH pe care se afla înscrisă suma;
h. data emiterii, care trebuie sa fie unică, posibilă şi certă;
i. informaţii din care să se poată reconstitui şirul neîntrerupt al circulaţiei OPH pe
parcursul efectuării transferului-credit până la finalizarea acestuia.
Ordinul de plată se caracterizeaza prin:

 existenţa unei obligaţii de plată asumată sau a unei datorii preexistente ce urmează a se
stinge prin onorarea plăţii;
 operaţia de plată este iniţiată de plătitor, care stabileşte regulile după care operaţiunea
se va derula;
 existenţa depozitului în contul ordonatorului, sau în lipsa acestuia, accesul la un credit
bancar aprobat de bancă în acest scop.
Din punct de vedere al modalităţilor de încasare, ordinul de plată este de două tipuri:
 Simplu – atunci când plata nu este condiţionată de prezentarea vreunui document;
 Documentar – în cazul în care plata, este condiţionată de prezentarea de către
beneficiar, a unor anumite documente indicate de ordonator.
Părţile implicate în derularea ordinului de plată sunt:

 Emitentul – persoana care emite pe cont propriu un ordin de plată;
 Plătitorul – care emite în nume colectiv şi pe cont propriu un ordin de plată,
 Beneficiarul – persoana desemnată de plătitor prin ordinul de plată, de a primi o sumă
de bani şi care poate fi un client al băncii destinatare, sau chiar banca însăşi;
 Banca destinatară – este orice bancă care primeşte şi acceptă un ordin de plată.
Model de completare a ordinului de plată
21
22
2.Cecul
Cecul reprezintă un ordin scris, dat de titular băncii sale, prin care cere acesteia
o anumită sumă, fie lui pentru retrageri de numerar, fie altei persoane specificată de
client pentru plata unei datorii.
Cecul pune în relaţie directă trei persoane:
 Trăgătorul;
 Trasul;
 Beneficiarul.
Trăgătorul este cel care emite cecul. Trăgătorul este persoana care dispune plata
şi poate fi un cumpărător, beneficiar al unei prestaţii, sau debitor dintr-o cauză dată.
Trasul este persoana care efectuează plata prin dispoziţia trăgătorului şi care, de
regulă este o bancă.
Beneficiarul poate fi chiar emitentul sau trăgătorul în anumite situaţii.
Circuitul cecului presupune:
 Eliberarea carnetului de cecuri;
 Încheierea contractului de vânzare-cumpărare între trăgător şi beneficiar;
 Beneficiarul prezintă cecul la banca sa pentru încasare.
Din punct de vedere al beneficiarului, deci al persoanei care este plătibil, există
următoarele tipuri de cecuri:
 Cec nominativ care se plăteşte unei anumite persoane, cu sau fără clauza la ordin.
 Cec la purtător, se plăteşte fie persoanei desemnate de beneficiar, fie purtătorului
acestuia.
23
În raport de modul de încasare, se disting următoarele tipuri de cecuri:
 Cecul nebarat, se plăteşte în numerar sau în cont;
 Cecul barat. Denumirea este dată de cele două linii paralele, aflate oriunde pe suprafaţa
cecului.
Model de completare a Cecului
FIŞA DE LUCRU nr. 1

Ordinul de plată
Analizand informatiile din fisa documentare elev completaţi ordinul de plată
pentru cazul de mai jos:
24
S.C. “X” S.A. achiziţioneză de la S.C. “Y” S.R.L., materii prime în valoare de
8.000 lei, pe care le achită cu ordin de plată la data de 20.06.2011. S.C. ”X” S.A. are
contul nr.RO10RBRD0071011435110001 deschis la banca B.R.D. – Sucursala
Plevnei, iar S.C. “Y” S.A. are contul nr.RO91 TREZ7055069XXX001418 deschis la
Trezoreria sector 1.
S.C. ”X” S.A. are datele de identificare următoare:
- Cod fiscal: 4883526;
- Adresa: Bucureşti, str. Laleleor, nr.7, sector 5
FIŞA DE LUCRU nr. 2

Cecul
S.C. ”X” S.R.L. achiziţionează mărfuri în valoare de 4000 lei de la S.C. ”Y”
S.R.L. pe care le plăteşte utilizând cecul.
Banca “A” este cea cu care lucreaza S.C. ”Y” S.R.L., iar banca “B” este cea cu
care lucreaza S.C. ”X” S.R.L.
Se cer:
a) completaţi conform datelor din studiul de caz , elementele care lipsesc.
b) identificaţi fiecare etapă din circuitul cecului .
c) completaţi documentul la care se face referire în enunţul problemei.
A. TEST DE EVALUARE
I. Asociaza termenii din coloana A cu definitiile din coloana B
A. TERMENI B. DEFINITII
CECUL Lichidarea drepturilor banesti prin utilizarea unor instrumente
si mijloace de plata
ORDINUL DE PLATA Persoana care dispune plata şi poate fi un cumpărător,
beneficiar al unei prestaţii, sau debitor dintr-o cauză dată.
TRAGATORUL Dispoziţia necondiţionată dată în formă scrisă,
OPERATIILE DE INCASARI/PLATI Ordin scris, dat de titular băncii sale, prin care cere acesteia o
anumită sumă, fie lui pentru retrageri de numerar, fie altei
persoane specificată de client pentru plata unei datorii
II. Incercuieste raspunsul corect:

1. Protectia muncii face parte integranta din:
a. procesul de productie;
b. procesul de cercetare;
c. procesul de munca;
d. toate raspunsurile sunt gresite.
2. Potrivit legii, angajatorul este obligat sa:

a. desfasoare activitati de instruire PM doar personalului nou angajat;
b. desfasoare activitati de instruire PM personalului nou angajat;
c. sa ia masuri pentru asigurarea securitatii, sanatatii, informarii tuturor angajatilor privind
securitatea si sanatatea muncii;
d. toate raspunsurile sunt adevarate.
3.Fisa de instrucataj PM se intocmeste pentru:
a. personalul permanent;
b. personalul detasat;
c. angajatii temporari;
III. Incercuieste raspunsurile corecte:
1. Fisa de instructaj PM :
25
a. se semneaza de catre cel care a fost instruit;
b. se pastreaza la angajat;
c. se pastreza la conducatorul procesului de munca;
IV. Scrie in dreptul afirmatiilor de mai jos litera A- daca raspunsul este adevarat si F- daca
raspunsul este fals
1. Bonul fiscal este un document justificativ pentru incasarea numerarului.
2. Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate este o obligatie a angajatorului
SAPTAMANA S2.
FISA DOCUMENTARE ELEV NR.1
a.- existenţa /semnarea periodică a fişei individuale de instructaj
Instructajul de protectie a muncii (introductiv general, la locul de munca si periodic) se

va consemna în mod obligatoriu în fisa individuala de instructaj, conform modelului din
anexa nr. 81, cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii. Completarea
fisei de instructaj se va face cu pasta sau cerneala, imediat dupa verificarea
instructajului.
Dupa efectuarea instructajului la încadrarea în munca (instructajul introductiv general

si instructajul la locul de munca), fisa de instructaj se semneaza de cel care a fost
instruit, de cel care a efectuat si verificat instructajul, confirmând, pe baza examinarii
persoanei instruite, ca aceasta si-a însusit cunostintele necesare de protectie a
muncii.
Dupa efectuarea instructajului periodic, fisa de instructaj se semneaza de cel instruit si

de cel care a efectuat instructajul, confirmând, pe baza examinarii persoanei
respective, ca aceasta si-a însusit materialul predat. Verificarea instructajului periodic
se face prin sondaj de catre seful ierarhic al celui care efectueaza instructajul si de
catre persoanele din conducerea unitatii, care vor semna fisele de instructaj ale
persoanelor verificate, confirmând astfel ca instructajul a fost facut corespunzator.
Fisa de instructaj se întocmeste pentru personalul permanent sau detasat, pentru

angajatii sezonieri, temporari sau zilieri, si va fi pastrata de conducatorul procesului de
munca, respectiv de cel care are sarcina efectuarii instructajului la locul de munca.
Pentru vizitatorii în grup se întocmesc fise de instructaj colectiv, conform modelului din
anexa nr 1
Pentru personalul tehnico-ingineresc din institutii si institute de cercetari si proiectari,

precum si pentru delegatii straine, este obligatorie prezenta unui însotitor din unitate,
fara a se întocmi fisa de instructaj.
b. Utilizarea echipamentului de lucru şi protecţie (anexa 2)
26
Angajatorii au următoarele obligaţii:
a) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea si sănătatea
lucrătorilor;
b) să asigure echipamente individuale de protecţie;
c) să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul degradării sau
al pierderii calităţilor de protecţie.”
Echipamentele individuale de protecţie (EIP) trebuie să fie etichetate cu marcajul CE
de către producător (H.G. nr. 115/2004). Dacă se anticipează accidentări sau vătămări
ale sănătăţii lucrătorilor, angajatorul trebuie să furnizeze EIP pentru:
- protecţia capului
- protecţia picioarelor,
- protecţia ochilor şi a feţei,
- măşti respiratorii,
- protecţia corpului.
Angajatorul trebuie să instruiască lucrătorii cum să lucreze în condiţii de securitate cu
mănuşile de protecţie.
Încălţămintea de protecţie trebuie să fie uşoară şi trebuie să se poată da uşor şi repede
jos; în funcţie de cerinţe, tălpile trebuie să fie protejate împotriva uzurii, a alunecărilor şi
să fie antistatice.
Angajatorul trebuie să asigure protecţia ochilor şi a feţei lucrătorilor dacă există riscul
vătămării ochilor şi a feţei;
Lucrătorii expuşi la gaze, vapori sau materii în concentraţii ce reprezintă un pericol
pentru sănătate trebuie să primească protecţie adecvată a respiraţiei.
c. Existenţa trusei de prim ajutor şi a materialelor igienico sanitare (anexa 3).
O trusă medicală trebuie să aibă în dotare următoarele: vată hemostatică, leucoplast,
garou, bandaj, unguent contra arsurilor, substanţe dezinfectante, etc.
FISA DOCUMENTARE ELEV NR.1
a.- existenţa /semnarea periodică a fişei individuale de instructaj
Instructajul de protectie a muncii (introductiv general, la locul de munca si periodic) se

va consemna în mod obligatoriu în fisa individuala de instructaj, conform modelului din
anexa nr. 81, cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii. Completarea
fisei de instructaj se va face cu pasta sau cerneala, imediat dupa verificarea
instructajului.
27
Dupa efectuarea instructajului la încadrarea în munca (instructajul introductiv general
si instructajul la locul de munca), fisa de instructaj se semneaza de cel care a fost
instruit, de cel care a efectuat si verificat instructajul, confirmând, pe baza examinarii
persoanei instruite, ca aceasta si-a însusit cunostintele necesare de protectie a
muncii.
Dupa efectuarea instructajului periodic, fisa de instructaj se semneaza de cel instruit si

de cel care a efectuat instructajul, confirmând, pe baza examinarii persoanei
respective, ca aceasta si-a însusit materialul predat. Verificarea instructajului periodic
se face prin sondaj de catre seful ierarhic al celui care efectueaza instructajul si de
catre persoanele din conducerea unitatii, care vor semna fisele de instructaj ale
persoanelor verificate, confirmând astfel ca instructajul a fost facut corespunzator.
Fisa de instructaj se întocmeste pentru personalul permanent sau detasat, pentru

angajatii sezonieri, temporari sau zilieri, si va fi pastrata de conducatorul procesului de
munca, respectiv de cel care are sarcina efectuarii instructajului la locul de munca.
Pentru vizitatorii în grup se întocmesc fise de instructaj colectiv, conform modelului

din anexa nr 1
Pentru personalul tehnico-ingineresc din institutii si institute de cercetari si proiectari,

precum si pentru delegatii straine, este obligatorie prezenta unui însotitor din unitate,
fara a se întocmi fisa de instructaj.
b. Utilizarea echipamentului de lucru şi protecţie (anexa 2)

Angajatorii au următoarele obligaţii:
a) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea si sănătatea
lucrătorilor;
b) să asigure echipamente individuale de protecţie;
c) să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul degradării sau
al pierderii calităţilor de protecţie.”
Echipamentele individuale de protecţie (EIP) trebuie să fie etichetate cu marcajul CE
de către producător (H.G. nr. 115/2004). Dacă se anticipează accidentări sau vătămări
ale sănătăţii lucrătorilor, angajatorul trebuie să furnizeze EIP pentru:
- protecţia capului
- protecţia picioarelor,
- protecţia ochilor şi a feţei,
- măşti respiratorii,
- protecţia corpului.
Angajatorul trebuie să instruiască lucrătorii cum să lucreze în condiţii de securitate cu
mănuşile de protecţie.
28
Încălţămintea de protecţie trebuie să fie uşoară şi trebuie să se poată da uşor şi repede
jos; în funcţie de cerinţe, tălpile trebuie să fie protejate împotriva uzurii, a alunecărilor şi
să fie antistatice.
Angajatorul trebuie să asigure protecţia ochilor şi a feţei lucrătorilor dacă există riscul
vătămării ochilor şi a feţei;
Lucrătorii expuşi la gaze, vapori sau materii în concentraţii ce reprezintă un pericol
pentru sănătate trebuie să primească protecţie adecvată a respiraţiei.
c. Existenţa trusei de prim ajutor şi a materialelor igienico sanitare (anexa 3).
O trusă medicală trebuie să aibă în dotare următoarele: vată hemostatică, leucoplast,
garou, bandaj, unguent contra arsurilor, substanţe dezinfectante, etc.
FIŞA DE OBSERVAŢIE NR.1

Monitorizarea modului de aplicare a normelor de igienă şi securitatea muncii
1. Analizati cu atenţie una din activităţile executate la agentului economic în care va
desfăşuraţi stagiul de practică. Observaţi modul in care sunt aplicate normele de igienă
şi securitatea muncii.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.
Locul de munca.....................................................................................................
Activitatea..............................................................................................................
Activităţile observate Concluzii Recomandări
Observarea şi verificarea
echipame ntelor de
protecţie
truselor sanitare din
unitatea economica
29
sistemelor de siguranţă şi a
posturilor de prevenire a
incendiilor
Activităţi de evitare a riscurilor privind igiena şi securitatea muncii
FISA DE LUCRU NR. 1

Analizand informatiile din anexa nr. 1 identificati tipurile de echipamente de protectie a
muncii si domeniile unde acestea pot fi utilizate.
Tipul de echipament de lucru Domeniul de utilizare
30
Anexa 1
Echipamente de protecţie – PROTECŢIE MÂINI
Mănuşi antitermice Mănuşi Mănuşi anticalorice
Mănuşi electroizolante Mănuşi de protecţie din Mănuşi antichimice

bumbac
31
CASTI DE PROTECTIE ANTIFOANE MASCA DE PROTECTIE
Echipamente de protecţie – ÎNCĂLŢĂMINTE
Încălţăminte albă Pantof alb Bocanc de protecţie
Bocanc din piele Cizme industrie

cu talpă Bocanc protecţie
alimentară cu bombeu
Echipamente de lucru
antiderapantă
metalic
Costum salopetă standard Costum salopetă cu pieptar Costum salopetă

termorezistentă
32
Impermeabile Îmbrăcăminte reflectorizantă Halat de protecţie alb
ECHIPAMENTE DE LUCRU VESTA ECHIPAMENT DE LUCRU
ANEXA 2
FISA ANGAJATULUI
NUMELE SI PRENUMELE.......................................
FUNCTIA.............................................................
SECTIA................................................................
MARIME HAINA
TALIE
MARIM CAMASA
MARIME TRICOU
MARIME HAINA VATUITA
MARIME INCALTAMINTE
ALERGII LA DIFERITE TIPURI DE MATERIALE

MATERIAL DA NU
33
CAUCIUC
PIELE
BUMBAC
IN
MATERIAL PLASTIC
TEXTILE SINTETICE
BURETE
DETERGENT
SAPUN
FISA DOCUMENTARE ELEV NR. 2

1. Biletul la ordin
Biletul la ordin, reprezintă titlul de credit, prin care emitentul se obligă să
plătească beneficiarului, sau la ordinul acestuia o suma de bani la o anumita
scadenţă şi într-un anumit loc.
Acesta implică două persoane (emitentul şi beneficiarul), este creat de
emitent, în calitate de debitor, care se obligă să plăteasca o sumă de bani la
vedere, sau la o anumita dată, unui beneficiar, care are calitatea de creditor. Ca şi
cambia, biletul la ordin trebuie să satisfacă anumite condiţii, exprimate în formule
tipice de redactare a textului, care exprimă clauze cu valoare juridică strictă. În
toate redactările, biletul la ordin trebuie să cuprindă următoarele menţiuni
obligatorii, prevăzute de lege:
 Denumirea de bilet la ordin trecută în textul titlului şi exprimată în limba
utilizată pentru redactarea titlului;
 Promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată;
 Scadenţa;
 Locul plăţii;
 Numele beneficiarului;
 Data şi locul emiterii;
 Semnătura emitentului.
Principalele etape, în circuitul unui bilet la ordin, sunt:
 Firma A încheie un contract cu firma B, pentru achiziţia unor bunuri de investiţii,
urmând ca suma să fie achitată în termen de 30 de zile de la recepţia lor;
34
 În acest scop, firma A completează un bilet la ordin, prin care se obligă să plătească
echivalentul bunurilor achiziţionate de la firma B. Aşadar firma A, are calitatea de emitent,
iar firma B pe cea de beneficiar al biletului la ordin;
 La scadenţă, firma B prezintă biletul la ordin pentru încasarea sumei, fie la emitent, fie
la banca acestuia, achitându-se contravaloarea înscrisă pe el.
Circuitul biletului la ordin este prezentat în următoarea schemă:
După cum rezultă din schema de mai sus, circuitul biletului la ordin are mai multe
faze, astfel:
1. între subscriitor şi beneficiar s-a încheiat un contract şi are loc transferul unor active;
2. subscriitorul emite un bilet la ordin pe care îl transmite beneficiarului;
3. beneficiarul girează biletul la ordin şi îl transmite către giratar;
4. giratarul remite biletul la ordin bancii sale spre încasare;
5. banca giratarului prezintă biletul la ordin la compensaţie;
6. banca subscriitorului debitează contul acestuia;
7. banca subscriitorului transferă fondurile băncii giratarului.
Model de completare a Biletului la ordin
35
4. CARDUL
Cartea de plata sau cardul bancar reprezinta un instrument de decontare, care:

- asigura posesorului autorizat achizitionarea de bunuri sau servicii, fara
prezenta efectiva a numerarului;
- permite legatura financiara dintre comercianti si consumatori (prin acces intr-
un cont bancar );
- are caracteristicile unui instrument de plata, permitand retragerea de numerar
de la ghiseele automate
bancare.
Clasificarea cardurilor:
a) dupa modul de stocare a informatiilor si caracteristicile de securizare a

cardului;
- carduri cu banda magnetica;

- carduri cu microprocesor.
Cardurile cu banda magnetica contin toate informatiile esentiale despre detinatorul de
card. In ultima perioada (cu incepere din anul 1992) a ap arut o generatie de carduri car
e contin incorporate un microprocesor si o componenta de memorie (chip). Acestea se
numesc chip - carduri si prezinta un grad de securitate ridicat, fiind promovate pe scara
larga de societatile emitente: VISA International si MASTER CARD.
b) dupa functiile indeplinite, (respectiv, modul de acoperire a cheltuielilor) se

disting:
-debit carduri;
- credit carduri.
Debit cardurile sau cardurile de debit prezinta urmatoarele caracteristici:
- asigura utilizatorului achizitia de bunuri si servicii, sau retrageri de numerar, fara
prezenta efectiva a insemnelor monetare;
- conditia esentiala a acestor carduri este ex istenta unor fonduri intr-un cont de
36
card, si efectuarea de cheltuieli in limita soldului disponibil;
- in cazul depasirii soldului, bancile acorda credite la dobanzi ridicate, ceea ce
constituie o modalitate profitabila a bancilor de oferire a unor produse si servicii
catre populatie;
- cardurile de debit contin o banda magnetica si necesita introducerea unui numar
personal de identificare (PIN) in terminalul electronic inainte d e accesarea
serviciului;
- cele mai multe carduri de debit au doua functii principale: .
 retragerea de numerar din distribuitoarele automate de numerar sau din

ghiseele automate de banca, .
 efectuarea platilor la punctele de vanzare, situatie in care plata este
cunoscuta sub denumirea de transfer electronic de fonduri la punctele de
vanzare.
Credit cardurile sau cardurile de credit
- prezinta ca trasatura definitorie realizarea platilor dintr-o linie de credit care
i-a fost deschisa posesorului de card; acest tip de card permite detinatorului
sa achizitioneze bunuri si servicii si sa retraga numerar in limita unui plafon
prestabilit;
- un card de credit combina doua functii principale: instrument de plata si facilitate de

credit pe termen scurt;
- in functie de credibilitatea bancara a utilizatorului, credit cardurile imbraca doua
forme:
- daca utilizatorul nu prezinta o buna credibilitate bancara, cardul de credit este de tip
"charge", situatie in care posesorul este obligat, ca in decursul unei perioade de maxim
o luna, sa acopere d epasirea de sold inregistrata sau creditul temporar acordat (credit
cunoscut sub denumirea de overdraft);
- daca utilizatorul are un punctaj rezonabil, atunci banca pune la dispozitia utilizatorului
un card cu functiuni depline, caz in care cheltuielile sunt acoperite dintr-un plafon sau
linie de imprumut negociata anterior.
Dintre avantajele acestui tip de carduri se remarca:
 dobanda la aceste credite asigura fructificarea resurselor bancare;

 orice cheltuiala efectuata de utilizator genereaza venituri bancare si surse de
profit pentru comercianti;
 utilizatorii isi pot satisface dorintele chiar daca nu dispun de sumele necesare
- Cardurile de credit sunt, in general, emise de o banca sub sigla un ei organizatii

internationale, cum ar fi: VISA si EUROPAY.
c) In functie de calitatea emitentului, se realizeaza distinctia intre cardurile emise

de banci si cardurile emise de societati nebancare.
- Cardurile emise de banci se incadreaza in domeniul preocuparilor multiple ale bancilor
de a identifica si de a lansa pe piata instrumente de plata atractive, utile, facil de obtinut,
sigure si profitabile.
- Cardurile emise de societati non-bancare

Societatil e non-bancare, lanturile de magazine si cluburi private au lansat propriile
37
carduri. Acestea asigura posibilitatea efectuarii de cheltuieli in timp real, fara a se mai
pune problema dimensionarii la un moment dat a disponibilitatilor proprii.
In aceasta categorie se incadreaza cardul de comerciant, emis de insusi comerciant si
care poate fi utilizat numai la punctele de vanzare, controlate de catre emitentul de card
(magazine, benzinarii).
Anumite carduri din aceasta categorie pot fi utilizate cu functia de carduri de
debit, atunci cand comerciantul initiaza un debit direct catre banca unde detinatorul de
card are deschis contul, dar cea mai mare parte a cardurilor sunt de credit. Motivul
acestui tip de carduri il constituie dorinta comerciantilor de a asigura loialitatea clientilor.
Asemenea carduri au larga utilizare in SUA si in Franta.
d) dupa momentul in care se efectueaza tranzactia.
- carduri cu plata inainte (prealimentate);

- cu plata acum (carduri de debit);
- cu plata mai tarziu (carduri de credit);
- carduri de comerciant ( retaiter card);
- carduri de cheltuieli (charge card).
Caracteristicile cardurilor prealimentate si a cardurilor de cheltuieli.
Cardurile prealimentate sunt carduri care au o reala putere de cumparare, intrucat
utilizatorul a realizat o plata in avans. Cele mai frecvente carduri prealimentate sunt
cardurile telefonice. Scopul acestor carduri este decalarea imediata a tranzactiilor cu
o valoare mai mica si foarte mica.
Cardurile de cheltuieli sunt cunoscute sub denumirea de card de calatorie si
petrecere a timpului liber (travel card) si au urmatoarele caracteristici:
. - Sunt emise de societati non-bancare si presupun existenta unor linii de credit
deschise pentru detinatori.
- Detinatorul unui astfel de card are posibilitatea sa efectueze cheltuieli si sa
retraga numerar din ghiseele automate de banca sau din cele ale emitentului de
card.
. Cele mai cunoscute carduri de cheltuieli sunt cele emise de American Expres si
Diners Club.
Indiferent de functiile indeplinite si de natura emitentului, cardurile prezinta o serie de
trasaturi comune, astfel:
- suport fizic din material plastic, cu dimensiuni si grosimi standardizate;
- pe fata cardului este inscriptionat prin tiparire, (embosare) sau gravare
cu laser: numele emitentului, numarul cardului, perioada de valabilitate, numele
posesorului;
- pe verso-ul cardului este inscriptionata sigla emitentului, holograma
standard de securitate;
- pe verso-ul cardului este, intotdeauna, aplicata o banda magnetica
pentru inscrierea elementelor de securitate, precum si un spatiu desemnat
semnaturii posesorului.
Aceste trasaturi comune asigura cardurilor uniformitate tehnologica si recunoastere
universala.
FIŞA DE OBSERVAŢIE nr.1

1. Folosind informatiile din fisa documentare elev privind documentele specifice
instrumentelor de plată fără numerar “Card” ,observati modul de utilzare a
38
documentului în compartimentul financiar contabil din cadrul firmei în care
desfăşuraţi stagiul de practică.
2. Dupa încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:
Ce reprezintă Cardul Care sunt participanţii Care sunt tipurile de
în operaţiunile de plată carduri, după modul de
prin carduri stocare a informaţiilor
FISA DE LUCRU NR. 1
Biletul la ordin
Analizand informatiile din fisa documentare elev explicaţi circuitul Biletului la
ordin, intervenit în cazul următor: S.C. “X” S.A. încheie un contract cu S.C.”Y” S.A.
pentru achiziţia unui autoturism în valoare de 30.000 lei, urmând ca suma să fie achitată
în termen de 30 de zile de la recepţia autoturismului.
În acest scop, S.C. “X” S.A. completează un bilet la ordin, prin care se obligă să
plătească echivalentul autoturismului achiziţionat de la S.C.”Y” S.A.
B. TEST DE EVALUARE
I. Asociaza termenii din coloana A cu definitiile din coloana B
A. TERMENI B. DEFINITII
Biletul la ordin Cardul telefonic
Carduri de comerciant Reprezintă titlul de credit, prin care
emitentul se obligă să plătească
beneficiarului, sau la ordinul acestuia o
suma de bani la o anumita scadenţă şi
într-un anumit loc.
Cardul preliminat Permite detinatorului sa achizitioneze
bunuri si servicii si sa retraga numerar
in limita unui plafon prestabilit
Cardul de credit Retaiter card
II. Incercuieste raspunsul corect.
1.Dupa momentul in care se desfasoara tranzactia, exista:

a. carduri prealimentate;
b. carduri nebancare;
c. carduri de debit;
2. Dupa modul de stocare a informatiilor exista:

a. carduri cu cip;
39
b. carduri simple;
c. carduri complexe.
3. Una din functiile principale ale cardului de debit este:

a. efectuarea platilor la punctele de vanzare;
b. efectuarea de tranzactii cu unmerar;
c. efectuarea de tranzactii prin plata anticipata;
d. Efectuarea platilor prin ordin de plata.
III. Incercuieste raspunsurile corecte;
1. Avantajele cardului de credit sunt:

a. dobanda la aceste credite asigura fructificarea resurselor bancare;
b. orice cheltuiala efectuata de utilizator nu genereaza venituri bancare si
surse de profit pentru comercianti;
c. utilizatorii isi pot satisface dorintele chiar daca nu dispun de sumele
necesare;
d. toate raspunsurile sunt corecte.
IV. Scrie in dreptul propozitiilor de mai jos litera A - daca afirmatia este adevarata / F-
daca afirmatia este falsa:
1. Cardurile de cheltuieli sunt cunoscute sub denumirea de card de calatorie si

petrecere a timpului liber.
2. Un card de credit combina doua functii principale: instrument de plata si
facilitate de credit pe termen lung;
SAPTAMANA S 3
Preveniea accidentelor şi bolilor profesionalela locul de munca implca depistarea şi

eliminarea sau anihilarea acţiunii acestora.
SPECIFICI
executantului
SPECIFICI FACTORII DE RISC SPECIFICI

echipamentelor LA LOCUL DE MUNCA sarcinii de
de muncă muncă
40
SPECIFICI
mediului de
muncă
TIPOLOGIA FACTORILOR DE RISC LA LOCUL DE MUNCA
a. specifici executantului pot fi b. specifici sarcinii de lucru pot rezulta

datorati:
din:
 deficienţelor capacităţii de muncă;
 acţiunilor greşite, omisiunilor (ex.  conţinutul necorespunzător al sarcinii de
neutilizarea mijloacelor de protecţie). muncă în raport cu cerinţele de securitate:
operaţii, reguli, procedee de lucru greşite,
cunoaşterea insuficientă a metodelor de
lucru;
 sarcină sub/supradimensionată în raport
cu capacitatea executantului.
c. specifici mediului de muncă: d. specifici mijloacelor de producţie pot
 prezenţa unor gaze toxice în atmosfera fi:
mediului de lucru;  factori de risc mecanic, termic, electric;
 zgomot excesiv, temperatură foarte  factori de risc chimic (acizi, substanţe
ridicată; toxice, substanţe inflamabile, substanţe
 prezenţa unor spori sau viruşi în explozive);
atmosfera mediului de lucru;  factori de risc biologic (microorganisme,
 factori de risc de suprasolicitare psiho- plante periculoase, etc.).
fiziologică a executantului.
Supravegherea activităţilor la locurile de muncă pentru evitarea riscurilor

presupune desfasurarea urmatoarelor activitati:
- observarea şi verificarea activităţilor specifice locului de muncă;
- observarea şi verificarea echipamentelor de protecţie;
- observarea şi verificarea truselor sanitare;
- observarea şi verificarea parametrilor de lucru;
- observarea şi verificarea sistemelor de siguranţă şi a posturilor de prevenire a accidentelor
Situaţiile provocate de accidente pot fi rezolvate prin:

 oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii;
 evacuarea personalului din zona periculoasă;
 anunţarea serviciilor specializate;
 anunţarea conducătorilor ierarhici;
 eliminarea cauzelor care au dus la apariţia pericolului.
Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs
accidentul ,de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta(salvator).
Luarea masurilor de siguranta

41
• Evaluati situatia si verificati daca exista pericole potentiale (de exemplu trafic, incendiu,
electricitate etc.)
• Nu va apropiati de locul accidentului decat atunci cand sunteti sigur ca viata nu va este pusa
in pericol.
• Incercati sa inlaturati pericolele la care sunt expuse victima si cei din jur.
• Daca nu sunteti in siguranta, contactati serviciile de urgenta.
5. Luarea măsurilor pentru evitarea riscurilor privind igiena şi securitatea muncii:

intervenţii specifice locului de muncă prin înlăturarea factorilor de risc.
Asteptati la distanta sigura, pana la sosirea ajutorului calificat. In cazul producerii
unui accident ,interventia imediata a salvatorului are in vedere :
-analizarea situatiei;
-protejarea victimei;
-examinarea victimei;
-anuntarea accidentului;
-acordarea primului ajutor;
-supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate.
Cutia trusei de prim ajutor trebuie sa:
 asigure etanseitatea corespunzatoare pentru protejarea continutului fata de praf si/sau

umezeala printr-un sistem de inchidere eficient;
 fie inscriptionata, vizibil de la o distanta de minimum 5m;
 permita vizualizarea continutului sau sa aiba inscriptionata lista continutului;
 permita utilizarea imediata in caz de accidentare (sa nu fie incuiata).
Numarul necesar de truse de prim ajutor se stabileste in functie de domeniul de

activitate a unitatii, numarul de angajati numarul punctelor de lucru. Astfel (ca exemplu) se poate
aloca o trusa de prim ajutor la 50 de lucratori in cadrul unitatilor cu riscuri scazute, o trusa la 20
de lucratori in cadrul unitatilor cu riscuri ridicate. In cadrul punctelor de lucru izolate este
obligatoriu sa existe o trusa de prim ajutor indiferent de numarul de lucratori.
Continutul trusei de prim ajutor

 cutie din material plastic, etansa, cu colturi rotunjite -1 bucata;
 foarfece cu varfuri boante -1 bucata;
 garou 50cm- 1 bucata;
 deschizator de gura din material plastic -1 bucata;
 dispozitiv de respiratie gura la gura 1 bucata;
 pipa Guedel marimea 4- 1 bucata;
 pipa Guedel marimea 10 - 1 bucata;
 manusi de examinare, pereche - 4 bucati
6. Coordonarea echipei pentru rezolvarea situaţiilor provocate de accidente:
42
Salvati persoanele aflate in pericol; Urmati caile de evacuare marcate; Nu folositi ascensorul; Fiti
atenti la indicatoare
Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare

continua sa existe si ii agraveaza starea .
Avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate ,salvatorul trebuie :
- sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor ;
- sa-si pastreze calmul ;
- sa actioneze energic,eficace si rapid in luarea unor masuri.
In orice situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima inainte de a efectua
interventia adecvata de prim ajutor,pentru a putea actiona corect si a obtine rezultatul
asteptat.
In cazul in care victima prezinta mai multe semne ,el isi defineste ordinea de prioritate a
interventiilor si a rezultatelor pe care asteapta sa le obtina .
Prevenirea incendiilor şi exploziilor
Conform normelor interne si internaţionale, incendiile sunt clasificate in clasele A, B, C, D şi

instalaţii electrice.
Clasa A: materiale combustibile solide (lemn, Clasa D: metale inflamabile (potasiu, sodiu,
hârtie, haine,gunoi, plastic, etc.) aluminiu, magneziu, etc.)
Clasa B: lichide inflamabile (benzină, petrol, Clasa E: incendii ale echipamentelor electrice
gaz, vopsele, etc.) aflate sub tensiune.
Clasa C: gaze inflamabile (gaz metan, propan,

butan, hidrogen, etc.)
Măsurile organizatorice necesare pentru prevenirea incendiilor:

 respectarea normelor şi prescripţiilor de prevenire a incendiilor, interzicerea folosirii
flăcării deschise şi a fumatului în mediile periculoase;
43
stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea şi combaterea incendiilor şi asigurarea
prelucrării şi a afişării lor;
 prevederea unor aparate de deconectare automată în caz de avarie;
 asigurarea unei bune evacuări a oamenilor şi a bunurilor din clădire în caz de incendiu;
 instalarea de scări de incendiu, guri de apă, cu utilajul necesar (furtun cu lance, pompe
etc.)
 marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a căilor de evacuare din clădiri;
 Salvati persoanele aflate in pericol; Urmati caile de evacuare marcate; Nu folositi
ascensorul; Fiti atenti la indicatoare;
Principalele mijloace de intervenţie în caz de incendiu sunt stingătoarele (anexa 4)
FIŞA DE LUCRU NR. 1
1. Realizaţi corelaţiile dintre factorii de risc prezentaţi în coloana A şi bolile profesionale care
pot fi provocate de aceştia, prezentate în coloana B:
A. Factorii de risc B. Bolile profesionale
1. acţiunea prelungită la zgomot intens a. conjunctivite boli parazitare
2. rozătoare b. reumatism
3. umiditatea aerului c. boli parazitare
4. contactul prelungit cu substanţe chimice d. nevroze de coordonare
iritante (vopsele, solvenţi, etc.) e. dermite acute şi cronice, ulceraţii
5. mişcări numeroase şi frecvent repetate f. hipoacuzie şi surditate de percepţie.
6. substanţe toxice iritante şi pulberi iritante
2. Analizand informatiile prezentate in fisa documantare elev :
a. Enumeraţi activităţile desfăşurate pe parcursul unei zile de practică în unitate.
b. Identificaţi factorii de risc corespunzători activităţilor desfăşurate la locul de muncă.
TIPUL ACTIVITĂŢII PERICOLE - RISCURI
Ex. Manipulare materiale - transportul obiectelor grele
- poziţie ortostatică îndelungată
- manipularea manuală, în lipsa asigurării
dispozitivelor de ridicat
Utilizarea calculatorului
.......................................
.......................................
.......................................
44
FISA DE LUCRU NR. 2
1. Completati spetiile libere din figura de mai jos:
FACTORI
DE
RISC
2. Dati cate un exeplu de factori de risc identificati la agentul economic in care va

desfasurati stagiul de pregatire practica.
FIŞA DE LUCRU NR. 3

Apărarea împotriva incendiilor
1. Citiţi instrucţiunile de comportament în caz de incendiu cuprinse in fisa documentare elev,
detaliaţi pentru fiecare etapă măsurile de acţiune.
1. Dati alarma;
45
Telefon : ________________
Cine anunta__________________
Ce s-a intamplat_______________
Unde s-a
2.Anunţaţi incendiul intamplat______________
2. Evacuarea în siguranţă Salvaţi persoanele aflate în pericol:
__________________________
__________________________
__________________________
3. Stingeţi incendiul Folosiţi stingătorul:

________________________
________________________
2. a. Analizaţi indicatoarele de avertizare de mai jos şi prezentaţi semnificaţia fiecăruia.

b. Identificaţi indicatoarele de la locul de practică şi respectaţi-le.
................ ................ ................ ................ ................ ................ .......

.......
............... ................ ................ ................ ................ ................ ......
........
STUDIU DE CAZ NR.1
1. Pe lângă obligaţiile angajatorului, fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în
conformitate cu pregătirea şi instruire sa, instrucţiunile primite din partea angajatorului.
Scrieţi în casetele de mai jos cum trebuie să acţionaţi la locul de muncă pentru
prevenirea accidentelor?
46
1. Să comunicaţi imediat angajatorului 4. _______________________
orice situaţie de muncă pe care o _______________________
_________________
consideraţi un pericol pentru securitatea
lucrătorilor
2. __________________________ 5. _______________________
____________________________ _________________________
___________________ ___________________
3. __________________________ 6. _______________________
____________________________ _________________________
_____________________ ___________________
2. Viaţa unei persoane accidentate depinde de momentul acordării primului ajutor şi
priceperea celui care intervine primul la locul accidentului.
a. Urmărind etapele din figura de mai jos realizaţi bandajarea braţului (unui coleg):
b. Completati fisa de identificare a factorilor de risc personal(anexa 1), specifici unitatii

economice in care va desfasurati activitatea.
c. Completati-va „ Fisa angajatului” pentru dotarea cu echipament de protectie .
Când nu sunteţi pregătit pentru acordarea măsurilor de prim ajutor şi vă aflaţi la

locul accidentului, nu încercaţi să interveniţi cu orice preţ, aceasta constituie o gravă
eroare.
Anexa 1
Unitatea ......................
Adresa ........................
Telefon .......................
FISA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC PROFESIONAL
Denumirea postului: ...........................Sectia/Departamentul .................…………....... Atelierul ………………...

…..................
NAVETA: da ¦_¦ cate ore/zi? ¦_¦ nu ¦_¦
Descrierea activitatii :
4 In echipa: da ¦_¦ nu ¦_¦
Nr. ore/zi ¦_¦ Nr. schimburi de lucru ¦_¦ Schimb de noapte ¦_¦¦_¦Pauze organizate ¦_¦ sau nu ¦_¦ /Banda rulanta ¦_¦
47
Risc de: infectare ¦_¦ / electrocutare ¦_¦ /inalta tensiune ¦_¦ / joasa, medie tensiune ¦_¦ / inecare ¦_¦ / asfixiere ¦_¦ /
blocare ¦_¦ / microtraumatisme repetate ¦_¦ / lovire ¦_¦ / muscatura ¦_¦ / zgariere ¦_¦ / strivire ¦_¦ / taiere ¦_¦ / intepare ¦_¦ /
impuscare ¦_¦ / ardere ¦_¦ / oparire ¦_¦ /degerare ¦_¦/ miscari repetitive ¦_¦
Alte riscuri: .............................…………………………….
Conduce masina institutiei: da ¦_¦ ¦_¦ nu ¦_¦ Daca da, ce categorie: ……….........
Loc de munca: in conditii deosebite¦_¦ / in conditii speciale ¦_¦sector alimentar ¦_¦ port-arma ¦_¦
Operatiuni executate de lucrator in cadrul procesului tehnologic:
...........................................................................…………………………………………..
...........................................................................…………………………………………..
Descrierea spatiului de lucru: 4 Dimensiuni incapere: L.….....l…......H….......m

Suprafata de lucru: verticala ¦_¦ orizontala ¦_¦ oblica ¦_¦
Munca: in conditii de izolare ¦_¦ /la inaltime ¦_¦ la altitudine ¦_¦ /in miscare ¦_¦ /pe sol ¦_¦ /in aer ¦_¦ /pe apa ¦_¦ /sub apa
¦_¦ /nisa ¦_¦ / cabina etansa ¦_¦ /aer liber ¦_¦ /altele:
Efort fizic: mic ¦_¦¦_¦ mediu ¦_¦¦_¦ mare ¦_¦¦_¦ foarte mare ¦_¦¦_¦
Pozitie preponderent: ortostatica/in picioare ¦_¦ asezat ¦_¦ aplecata ¦_¦mixta ¦_¦ /Pozitii fortate: da ¦_¦ nu ¦_¦ Daca da, ce
tip: ...........…………………………….....
Pozitii vicioase: ....................……………………………………......................................
Gesturi profesionale: .........………………………………….............................................
Suprasolicitari: vizuale ¦_¦ auditive ¦_¦ stres neuropsihic ¦_¦
Suprasolicitari osteo-musculo-articulare: da ¦_¦ nu ¦_¦ Daca da, ce articulatii: coloana vertebrala (cervicala, toracala,
lombara) ¦_¦ membru superioare (umar, cot, pumn) ¦_¦ membre inferioare (sold, genunchi, glezna)¦_¦
Manipulare manuala a maselor: daca da, precizati caracteristicile maselor manipulate: ridicare ¦_¦ coborare ¦_¦
impingere ¦_¦ tragere ¦_¦ purtare ¦_¦ deplasare ¦_¦
.........................................................................…………………………………………....
Agenti chimici: (enumerati mai jos si bifati caracteristicile lor)*)
.................................... ..................................... ..................................... .................................... ....................................
.
Agenti biologici: .....................……………………..... Grupa ………….............……….
Agenti cancerigeni: .......................................................………………………………..
Pulberi profesionale: ¦_¦ < L.A. ¦_¦ > L.A.
................. ...................
................... ................... ¦_¦
Zgomot profesional: < L.A. ¦_¦ / > L.A. ¦_¦ /Zgomote impulsive da ¦_¦ /nu ¦_¦
Vibratii mecanice: < L.A. ¦_¦ / > L.A. ¦_¦
Microclimat (conform actelor normative in vigoare):
TEMPERATURA AERULUI: ...................................................
VARIATII REPETATE DE TEMPERATURA: da ¦_¦ nu ¦_¦
PRESIUNEA AERULUI: ..............................................
UMIDITATE: ......................................................
Radiatii: da ¦_¦ nu ¦_¦ Daca da:
Radiatii Ionizante < L.A. ¦_¦ > L.A. ¦_¦ Daca da, se va completa partea
speciala:
PARTE SPECIALA PENTRU EXPUNEREA PROFESIONALA LA RADIATII IONIZANTE:
Data intrarii in mediu cu expunere profesionala la radiatii ionizante: ZZ LL AA
Clasificare actuala in grupa A ¦_¦ sau B ¦_¦ si conditii de expunere:
Aparatura folosita: ............................................………………………………...........
Proces tehnologic: ........................................................………………………………
Operatiuni indeplinite: .....................................................

Surse folosite: inchise ¦_¦ deschise ¦_¦
Tip expunere: X externa ¦_¦; gamma externa ¦_¦; interna ¦_¦; externa si
interna ¦_¦.
Masuri de protectie individuala folosite .................................………………………..
Expunere anterioara:
Perioada: ........................ Nr. ani:
Doza cumulata prin expunere externa (mSv): ¦_¦_¦_¦_¦
Doza cumulata prin expunere interna:
Doza totala:
Supraexpuneri anterioare
- exceptionale
48
- Tip expunere: X externa ¦_¦; gamma externa ¦_¦; interna ¦_¦; externa si interna ¦_¦;
- data: .................
- doza (mSv): .................
- concluzii: ......................
- accidentale
- Tip expunere: X externa ¦_¦; gamma externa ¦_¦; interna ¦_¦; externa si interna ¦_¦;
- data: .................
- doza (mSv): .................
- concluzii: ......................
Radiatii Neionizante < L.A. ¦_¦ > L.A. ¦_¦ Tipul: ........................…………………
Iluminat: suficient ¦_¦ insuficient ¦_¦ /natural ¦_¦ artificial ¦_¦ mixt ¦_¦
Mijloace de protectie colectiva: ................…………………………............................
Mijloace de protectie individuala: ........................................…………………………
Echipament de lucru: ...................................................…………………………….....
Anexe igienico-sanitare: vestiar ¦_¦ chiuveta ¦_¦ WC ¦_¦ dus ¦_¦sala de mese ¦_¦ spatiu de recreere ¦_¦
Altele: .............................................................………………………………………......
Observatii:
Data completarii: ..............
Angajator
…………
*) Legenda: L.A. = Limite admisibile / Fp = Foarte periculos /C = Cancerigen/ ; P = Patrunde prin piele (Puteti atasa
fisei un tabel separat.)
Anexa 2
TRUSĂ DE PRIM AJUTOR BRANCARDĂ DE PRIM AJUTOR
49
Materiale igienico - sanitare:
LAVETE DETERGENTI
USCATOARE
AER
ATENŢIE ! - Substantele dezinfectante folosite trebuie sa fie numai cele avizate de Ministerul
Sanatatii.
50
ANEXA 3
FISA ANGAJATULUI
NUMELE SI PRENUMELE.......................................
FUNCTIA.............................................................
SECTIA................................................................
MARIME HAINA
TALIE
MARIME CAMASA
MARIME TRICOU
MARIME HAINA VATUITA
MARIME INCALTAMINTE
ALERGII LA DIFERITE TIPURI DE MATERIALE

MATERIAL DA NU
CAUCIUC
PIELE
BUMBAC
IN
MATERIAL PLASTIC
TEXTILE SINTETICE
BURETE
DETERGENT
SAPUN
Anexa 4
Eficienţa stingătoarelor în funcţie de clasa de incendiu şi
materialul folosit
Clasa de Stingător cu pulbere Stigător cu bioxid de Stingător cu

incendiu carbon spumă
Clasa A ► ►
Clasa B ► ► ►
Clasa C ► ►
Clasa D ►
Instalaţii ► ►
electrice
51
Folosirea stingătorului
1. scoateţi piedica de siguranţă;

1 2
2. îndreptaţi furtunul la baza focului;
3. apăsati mânerul pentru a permite

eliberarea agentului de stingere;
4. mişcati furtunul astfel încât să stingeţi

incendiul.
3 4
IDENTIFICAREA STINGATOARELOR
CULOAREA: Identificarea produsului de tingere se face prin marcarea unei zone de
pe corpul stingătorului printr-o anumită culoare cu o suprafață minimă de 10% din aria
recipientului.
Sunt recomandate utilizarea unor zone cu următoarele culori:
 ALBASTRU pentru apă;
 GALBEN pentru spumă;
 ALB pentru pulberi;
 NEGRU pentru dioxid de carbon;
 VERDE pentru înlocuiotori de haloni.

MARCAREA: se face cu inscriptii strict necesare și cu pictograme de utilizare, fiind
divizată în 5 zone:
 Zona 1: trebuie să cuprindă cuvintele ”STINGĂTOR DE INCENDIU”, tipul de
produs de stingere și încărcătura nominală, performanța pe focare;
 Zona 2: trebuie să cuprindă informații referitoare la instrucțiunile de utilizare

evidențiate cu pictograme, fiecare cu o explicație;
 Zona 3: trebuie să cuprindă informații referitoare la orice restricții sau pericole de

utilizare, în particular în legătură cu toxicitatea și riscul electric;
 Zona 4: trebuie să conțină o instrucțiune pentru reîncărcare, pentru verificarea

periodică, identificarea produsului de stingere (dacă este cazul a gazului propulsor),
codul de model, domeniul de temperatură, avertisment privind riscul de îngheț
(pentru cele pe bază de apă) și o referință asupra standardului european;
52
 Zona 5: trebuie să cuprinsă numele și adresa producătorului și/sau a furnizorului,
precum și anul de producție.
ACCESORII PSI
Cutie hidrant interior Iluminatul de siguranţă
Centrale antiincendiu Detectoare optice de fum

2. Utilizarea instrumentelor de plata - prezentarea circuitului instrumentelor de plată în funcţie de
clientul plătitor şi clientul beneficiar
Circuitul ordinului de plata
Operatiunile care au loc in circuitul ordinului de plata, asa cum sunt reglementate de banca
centrala, sunt urmatoarele:
- intre platitor si beneficiar se incheie un contract avand ca obiect activele transferate;
- platitorul emite un ordin de plata (OP) pe suport hartie si il remite bancii sale(sucursala/
agentie);
- sucursala/agentia emitentului receptioneaza, autentifica, accepta si executa OP,
debitandcontul curent al acestuia;
- sucursala/agentia emitentului transmite OP pe suport electronic centralei sale (banca
A)
- banca A prezinta OP electronic la compensare
- soldul net dupa compensare se transmite bancii centrale pentru decontare
- la banca centrala are loc virarea fondurilor din contul bancii emitente (A) catre
bancacolectoare (B)
- centrala bancii colectoare (B) transfera fondurile catre sucursala/agentie
- sucursala/agentia crediteaza contul beneficiarului si cu aceasta operatiune se
finalizeaza plata.
53
Circuitul cecului
1.eliberarea carnetului de cecuri de către bancă clientului ei (tr ăgătorul)

2.trăgătorul cecului cumpără mărfurile de la vânzător (beneficiarul cecului) şi
3.trage cecul asupra băncii X (banca cumpărătorului / trasul);
4.trgătorul remite beneficiarului cecul tras asupra Băncii X
5.beneficiarul remite cecul la banca sa pentru încasare;
6. banca beneficiarului (Banca Y) prezintă cecul la Banca X;
7.Banca X achită cecul şi stinge creanţa.
Circulaţia biletului la ordin
Dupa cum rezulta din schema de mai jos, circuitul biletului la ordin are mai multe faze, astfel:
1 . intre subscriitor si beneficiar s-a incheiat un contract si are loc transferul unor active;
2. subscriitorul emite un bilet la ordin pe care il transmite beneficiarului;
3. beneficiarul gireaza biletul la ordin si il transmite catre giratar;
4. giratarul remite biletul la ordin bancii sale pentru incasare;
5. banca giratarului prezinta biletul la ordin la compensatie;
6. banca subscriitorului debiteaza contul acestuia;
7. banca subscriitorului transfera fondurile bancii giratarului;8 banca giratarului crediteaza contul
acestuia.
Sau
54
1.Între Firma 1 şi Firma 2 se încheie un contract, de o anumită valoare, pt. un
anumit obiectiv;
2. Firma 1 în calitate de debitor (emitent) emite biletul la ordin în favoarea Firmei 2 în
calitatede creditor (beneficiar);
3.La scadenţă, Firma 2 prezintă biletul la ordin pentru plată Firmei 1;
4.Firma 1 achită biletul la ordin şi îşi stinge datoria p e care o avea la Firma 2.
Derularea plăţii prin cărţi bancare
1.Clientul deţinător al cărţii de plată achiziţionează bunuri/servicii de la comerciant

acceptand de card;
2.Posesorul cărţii de plată efectuează plata bunurilor prin utilizarea cardului.
Comerciantul întocmeşte documentul de vânzare-cumpărare (factura). Prin semnarea facturii,
clientul/deţinător de card dă ordin emitentului cărţii de plată de a plăti comerciantului
contravaloarea bunurilor achiziţionate;
3.Comerciantului îi revine datoria de a verifica:
- »Identitatea deţinătorului de card;
- »Valabilitatea cărţii de plată (să nu fie deteriora tă, perimată sau anunţată ca
pierdută saufurată);
- »Conformitatea semnăturii de pe factură cu aceea de pe cartea de plată;
4.Comerciantul prezintă băncii sale documentele de vânzare-cumpărare;
5.Banca comerciantului creditează contul acest uia cu suma corespunzătoare
documentelor de vânzare-cumpărare;
6.Banca comerciantului ordonă băncii emitente a cărţii de plată achitarea
contravalorii facturilor întocmite de comerciant;
7.Banca emitentă a cardului onorează plata şi debitează con tul clientului său
deţinător de cartede plată.
Circuitul plăţilor de mare valoare
Porneşte de la clientul plătitor până la clientul beneficiar având următorul traseu:

- c l i e n t p l ă t i t o r ;
- unitatea bancară unde îşi are deschis contul clientul plătitor;
- sucursala BNR din judeţul unde se află clientul plătitor;
- centrala BNR unde, atât centrala băncii plătitorului, cât şi centrala
băncii beneficiarului au conturi curente deschise;
- centrala societăţii bancare plătitoare;
- centrala societăţii bancare beneficiare;-unitatea bancară a
clientului beneficiar
Circuitul platilor prin viramentul de credit:
1. platitorul ordona bancii sale (banca platitoare) sa promoveze ordinul de plata

catrebeneficiarul specificat;
2. banca platitoare preia suma din contul platitorului si efectueaza plata catre banca
creditorului
3. banca creditorului inscrie suma in contul beneficiarului
Circuitul platilor prin viramentul de debit:
1. platitorul imputerniceste creditorul pentru astfel de operatiuni; el solicita bancii sale

aprobarea operatiunii;
2. creditorul depune documentatia aferenta sumei de plata (factura) la banca sa;
55
3. banca platitorului include pentru plata suma respectiva la data scadentei de plata, iar
dupa efectuarea platii, suma revine pe filiera bancara in contul creditorului

FIŞA DE OBSERVAŢIE nr. 1
Circuitul documentelor specifice instrumentelor de plată cu numerar
1. Folosind informatiile din fisa documentare elev privind circuitul documentelor
specifice instrumentelor de plată cu numerar urmariti circuitul acestora în
compartimentul financiar contabil din cadrul firmei în care va desfăşuraţi stagiul de
practică.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:
Prezentaţi documentele Prezentaţi circuitul Precizaţi care din documentele
specifice instrumentelor documentelor specifice specifice instrumentelor de
de plată cu numerar instrumentelor de plată cu plată cu numerar, utilizate de
utilizate de agentul numerar agentul economic, au regim
economic special

circuitul instrumentelor de plată fără numerar
1. Folosind informatiile din fisa documentare elev privind circuitul documentelor
specifice instrumentelor de plată fără numerar urmariti circuitul acestora în
compartimentul financiar contabil din cadrul firmei în care va desfăşuraţi stagiul de
practică.
Enumerati instrumentele Prezentaţi circuitul Precizaţi cine poartă
de plată fără numerar instrumentelor de plată răspunderea pentru
utilizate de agentul fără numerar în cadrul întocmirea acestora
economic firmei
FISA DE LUCRU NR. 1

Înregistrarea în contabilitate a tranzacţiilor economice utilizând instrumentele de
plată
56
Folosind “Planul de conturi general” , precum şi cunoştiinţele pe care le-aţi
dobândit la modulul contabilitate rezolvati cerintele de mai jos:
Să se întocmească Registrul jurnal, pe baza înregistrărilor contabile aferente
operaţiilor economice , care au avut loc la S.C. “X” S.R.L.
1. În baza extrasului de cont nr.01 şi a ordinelor de plată nr.01 şi 02 din 10 iulie
2011 se va înregistra plata impozitului pe profit în sumă de 25.000 lei şi a T.V.A.
în sumă de 16.000 lei;
2. În baza cecului de numerar nr.150/11 iulie 2011, se va ridica de la bancă suma
de 20.000 lei;
3. În baza registrului de casă nr. 26/11 iulie 2011 se înregistrează depunerea în
casieria unităţii a numerarului ridicat de la bancă în sumă de 20.000 lei;
4. Se înregistreaza plata dividendelor către acţionari, conform dispoziţiei de plată
nr.01/12 iulie 2012 în sumă de 20.000 lei;
5. Se înregistrează achiziţia a 100 de obligaţiuni la o valoare de 15lei/obligaţiune,
plata făcându-se ulterior;
6. Conform registrului de casă nr.01/16 iulie 2011 se înregistrează plata
obligaţiunilor;
FISA DE LUCRU NR. 2

Înregistrarea în contabilitate a tranzacţiilor economice utilizând instrumente de
plată
Utilizand “Planul de conturi general” , precum şi cunoştiinţele pe care le-aţi
dobândit la modulul contabilitate rezolvati cerintele de mai jos.
A. Să se întocmească Registrul jurnal, pe baza înregistrărilor contabile aferente
operaţiilor economice de mai jos, care au avut loc la S.C. “X” S.R.L.
1. La 14.07 se încaseaza cu bilet la ordin suma de 180.000 lei, scont 1%,
comision bancar 300 lei;
2. La 19.07. se realizează răscumpărarea a 150 de obligaţiuni, valoarea
nominală fiind de 60 lei, valoarea de răscumpărare 90 lei.
3. La 20.07 se deschide un acreditiv în valoare de 60.000 lei.
4. La 21.07. se achită datoria faţă de furnizori în valoare de 27.000 lei din
contul de acreditiv.
5. La 22.07 se închide contul de acreditiv neutilizat.
57
6. La 23.07 un bilet la ordin în valoare de 15.000 lei este remis spre scontare
băncii.
7. Data înscrisă pe bilet este de 30.01, data remiterii bancii 30.06. Scontul
acordat băncii 2%, comision
TEST DE EVALUARE
I. Coreleaza cifrele din coloana A cu activitatile din coloana B pentru a preciza circulatia biletului
la ordin
A. B.
1. Firma 1 în calitate de debitor (emitent) emite biletul la ordin în
favoarea Firmei 2 în calitatede creditor (beneficiar);
2. La scadenţă, Firma 2 prezintă biletul la ordin pentru plată
Firmei 1;
3. Între Firma 1 şi Firma 2 se încheie un contract, de o anumită
valoare, pt. un anumit obiectiv;
4. Firma 1 achită biletul la ordin şi îşi stinge datoria pe care o
avea la Firma 2.
II. Incercuieste raspunsul corect
1. Nu este adevarata urmatoarea afirmatie. Trusa de prim ajutor trebuie sa:
a. fie inscriptionata, vizibil de la o distanta de minimum 5m;
b. permita vizualizarea continutului sau sa aiba inscriptionata lista
continutului;
c.permita utilizarea imediata in caz de accidentare (sa nu fie incuiata);
d. toate raspunsurile sunt false.
2. Culoarea galbena aplicata pe stingator semnifica faptul ca substanta continuta este:
a. spuma;
b. apa;
c. pulbere;
d. carbon.
3. prima actiune in utilizarea stingatorului este:
a. se misca furtunul pentru a stinge incendiul
b. se apasa manerul pentru a permite eliberarea agentului de stingere;
c. se indreapta furtunul la baza focului;
d. se scoate piedica de siguranta.
III. Incercuieste raspunsurile corecte
1. Sunt accesorii PSI:

a. centrala antiincendiu, detectorul de fum;
b. manusile de protectie;
c. incaltamintea de protectie;
d. cutia hidrant, iluminatul de siguranta.
IV. Scrie in dreptul afirmatiilor de mai jos litera A- daca raspunsul este adevarat si F- daca
raspunsul este fals
1. Identificarea produsului de tingere se face prin marcarea unei zone de pe corpul

stingătorului printr-o anumită culoare.
58
2. Numarul necesar de truse de prim ajutor se stabileste in functie de domeniul de
activitate a unitatii, numarul de angajati, numarul punctelor de lucru, complexitatea
activitatii.
SAPTAMANA S4
7. Identificarea surselor de poluare de la locul de muncă şi din

vecinătatea acestuia: substanţe chimice, deşeuri, ambalaje, diferite noxe, radiaţii,
poluanţi fonici, vibraţii
Protectia mediului ambiant reprezinta o problema importanta a omenirii, fiind în

acelasi timp si un obiectiv major de urmarit în vederea proiectarii unui
produs.
Mediul ambiant reprezinta totalitatea factorilor care asigura mentinerea echilibrului

ecologic si determina conditiile de viata pentru om si de dezvoltare a societatii. Omul a
contribuit la deteriorarea mediului înconjurator prin poluare naturala, artificiala,
biologica, fizica, chimica.
Cele mai des întâlnite forme de poluare sunt:

 poluarea apei,
 poluarea solului,
 poluarea aerului (atmosferică).
Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezenţa unor

componente străine, numite poluanţi, ca urmare a activităţii omului, şi care provoacă
prin natura lor, prin concentraţia în care se găsesc şi prin timpul cât acţionează,
efecte nocive asupra sănătăţii, creează disconfort sau împiedică folosirea unor
componente ale mediului esenţiale vieţii. (Conferinţa Mondială a O.N.U., Stockholm,
1972)
Din punct de vedere al felului surselor de poluare, produse de om (artificiale) se
disting:
- poluare industriala -20 – 25%
- poluare casnică -50 – 60 %
poluare datorată mijloacelor de transport -20- 25 %
Solul, ca şi aerul şi apa este un factor de mediu cu influenţă deosebită asupra
sănătăţii. De calitatea solului depinde formarea şi protecţia surselor de apă, atât a
celei de suprafaţă cât mai ales a celei subterane.
59
Apa este un factor de mediu indispensabil
vieţii. Ea îndeplineşte în organism multiple funcţii, fără apă toate reacţiile biologice
devenind imposibile. Lipsa de apă sau consumul de apă poluată are multiple
consecinţe negative asupra omului şi sănătăţii sale.
Apele reziduale provenind din locuinte, din industrie si agricultura ajung inca in
proportie mare in apele lacurilor si ale raurilor. Aceste ape poluate contin substante care
favorizeaza dezvoltarea bacterilor. Aceste bacterii consuma cantitati imense de oxigen
dizolvat in apa si in felul acesta pune in pericol viata animalelor si plantelor. Apele
reziduale contin de asemenea produse industriale toxice, cum sunt plumbul si mercurul.
De asemanea ingrasamintele, folosite mult in agricultura, ajung in apele raurilor,
purtate de apa ploii.
Aceste ingrasaminte contin nitrati si polueaza apele subterane.
La poluarea apei contribuie un număr mare de surse, care sunt clasificate în:
Surse organizate:
- apele reziduale comunale, care rezultă din utilizarea apei în locuinţe şi
instituţii publice, bogate în microrganisme, dintre care multe patogene;
- apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de fabricaţie sau
sunt utilizate la transport, ca solvent sau separator, la purificarea şi spălarea
materiilor prime, semifinite şi finite, sau a ustensilelelor şi instalaţiilor, şi au o
compoziţie heterogenă.
- apele reziduale agro – zootehnice, provenite mai ales ca urmare a utilizării
apei în scopuri agricole (irigaţii), cât şi pentru alimentarea animalelor şi salubritatea
crescătoriilor de animale
Multitudinea şi variabilitatea surselor de poluare a apei conduc la pluralitatea
elementelor poluante, împărţite în:
- elemente biologice, reprezentate, în principal, de microorganismele
patogene;
- elemente chimice, reprezentate de substanţe chimice organice sau
anorganice;
Ca măsuri de prevenire a poluării apei sunt: interzicerea îndepărtării la
întâmplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa, organizarea corectă
a sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor locale, construirea de staţii de epurare,
construirea de staţii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale
întreprinderilor industriale, înzestrarea cu sisteme de reţinere şi colectare a
substanţelor radioactive din apele reziduale ale unităţilor unde se produc sau se
utilizează radionuclizi, controlul depozitării reziduurilor solide;
Procesele de producţie industrială şi producţia de energie a industriei, sunt
principalele surse ale poluării atmosferice dar la acestea putem adăuga orice arderi din
care rezultă substanţe poluante.
Gazele industriale, gazele rezultate din arderi, fie ca e vorba de incalzirea locuintelor
sau de gazele de esapament eliminate de autovehicule, polueaza atmosfera cu
numeroase substante daunatoare sănătăţii, aceste substante provoaca, printre altele, boli
respiratorii si alergii, precum şi ploi acide ce distrug pădurile.
60
Praful, cenuşa şi fumul au o
proporţie destul de mare în totalitatea poluanţilor care există în atmosferă.
Sursele artificiale generatoare de praf, cenuşă şi fum cuprind, în general, toate
activităţile omeneşti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoşi. O
importanţă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor
de construcţie, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicaţi, argile,
calcar, magnezit, ghips etc.)
Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din
ce în ce mai mare printre poluanţii devastatori. Echilibrul natural al gazelor
atmosferice,este ameninţat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul
de seră ,încălzirea globală ,poluarea aerului, subţierea stratului de ozon şi ploile
acide. Stratul de ozon din stratosferă ne protejează reţinand razele ultraviolete ale
soarelui.
Industria arde carburanţii fosili, eliberând în atmosfera gazele de seră care încălzesc
Pamântul.
Gazele de sera, rezultate din procesele industriale si din agricultura deregleaza
echilibrul atmosferic,reţin gazele infraroşii si le reflecta pe suprafaţa Pamântului. În
consecinţă creşte temperatura medie globala.
Stratul gros de agenti poluanti eliberati de orasele mari poate poate crea o ceata
sufocanta. Gazele acide care sunt eliberate prin cosurile fabricilor si din tevile de
esapament ale autovehicule se amesteca cu precipitaţiile, rezultând ploi acide care distrug
clădiri , păduri şi polueaza apele . Unii agenţi poluanţi ajung în stratosfera, distrugând
ozonul natural care protejeaza animalele si plantele împotriva razelor nocive ultraviolete
ale soarelui.
Ploile acide distrug culturile, omoară

peştii prin otrăvirea lacurilor, copacii isi pierd frunzele şi, în final mor.
Transporturile sunt, o altă importantă sursă de poluare. Autovehiculele care
funcţionează cu motor cu combustie, sunt un factor poluant care este luat din ce în
ce mai mult în seamă. Oraşele mari sau aglomeraţiile urbane dense sunt afectate
în mare măsură de transporturile cu eliberare de noxe.
Gazul carbonic(CO2) , numit ştiinţific dioxid de carbon, este cel mai important
din ciclul carbonului este inofensiv şi aduce clorul pentru fotosinteză. CO 2, sub
formă de vapori de apă, lasă să treacă undele scurte ale radiaţiei solare în
atmosferă şi absoarbe undele lungi ale radiaţiilor Pământului, ceea ce provoacă o
reâncălzire a aerului, efectul de seră.
61
Activităţile „casnice” sunt, sursă majora de poluare. Substanţele poluante din
atmosferă sunt substanţe gazoase, lichide sau solide, care îi modifică
compoziţia.Pe măsură ce numarul populatie creste, tot mai mult carbune, ulei, gaz
(carburanti folsili) si lemn sunt arse pentru a produce energia necesara pentru
incalzire, gatit, transport, constructii si pentru realizarea bunurilor necesare
oamenilor si obiectelor de lux pe care si le doresc. Unele noxe eliberate in procesul
de ardere a acestor carburanti se numesc gaze de sera, deoarece se comporta
intocmai ca sticla unei sere: lasa lumina sa patrunda, dar retin caldura eliberata de
pe suprafata Pamântului. Ca rezultat, ele conduc la incalzirea planetei.
Activitatile umane produc o mare poluare, zilnic. Gazele de esapament
emanate de 700 de milioane de masini in intreaga lume, impreuna cu fumul si
gazele industriale, aduc in atmosfera diferiti agenti poluanti.
Sursele neorganizate, sunt reprezentate de apele meteorice (ploaie, zăpadă),
reziduurile solide de tot felul, diversele utilizări necorespunzătoare (topirea inului
sau cânepii).
Poluarea solului este

considerată ca o consecinţă a unor obiceiuri neigienice sau practici
necorespunzătoare, datorată îndepărtării şi depozitării la întâmplare a reziduurilor
rezultate din activitatea omului, a deşeurilor industriale sau utilizării
necorespunzătoare a unor substanţe chimice în practica agricolă. Ţinând seama
de provenienţa lor, reziduurile pot fi clasificate în:
- reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnică a oamenilor în locuinţe
şi localuri publice;
- reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fi
formate din materii brute, finite sau intermediare şi au o compoziţie foarte variată
în funcţie de ramura industrială şi de tehnologia utilizată (în industria alimentară –
predominant componente organice, pe când în industria chimică, metalurgică,
siderurgică, minieră – predominant substanţe chimice organice sau anorganice);
- reziduuri agro – zootehnice, legate îndeosebi de creşterea şi îngrijirea
animalelor;
Elementele poluante ale solului sunt de două categorii:
- elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusuri, paraziţi),
eliminate de om şi de animale, fiind în cea mai mare parte patogene. Ele fac parte
integrantă din diferitele reziduuri (menajere, animaliere, industriale);
- elemente chimice, sunt în cea mai mare parte, de natură organică.
Importanţa lor este multiplă: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni,insecte şi
rozătoare, suferă procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi
antrenate în sursele de apă, pe care le degradează etc.
Ca măsuri de prevenire şi combatere a poluării solului sunt:
 colectarea igienică a reziduurilor menajere în recipiente speciale,
îndepărtarea organizată şi la perioade cât mai scurte a reziduurilor
colectate în afara localităţilor,
62
 depozitarea controlată sau tratarea corespunzătoare a reziduurilor
îndepărtate prin neutralizarea lor,
 utilizarea în agricultură, ca îngrăşământ natural, a reziduurilor,
incinerarea reziduurilor uscate,
 recuperarea şi reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc.
Poluarea fizică cuprinde,

 poluarea radioactivă ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi
în ştiinţă, industrie, agricultură, zootehnie, medicină etc.. Pericolul
deosebit al substanţelor radioactive în mediu şi în potenţialul lor nociv
chiar la concentraţii foarte reduse.
 poluarea sonoră, componentă a poluării fizice. Zgomotul, ca şi vibraţiile
şi ultrasunetele sunt frecvent prezente în mediul de muncă şi de viaţă al
omului modern, iar intensităţile poluării sonore sunt în continuă creştere.
Supraaglomerarea şi traficul, doi mari poluanţi fonici, au consecinţe
serioase asupra echilibrului psihomatic al individului. Un număr tot mai
mare de persoane din oraşele aglomerate recurge la specialiştii psihiatri
pentru a găsi un remediu pentru starea lor proastă (anxietate, palpitaţii,
amnezii neşteptate, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap).
 poluarea termică, formă de poluare fizică cu influenţe puternice
asupra mediului înconjurător, în special asupra apei şi aerului, şi,
indirect, asupra sănătăţii populaţiei. Marea varietate a poluării fizice, ca
şi timpul relativ scurt de la punerea ei în evidenţă, o face mai puţin bine
cunoscută decât pe cea biologică şi chimică, necesitând eforturi
deosebite de investigare şi cercetare pentru a putea fi stăpânită în
viitorul nu prea îndepărtat.
Masuri de protectie a mediului
· combaterea poluarii aerului prin: amplasarea industriilor poluante departe

de orase, îmbunatatirea tehnologiilor, dispersarea poluantilor la mare înaltime,
etc;
· ameliorarea efectului de sera prin: reducerea productiei de CO2 si stoparea

defrisarilor:
63
· ameliorarea smogului prin: construirea de vehicule cât mai putin poluante,
îmbunatatirea calitatii carburantilor si controlul riguros al emisiilor de gaze:
· ameliorarea stratului de ozon prin: eliminarea totala a freonilor;
· mentinerea puritatii apei prin: folosirea statiilor de epurare, construirea de

bazine speciale de colectare a deseurilor si rezidurilor;
· combaterea poluarii solului prin: construirea unor zone ecologice de

depozitare a gunoaielor, folosirea judicioasa a substantelor chimice, etc.
· producerea de bunuri cu grad minim de risc in domeniul poluarii mediului;
· împiedicarea poluarii cu deseuri prin: utilizarea tehnologiilor de productie

nepoluante, recuperarea si reciclarea materialelor, distrugerea finala a acestora.
Cum puteti reduce efectele poluarii :
a. Reducerea, reutilizare, reciclare şi compost a deseurilor casnice,

menajere.
 Reutilizarea ambalajelor modalitate mai eficientă decât reciclarea

acestora,astfel se economiseşte energie şi spaţiu de depozitare al
deşeurilor. Deşeurile din bucatărie şi din curte (resturi de mancare/frunze)
reprezintă 30% din gunoiul menajer.
b. Reducerea consumului de energie
 Incercati sa folositi mai rar masina de spalat. Hainele usoare (tricouri, bluze,
sosete) pot fi spalate cu mana. Veti economisi apa si current electric.
 Chiar daca PC-urile sunt nelipsite din fiecare casa, folositi starea “latenta” a
ecranului, pentru ca astfel consumul de energie va fi redus la jumatate.
 Scoateti stecherul din priza dupa ce ati terminat lucrul la calculator.
 Evitati luminozitatea sporita a ecranului televizorului si volumul ridicat al
difuzorului.
 Evitati sa depozitati alimente calde direct in frigider; aparatul va avea nevoie de
mai multa energie pentru a le raci.
64
c. Conservarea apei.
 Nu lasaţi apa la robinet să curgă.

 Nu udaţi niciodată gazonul la prânz.
 Duşurile scurte înseamnă debit redus.
 Porniţi maşina de spălat vase doar atunci când este plină.
 Lăsaţi iarba să crească mai mult.
 Plantaţi în grădină plante native sau tolerante la secetă.
Asigurarea mijloacelor pentru îndepărtarea surselor de

8.
poluare şi a efectelor presupune:
- instruirea personalului;
- dotarea cu echipamente de protecţia mediului specifice activităţii
desfăşurate.
Un program de reducere a deșeurilor are nevoie de angajamentul firmei în prevenirea poluării,
pornit de la conducere și însușit la nivelul fiecărui angajat. In acest sens se poate actiona prin:
- Implicarea personalului în stabilirea măsurilor de prevenire a poluării
- Training periodic în tehnicile și practicile care reduc poluarea
- Încurajarea și stimularea operatorilor să folosească tehnicile de reducere a

deșeurilor și să
identifice schimbările din modul de lucru ce pot reduce deșeurile.

65
Buna gospodărire este cea mai la indemnă cale pentru reducerea deșeurilor și a impactului lor
ecologic.
Aceasta presupune:
 un bun control al stocurilor și proceduri de operare eficiente,
 păstrarea spatiilor de lucru și de depozitare curate și bine organizate,
 etichetarea materialelor depozitate,
 inspecția materialelor imediat după livrare pentru a returna materialele

necorespunzătoare,
 evidența bună a consumurilor de materii prime pe lucrări,
 darea în consum a materialelor în ordinea vechimii,
 mentenanță preventiva a echipamentelor de producție,
 inspecția periodica a închiderii recipientelor pentru a depista scurgeri nedorite sau

evaporare,
 colectarea separata a deșeurilor pe tipuri si sorturi.
FISA DE OBSERVATIE NR. 1

Analizati diversele surse de poluare ce exista in unitatea economica unde
efectuati stagiul de practica. Dupa exemplul dat completati tabelul de mai jos
cu observatiile voastre.
Tipul de poluare Sursa de Poluare Masuri de de poluare
Poluarea apei Instalatiile de Reciclarea apei uzate si
spalare a utilajelor neutralizarea elementelor
chimice;utilizarea unor substante de
66
spalare biodegradabile
FISA DE LUCRU NR. 1

Măsuri de protecţie a mediului
Realizaţi un miniproiect cu tema: „Măsuri de protecţie a mediului”, organizaţi în
echipe formate din 2- 3 elevi.
Pentru realizarea cerinţei formulate aveţi de îndeplinit următoarele sarcini de lucru:
♦ Identificaţi sursele de poluare de la locul de muncă şi din vecinătatea acestuia;
♦ Stabiliţi mijloacele pentru îndepărtarea surselor de poluare şi a efectelor;
♦ Evaluaţi activitatea echipelor privind protecţia mediului;
♦ Pe baza următoarei fişe autoevaluaţi-va miniproiectul şi munca desfăşurată pentru
realizarea acestuia.

a instrumentului de plată fără numerar “Card”
3. Folosind informatiile din fisa documentare elev privind documentele specifice
instrumentelor de plată fără numerar “Card” ,observati modul de utilzare a
documentului în compartimentul financiar contabil din cadrul firmei în care
desfăşuraţi stagiul de practică.
Ce reprezintă Cardul Care sunt participanţii Care sunt tipurile de
în operaţiunile de plată carduri, după modul de
prin carduri stocare a informaţiilor
FISA DE LUCRU NR. 1

Înregistrarea în contabilitate a tranzacţiilor economice utilizând instrumentele de
plată
În vederea realizării următorului studiu de caz, folosind “Planul de conturi
general” , precum şi cunoştiinţele pe care le-aţi dobândit la modulul contabilitate
rezolvati cerintele de mai jos.
67
operaţiilor economice , care au avut loc la S.C. “X” S.R.L.
7. În baza extrasului de cont nr.01 şi a ordinelor de plată nr.01 şi 02 din 10 iulie
2011 se va înregistra plata impozitului pe profit în sumă de 25.000 lei şi a T.V.A.
în sumă de 16.000 lei;
8. În baza cecului de numerar nr.150/11 iulie 2011, se va ridica de la bancă suma
de 20.000 lei;
9. În baza registrului de casă nr. 26/11 iulie 2011 se înregistrează depunerea în
casieria unităţii a numerarului ridicat de la bancă în sumă de 20.000 lei;
10. Se înregistreaza plata dividendelor către acţionari, conform dispoziţiei de plată
nr.01/12 iulie 2012 în sumă de 20.000 lei;
11. Se înregistrează achiziţia a 100 de obligaţiuni la o valoare de 15lei/obligaţiune,
plata făcându-se ulterior;
12. Conform registrului de casă nr.01/16 iulie 2011 se înregistrează plata
obligaţiunilor;
FISA DE LUCRU NR. 2

Folosind “Planul de conturi general” , precum şi cunoştiinţele pe care le-aţi
dobândit la modulul contabilitate rezolvati cerintele de mai jos:
operaţiilor economice de mai jos, care au avut loc la S.C. “X” S.R.L.
8. La 14.07 se încaseaza cu bilet la ordin suma de 180.000 lei, scont 1%,
comision bancar 300 lei;
9. La 19.07. se realizează răscumpărarea a 150 de obligaţiuni, valoarea
nominală fiind de 60 lei, valoarea de răscumpărare 90 lei.
10. La 20.07 se deschide un acreditiv în valoare de 60.000 lei.
11. La 21.07. se achită datoria faţă de furnizori în valoare de 27.000 lei din
contul de acreditiv.
12. La 22.07 se închide contul de acreditiv neutilizat.
13. La 23.07 un bilet la ordin în valoare de 15.000 lei este remis spre scontare
băncii. Data înscrisă pe bilet este de 30.01, data remiterii bancii 30.06.
Scontul acordat băncii 2%, comision
FISA DE LUCRU NR. 3
68
Înregistrarea în contabilitate a tranzacţiilor economice utilizând instrumente de
plată
În vederea realizării următorului studiu de caz, folosind “Planul de conturi
general” , precum şi cunoştiinţele pe care le-aţi dobândit la modulul contabilitate
întocmeascmiti Registrul jurnal având în vedere operaţiile economice prezentate
mai jos:
În cursul lunii iunie a anului curent au avut loc următoarele evenimente şi
tranzacţii.
1. 05.06. – Se ridică de la bancă suma de 6.000 lei şi se depune în casierie.
Comision plătit băncii pentru tranzacţia financiară efectuată 7 lei. Documente:
Cec de numerar, Extras de cont, Registru de casă.
2. 07.06. – Încasarea prin virament bancar a clientului în sumă de 25.000 lei.
Comision bancar 15 lei. Documente: Ordin de plată, Extras de cont.
3. 23.06. – Se efectueaza plata în numerar a avansului pentru salarii pe luna în
curs în sumă de 15.000 lei. Documente: Lista de avans chenzinal, Registru de
casă.
4. 25.06. – Se acorda un avans în numerar de 400 lei în vederea cumpărării de
rechizite. Documente: Dispoziţia de plată/încasare către casierie, Registru de
casă.
5. 26.06. – Se deconteaza avansul de trezorerie, prin cumpărărea de rechizite în
valoare de 172 lei, T.V.A. 24%. Diferenţa se restituie în casierie. Documente:
Notă de recepţie, Chitanţă fiscală, Registru de casă.
6. 27.06. – Se plăteşte cu numerar chiria pe luna curentă în sumă de 10.00 lei.
Documente: Chitanţă, Registru de casă.
7. 28.06. – Se acceptă de la client un bilet la ordin în valoare de 40.000 lei.
Document: Bilet la ordin.
8. 29.06. – Se introduce la bancă biletul la ordin şi se încasează. Documente:
Bilet la ordin, Extras de cont.
FISA DE LUCRU NR. 4

Utilizand documentele specifice operaţiilor băneşti precum şi
cunoştiinţele pe care le-aţi dobândit la modulul contabilitate rezolvati cerintele de mai
jos:
Agentul economic S.C. ”AVA” SRL, având ca obiect de activitate,
comerţul cu amanuntul, are la începutul zilei de 30 mai 2011, un sold iniţial în
casă de 40.000 lei, iar în contul de la bancă un sold iniţial de 80.000 lei.
69
În cursul zilei, efectuează următoarele operaţii băneşti:
1. Acordă un avans de deplasare merceologului Dan Ionescu, în sumă de 15.000
lei.
2. Ridică de la bancă suma de 35.000 lei pentru achitarea salariilor, respectiv, a
avansului chenzinal.
3. Achită furnizorului SC “ADA” SRL, din contul de la bancă, suma de 5.000 lei
reprezentând contravaloarea facturii nr.1452/10 mai 2011.
4. Încasează în numerar suma de 8.000 lei, reprezentând vânzările din cursul
zilei .
5. Depune la bancă suma de 4.000 lei.
Pentru a evidenţia în contabilitate aceste operaţii aveţi nevoie de
următoarele documente pe care le veţi completa conform reglementărilor
legislative:
a. Registrul de casă;
b. Extrasul de cont;
c. Ordin de deplasare;
d. Dispoziţie de plată/încasare către casierie;
e. Lista de avans chenzinal;
f. Cec pentru ridicare de numerar;
g. Ordin de plată;
h. Monetar;
i. Foaie de vărsământ;
FISA DE LUCRU NR. 5

S.C. ALFA S.A are la începutul zilei de 30.09.2010, disponibilităţi băneşti în
contul curent de la bancă în valoare de 50.000 lei (contul 5121 ”Cont curent la bancă
în lei” prezintă sold debitor).
Realizaţi analiza contabilă şi formula contabilă pentru următoarele operaţii
economico-financiare înregistrate în cursul zilei de 30.09.2010
Se plătesc din contul la bancă cheltuielile de constituire în valoare de 200 lei,
TVA 24% conform ordinului de plată nr. 400.
1. Societatea achiziţionează un teren în valoare de 100.000 lei, TVA 24% conform
facturii fiscale nr.10000.
2. Ulterior societatea plăteşte datoria faţă de furnizorul terenului din contul curent la
bancă conform ordinului de plată nr. 301.
3. Societatea obţine venituri din vânzare de marfă în valoare de 60.000 lei, TVA
19% conform facturii fiscale nr. 25232111.
4. Se încasează creanţa de la client în cont, conform extrasului de cont.
5. Se încasează dobânda bancară în valoare de 200 lei acordată de bancă pentru
disponibilul aflat în cont, conform extrasului de cont.
6. Se plăteşte comisionul bancar în valoare de 80 lei conform extrasului de cont.
7. Societatea contractează un credit bancar pe termen scurt în valoare de 100.000 pe
care banca îl virează societăţii în contul curent de la bancă conform extrasului de
cont.
8. Se plăteşte dobânda în valoare de 600 lei, aferentă creditului bancar conform
70
extrasului de cont.
9. Se ridică numerar de la bancă în valoare de 2.000 lei, conform cecului de numerar.
TEST DE EVALUARE
I. Asociaza sursele de poluare din coloana A cu formele de poluare din coloana B
A. SURSA POLUARE B. FORMA DE POLUARE

Activitatile casnice Poluarea solului
Aplicare de insecticide Poluarea apei
Procese de productie industriala Poluarea atmosferica
Actvitatea utilajelor Poluare sonora
II. Incercuieste raspunsul corect:
1 .Combaterea poluarii aerului se face prin:

a. reducerea productie de bioxid de carbon;
b. construirea de zone ecologice;
c. imbunatatirea tehnologiilor;
2. Gazele de sera sunt datorate:
a. elementelor biologice;
b. apelor reziduale;
c. activitatii casnice;
d. proceselor din industrie si agricultura.
3. Protectia mediului ambiant e ste o problema:
a. specifica firmelor;
b. specifica populatiei;
c. importanta a omenirii ;
III. Incercuieste raspunsurile corecte;
1. Eelementele polunate se impart in:

a. elemente biologice;
b. elemnte biochimice;
c. elemente matematice;.
d. elemente chimice.
IV. Scrie in dreptul afirmatiilor de mai jos litera A- daca raspunsul este adevarat si
F- daca raspunsul este fals:
71
1. Orice arderi din care rezulta substante poluante sunt surse de poluare
atmosferica.
2. Buna gospodarire este o cale de minima importanta in reducerea deseurilor si
a impactului ecologic.
72

Caiet de Practica Clasa A XI-a-1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Practica Clasa A XI-a-1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Tel/Fax: 021 211 72 56

Bd. Dacia, Nr. 34, Sector 1, BUCUREŞTI www.madgearu.ro

CAIET DE INSTRUIRE PRACTICA

NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI..........................................................................

Str. Nr. Judet E-mail Telefon

Adresa sediu Str. Nr. Judet E -mail Telefon

Adresa Str. Nr. Judet E-mail Telefon

Numele si prenumele Telefon E-mail

Numele si prenumele Telefon Fax E-mail

Stagiul de pregătire practică - Anul şcolar ………………

 Luarea măsurilor pentru evitarea

6 ore  prezentarea instrumentelor de plată

Marţi - structură, reguli de completare,

6 ore  prezentarea instrumentelor de plată

6 ore  prezentarea instrumentelor de plată

21.10.2011 6 ore Evaluarea modului de indeplinire

 cunoasteti codurile de alarmare si caile de evacuare din incinta magazinului;

 vatamarea corporala la utilizarea echipamentelor manuale sau

Primul ajutor în accidentele de munca

Asistenta medicala de urgenta ocupa un loc special în îngrijirea medicala,

FISA DOCUMENTATARE ELEV nr. 1

I. Instruirea personalului ( anexa 1)

(a) Instructajul introductiv general

NUMELE ŞI PRENUMELE ________________________________________________

NUMELE ŞI PRENUMELE ________________________________________________

1.Instructajul introductiv general, a fost efectuat la data _______________________

Semnătura Semnătura celui Semnătura celui

2.Instructajul la locul de muncă, a fost efectuat la data ________________________

Semnătura celui Semnătura celui Semnătura celui

REZULTATELE TESTĂRILOR DE PROTECŢIA MUNCII

DATA MATERIALUL EXAMINAT CALIFICATIV EXAMINATOR

ACCIDENTE DE MUNCĂ SUFERITE SAU ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE

DATA NR. ŞI DATA PV

SANCŢIUNI APLICATE PENTRU NERESPECTAREA REGLEMENTĂRILOR DE PROTECŢIA MUNCII

ABATEREA SĂVÂRŞITĂ DE LA NR. ŞI DATA

FISA COLECTIVA DE INSTRUCTAJ

Subsemnatul________________având funcţia de _____________în cadrul serviciului (compartimentului)

Prezenta fişă de instructaj se va păstra la serviciul (compartimentul) __________

Verificat, Semnătura celui care

________________ a efectuat instructajul

Tabel nominal cu persoanele participante la instruire

Act identitate / Grupa

FIŞA DE LUCRU NR.1

FISA DOCUMENTARE ELEV nr. 2

Registrul de casă – este un document de evidenţă operativă, privind operaţiile prin

Ordinul de plată se caracterizeaza prin:

Părţile implicate în derularea ordinului de plată sunt:

Model de completare a ordinului de plată

Model de completare a Cecului

FIŞA DE LUCRU nr. 1

FIŞA DE LUCRU nr. 2

II. Incercuieste raspunsul corect:

2. Potrivit legii, angajatorul este obligat sa:

2. Monitorizarea modului de aplicare a normelor de igienă şi securitatea muncii:

a.- existenţa /semnarea periodică a fişei individuale de instructaj

Instructajul de protectie a muncii (introductiv general, la locul de munca si periodic) se

Dupa efectuarea instructajului la încadrarea în munca (instructajul introductiv general

Dupa efectuarea instructajului periodic, fisa de instructaj se semneaza de cel instruit si

Fisa de instructaj se întocmeste pentru personalul permanent sau detasat, pentru

Pentru personalul tehnico-ingineresc din institutii si institute de cercetari si proiectari,

b. Utilizarea echipamentului de lucru şi protecţie (anexa 2)

2. Monitorizarea modului de aplicare a normelor de igienă şi securitatea muncii:

a.- existenţa /semnarea periodică a fişei individuale de instructaj

Subsemnatul____având funcţia de _în cadrul serviciului (compartimentului)