Stagiu de pregătire practică - Curriculum în dezvoltare locală

Nr.ore .5 zile x 6ore/zi = 30 ore pentru UC6 lucrul în echipă şi

10 zile x 6ore/zi = 60 ore pentru UC 9 Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
Anul de studiu – clasa a X a lucrător în comerţ/activitati economice
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul pregătirii de bază:COMERŢ

PRESTAREA SERVICIILOR ÎN COMERŢ

1. NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Curriculumul la decizia şcolii este, în învăţământul tehnic, un curriculum de dezvoltare locală care presupune participarea şi eforturile reunite ale mai
multor factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi economici, instituţii-organizaţii locale sau regionale,
etc. ). Opţiunea pentru o astfel de componentă a curriculumului se integrează strategiei de descentralizare, conform căreia autorităţile publice locale trebuie să
joace un rol important în învăţământul profesional şi tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni.
Motivaţia propunerii acestei CDL este formarea si dezvoltarea elevului cu personalitate comercială.
Aceasta disciplină este utilă, fiind o activitate umană complexă, specializată în cunoaşterea de către elevi a activităţii comerciale desfăşurată în societăţile
comerciale cu amănuntul. Merchandiserul reprezintă producătorul într-un market, fapt pentru care comportarea sa trebuie să fie cât mai profesională.
„Merchandiserului i se cere să păstreze o atitudine profesională ireproşabilă şi să ofere informaţii concrete, atât în relaţia cu consumatorul, cât şi în raport cu
colegii sau clienţii. Pentru a face faţă cu succes sunt foarte importante abilităţile de comunicare, prezenţa plăcută şi limbajul, seriozitatea, responsabilitatea faţă
de activitatea profesională şi foarte mult dinamism" afirmă agentii economici. Sarcinile de lucru ale unui merchandiser sunt fixate în funcţie de gama de produse
de care se ocupă, de vizibilitatea pe care o are aceasta la raft şi eventuale promoţii implicate. „Merchandiserul este persoana care asigură prezenţa produselor la
raft, aranjează şi menţine zona de depozitare a produselor sale, promovarea lor fără a face concurenţă neloială şi participă la inventarierea articolelor sale".
Programa doreşte a dezvolta câte puţin din caracteristicile acestei meserii ce o pot practica elevii de la clasele de comerţ .

1
 Programa îşi propune formarea unei pregătiri axate, nu pe valorile limitate ale unei profesii, ci pe pregătirea individului in raport cu exigentele societăţii
moderne care să-i asigure acestuia toate acele deprinderi, cunoştinţe şi competentele necesare sporirii capacităţii de a gândi analitic si de a lua decizii în viitoarea
ocupaţie, în familie şi societate.
Metodele didactice propuse permit adaptarea criteriilor de performanţă la condiţiile de aplicabilitate stabilite prin standardul de pregătire profesională,
corelate cu conţinutul modulului şi formele de activitate din curriculum.
În cadrul metodelor didactice predomină cele interactive bazate pe cunoaşterea directă a realităţii: conversaţie, studiu de caz, observarea dirijată, etc.
Prin probele de evaluare se urmăreşte mai ales demonstrarea competenţelor practice.
Realizarea competenţelor profesionale specifice nivelului de calificare permite o profesionalizare flexibilă cu posibilităţi de perfecţionare continuă în
funcţie de cerinţele pieţei forţei de muncă din domeniul comerţului, promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor absolvenţi să
devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.
Tranziţia de la şcoală la locul de muncă, poate fi realizată în cele mai bune condiţii, atunci când, pe lângă o pregătire profesională de bună calitate, elevul
este capabil să identifice oportunităţi atractive de angajare şi să le fructifice. Elevii vor fi capabili să pună în valoare competenţele profesionale dobândite în
cadrul parcursului şcolar, şi vor înţelege necesitatea perfecţionării continue în vederea dezvoltării carierei personale.
Prin consultarea cu agentul economic am propus acest C.D.L. deoarece în acest moment, din informaţiile deţinute din planul cadru de învăţământ şi din
curriculumul existent, am considerat că era necesar acoperirea unei plaje mai întinse în ce priveşte tehnicile comerciale în unităţile de comerţ şi parcursul
personal al angajării, acestea reflectându-se prin conţinutul tematic propus. Faptul că în municipiul Câmpina marketurile şi magazinele mici, boutiqurile cunosc
o amplă dezvoltare ne-a dus la sesizarea necesităţii, de comun acord cu agenţii economici, de a dezvolta pregătirea elevilor pe această structură a meseriei
comerciale.

2. UNITĂŢILE DE COMPETENŢĂ/REZULTATE ALE ÎNVĂŢĂRII LA CARE SE REFERĂ MODULUL PRESTAREA SERVICIILOR ÎN COMERŢ:
 Comunicarea profesională
 Vânzarea mărfurilor
 Promovarea mărfurilor/serviciilor

Denumirea modulului: PRESTAREA SERVICIILOR ÎN COMERŢ

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
UC6 LUCRUL ÎN ECHIPĂ
Rezultatul învăţării 1: Îşi precizează poziţia de lucru pe baza activităţii desfăşurate
Precizarea poziţiei de lucru pe
baza activităţii desfăşurate

 Identificarea formelor  Identifică forme de  Elevul va demonstra că

2
 moderne de vânzare
 Observarea şi analiza
componentelor
tehnologiei comerciale
 Identificarea factorilor de
mediu ce influenţează
tehnologia comercială
vânzare, clasice şi
moderne ţinând cont de
avantaje, dezavantaje şi
criterii de aplicabilitate
 Elevul va demonstra că
 Identifică şi analizează
elemente de tehnologie
comercială, noţiuni de
organizare şi logistică,
know-how şi dotări ale
unităţii comerciale
 Elevul va demonstra că
 Identifică factori interni şi
externi care pot influenţa
eficienţa agentului
economic în ceea ce
priveşte aplicarea
tehnologiei comercilale –
resurse umane, materiale
şi financiare, oportunităţi
de acces la resursele
tehnologiei comerciale în
cadrul mediului extern.
 Elevul va demonstra că
este capabil să identifice
forme de vânzare
(vânzarea clasică,
vânzarea asistată,
autoservirea, cash and
carry, vânzarea prin poştă,
vânzarea prin telefon,
comerţul electronic) să
determine oportunitatea
utilizării fiecăreia şi să
îndeplinească sarcini de
lucru de pe poziţia
ofertantului în cadrul
fiecărei forme de vânzare
este capabil să identifice
elementele tehnologiei
comerciale si sa analizeze
critic rolul fiecăruia dintre
elemente
este capabil să identifice
factorii de mediu ce
influenţează tehnologia
comercială. Va arăta că
este capabil să înţeleagă
rolul resurselor interne
3
  Identificarea
particularităţilor
comerţului cu amănuntul
şi comerţului cu ridicata
Rezultatul învăţării 2: Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă
Asumarea rolurilor care revin
membrilor echipelor de lucru
în unităţile comerciale
 Identificarea formelor de
merchandising
 Asumarea şi realizarea
sarcinilor
merchandisierului în
comerţul cu amănuntul
 Identifică şi compară
activităţile de comerţ cu
amănuntul şi comerţ cu
ridicata
 Idenifică şi compară
forme ale merchandising
-ului: tradiţional, clasic şi
modern
 Îşi asumă şi realizează
sarcini ale
merchandiserului în
comerţul cu amănuntul:
modul de organizare a
mărfurilor în sala de
vânzare; modul de
aranjare a mobilierului de
este capabil să sesizeze
diferenţele dintre
activitatea de comerţ cu
ridicata şi activitatea de
comerţ cu amănuntul. Va
arăta că este capabil să
identifice activităţile
respectine în cadrul
diferitelor unităţi
comerciale.
 Elevul va demonstra că
este capabil să identifice
şi să compare diferite
forme ale merchandising
– ului. Va recunoaşte
formele practicate în
cadrul diferitelor unităţi
comerciale şi va ientifica
avantajele, dezavantajele
şi oportunitatea utilizării
acestora
 Elevul va demonstra că
este capabil să îşi asume
şi să îndeplinească sarcini
care îi revin ca
merchandisier în cadrul
grupului de lucru:
organizarea mărfurilor în
sala de vânzare, aranjarea
4
 expunere; afişarea mobilierului de expunere
preţurilor; frecvenţă şi a mărfurilor, afişarea
modalităţi adecvate de corectă a preţului
promovare. evidenţiind corect
informaţiile necesare (din
punct de vedere comercial
şi legislativ) semnalând în
mod eficient promoţiile.
Rezultatul învăţării 3: Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor
Colaborarea cu membrii
echipei în vederea îndeplinirii
sarcinilor de lucru în cadrul
unităţilor comerciale

 Identificarea diferitelor  Identifică şi compară  Elevul va demostra că

tipuri de etalare a tipuri de etalare a este capabil să identifice
produselor mărfurilor: închisă, şi să participe la utilizarea
deschisă, arhitecturală; diferitelor tipuri de
expunere a mărfurilor,
tinând cont de avantajele,
dezavantajele şi
oprtunitatea concretă de
utilizare a fiecăreia în
cadrul unităţii comerciale.

 Expunerea în vitrină a  Identifică şi exersează  Elevul va demonstra că

mărfurilor procesul de expunere a este capabil să participe la
mărfurilor în vitrină, alegerea şi practicarea
ţinând cont de scopul diferitelor tipuri de
expunerii şi de modalităţi expunere a mărfurilor în
de expunere posibile şi vitrine. Va demonstra că
adecvate este capabil să analizeze
critic diferitele vitrine
realizate în cadrul
unităţilor comerciale.
5
 UC9 TRANZIŢIA DE LA ŞCOALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ
Rezultatul învăţării 1: Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele locului de muncă
Evaluarea nivelului personal de
pregătire în raport cu cerinţele
locului de muncă ale
angajaţilor unităţilor
comerciale

 Identificarea ofertei  Delimitează elementele  Elevul va demonstra că

unităţii comerciale ofertei unităţii este capabil să identifice
comerciale, produse, elementele ofertei
servicii. comerciale şi să aprecieze
corect contribuţia acestora
la satisfacerea clienţilor şi
implicit la succesul
unităţii comerciale

 Identificarea tipurilor  Identifică tipuri ale ofertei  Elevul va demonstra că

ofertei de mărfuri
de mărfuri, oferta este capabil să identifice
efectivă, oferta pasivă şi tipuri de ofertă de mărfuri
evaluează impactul şi să analizeze critic
fiecărei dintre aceste influenţa pe care aceste
forme ale ofertei în ceea forme ale afertei îl
ce priveşte organizarea exercită asupra
activităţii firmei desfăşurării activităţii
unităţii comerciale la un
moment dat

 Identificarea structura  Identifica structura ofertei  Elevul va demonstra că

ofertei de mărfuri
de mărfuri: mărfuri de
cerere curentă, mărfuri de
cerere periodică, mărfuri
de cerere rară
este capabil să stabilească
oferta de mărfuri a unităţii
comerciale ţinând cont de
modul de solicitare a
mărfurilor de către clienţi
în timp
6
Rezultatul învăţării 2:Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită
Asumarea responsabilităţii faţă
de sarcinile primite în cadrul
unităţilor comerciale

 Identificarea  Identifică sortimentul  Elevul va demonstra că

sortimentului comercial comercial şi este capabil să identifice
componentele acestuia, elementele sortimentului
identifică şi comercial şi să utilizeze în
caracterizează grupe de mod corect clasificarea
mărfuri comercializate în merceologică pentru
cadrul unităţii detailiste produsele din unitatea
detailistă. Va demonstra
că este capabil să
identifice grupe de
mărfuri şi exigenţe ale
comercializării acestora

 Identificarea gamei  Identifică gama  Elevul va demonstra că

sortimentale sortimentală prin prisma este capabil să identifice
celor trei dimensiuni ale dimensiunile gamei
sale: lungime, lărgime, sortimentale în cadrul a
adâncime mai multor unităţi
comerciale detailiste

 Identificarea produsului  Identifică atribute ale  Elevul va demonstra că

produselor comercilizate este capabil să determine
în unităţi detailiste atributele diferitelor
analizând beneficiile produse comercializate în
oferite clientului şi cadrul unităţilor detailiste,
sistemul de susţinere să identifice beneficiile
necesar în realizarea care pot fi oferite
comercială a produsului clientului odată cu
produsul. Va demonstra că
poate identifica şi proiecta
7
 sisteme de susţinere
pentru anumite produse.
Rezultatul învăţării 3: Se instruieşte continuu în vedrea îmbunătăţirii propriei performanţe
Istruirea continuă în vederea
îmbunătăţirii performanţei
profesionale şi dezvoltării
carierei

 Identificarea modalităţilor  Identifică modalităţi de  Elevul va demonstra că

de calificare şi calificare şi perfecţionare este capabil să identifice
perfecţionare profesională profesională, necesitatea modalităţi de calificare şi
acestor activităţi şi perfecţionare în legătură
aspecte economice, cu viitoarea sa profesie.
legislative şi etice legate Va arăta că este capabil să
de acestea identifice factorii care
impun preocuparea
continuă pentru ridicarea
nivelului de calificare şi
pentru perfecţionarea
profesională. Va
demonstra că este capabil
să analizeze implicaţiile
economice, legale şi etice
ale dobândirii nuni anumit
nivel de calificare şi ale
perfecţionării la locul de
Î muncă.

 Identificarea şi redactarea  Identifica documentele  Elevul va demonstra că

documentatiei privind carea atestă nivelul de este capabil să utilizeze în
angajarea calificare şi perfecţionare cele mai bune condiţii
precum şi regimul de documentele care atestă
utilizare a acestora. nivelul de calificare şi
Identifică exigenţe legate perfecţionare profesională
de scrisoarea de pentru a oferi informaţii
8
 recomandare. Redactează potenţialului angajator. Va
documente solicitate în arăta că este capabil să
cadrul procesului de solicite o scrisoare de
recrutare şi selecţie a recomandare şi să o
personalului: curriculum furnizeze angajatorului în
vitae, scrisoare de cele mai bune condiţii. Va
intenţie, anunţ de demonstra că este capabil
solicitare a aangajării. să întocmescă în mod
corect curriculum vitae,
scrisoarea de motivaţie şi
anunţul de solicitare a
angajării

 Identificarea etapelor de  Identifică exigenţele de  Elevul va demonstra că

parcurs în vederea satisfăcut în raport cu este capabil să identifice
angajării etapele de parcurs în oportunităţi de angajare
vederea angajării: folosind ajutorul unităţilor
identificarea specializate, mijloacele de
oportunităţilor de comunicare în masă şi
angajare, proba de lucru, contactele personale şi
proba interviu profesionale. Va
demonstra că este capabil
să susţină în cele mai
bune condiţii proba de
lucru şi proba interviu.

 Angajarea şi integrarea la  Identifică implicaţiile  Elevul va demonstra că

locul de muncă angajării şi integrării la este capabil să negocieze
locul de muncă. eficient cu prilejul
Negocierea contractului încheierii contractului de
de muncă, analiza fişei muncă. Va arăta că ştie să
postului şi a recunoască elementele
regulamentului de ordine fişei postului şi că
interioară. Importanţa înţelege implicaţiile
instructajului în calitate informaţiilor prezentate şi
9
 de nou angajat. Integrarea
în cadrul grupui de lucru
şi în cadrul unităţii
angajatoare
acceptate în cadrul fişei
postului. Va demonstra
cunoaşterea exigenţelor
privitoare la integrarea la
locul de muncă în calitate
de angajat al agentului
economic.

4. CONŢINUTUL FORMĂRII

LUCRUL ÎN ECHIPA:
1. Comercializarea mărfurilor în cadrul unităţilor şi în cadrul comerţului fără magazine:
1.1. Forme moderne de vânzare clasice şi moderne: vânzare clasică, vânzare asistată, autoservire, cash and carry, vânzare la distanţă (vânzare prin poştă,
vânzare prin telefon, vânzare prin Internet);
1.2. Componentele tehnologiei comerciale: aprovizionare, preluare şi vehiculare internă a mărfurilor; stocarea mărfurilor; prezentarea şi vânzarea
mărfurilor inclusiv încasarea contravalorii acestora;
1.3. Factorii de mediu intern si extern ce influenţează tehnologia comercială: resurse umane, materiale şi financiare, oportunităţi de acces la resursele
tehnologiei comerciale în cadrul mediului extern;
1.4.Caracteristici ale comerţului cu amănuntul şi ale comerţului cu ridicata - trăsături comune şi deosebiri, activităţi specifice;
2. Merchandising-ul – forme şi activităţi specifice:
2.1. Forme ale merchandising- ului: tradiţional, clasic, modern;
2.2. Sarcini ale merchandiserului în comerţul cu amănuntul: modul de organizare a mărfurilor în sala de vânzare, modul de aranjare a mobilierului de
expunere, afişarea preţurilor, modalităţi de semnalare a promoţiilor.
3. Expunerea mărfurilor în unităţile comerciale cu amănuntul:
3.1. Tipuri de etalare a mărfurilor: închisă, deschisă, arhitecturală;
3.2. Expunerea în vitrină - scop, modalităţi de expunere (corespunzător diferitelor grupe de mărfuri şi conform diferitelor tematici).

TRANZIŢIA DE LA ŞCOALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ

4. Oferta de mărfuri a magazinului:

4.1. Realizarea ofertei comerciale;
10
 4.2. Clasificarea ofertei de mărfuri: oferta reală (efectivă) şi oferta pasivă;
4.3. Structura ofertei de mărfuri în cadrul unităţii comerciale: mărfuri de cerere curentă, mărfuri de cerere periodică, mărfuri de cerere rară.
5. Produse comercializate în cadrul unităţilor de detail:
5.1. Sortimentul comercial: sector, grupă, subgrupă, articol, sort, referinţă;
5.2. Dimensiunile gamei sortimentale: lungime, lărgime, adâncime;
5.3. Produsul – atribute, beneficii, sistem de susţinere.
6. Ocupare şi dezvoltarea profesională
6.1. Parcursul performanţei profesionale – modalităţi de calificare şi perfecţionare; aspecte economice, legislative, etice;
6.2. Dosarul de angajare: documente doveditoare ale calificării şi performanţei (acte de studii, recomandări), curriculum vitae şi scrisoare de intenţie;
6.3. Angajarea şi integrarea la locul de muncă – contractul de muncă, fişa postului, regulamentul de ordine interioară, instructajul noului angajat,
integrarea în noul grup de lucru şi în unitatea economică.

5. RESURSE MATERIALE MINIME NECESARE PARCURGERII MODULUI

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

 Mobilier de expunere;
 Casa de marcat;
 Material pentru ambalat;
 Material pentru realizarea de decoraţiuni interioare;
 Mijloace de transport intern a mărfurilor;
 Materiale pentru realizarea corespondenţei;
 Telefon, fax;
 Calculator;
 Internet;
 Televizor;
 Retroproiector şi videoproiector;
 Video;
 Imprimantă;
 Xerox;
 RAID;
 Reviste economice şi de design;
 Monitorul Oficial al României;
 Manuale şi cărţi de specialitate;
11
  Fişe de lucru şi fişe de evaluare;
 Hărţi, pliante, albume, vederi.

6. SUGESTII METODOLOGICE

Activităţile didactice trebuie organizate astfel încât să asigure posibilitatea utilizării principalelor forme de activitate cu elevii şi pentru a realiza
comportamentul specific activităţii în comerţ.
Locul recomandat pentru desfăşurarea activităţilor didactice este agentul economic, agenţii de recrutare profesională şi laboratorul de specialitate.
Principalele materiale didactice recomandate sunt:
 Documentaţie: manuale, fişe de lucru, de evaluare, cărţi şi reviste de specialitate, hărţi, pliante, albume, vederi, etc.
 Mijloace audio-vizuale: televizor, retroproiector, video, etc.
 Calculatoare.
Metodologia recomandată se referă la asocierea diferitelor metode activ-participative de învăţare astfel încât diferenţa dintre comportamentele cerute de
societate şi comportamentele realizate în timpul învăţării să fie cât mai mică.
Folosirea fişelor de lucru şi a fişelor de evaluare permite formarea deprinderilor de autoevaluare, componentă importantă a competenţei profesionale.
Fiind o structură elastică, modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi
evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
Inventar metodologic interactiv (fără a fi exhaustiv) recomandat conform curriculuimului aprobat prin Anexa nr 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 :
Prelegerea
Cu puţină „sare şi piper” prelegerea poate fi recondiţionată şi introdusă într-un demers didactic modern, centrat pe achiziţiile elevului.
Brainstorming sau asaltul de idei - formularea a cât mai multor idei, ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul „cantitatea generează calitatea”.
Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat - Cu grupuri mici sau cu întreaga clasă, se trece în revistă ceea ce elevii ştiu deja despre o anumită temă.
Jurnalul cu dublă intrare - cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi propria lor curiozitate şi experienţă. Acest jurnal este deosebit de util în situaţii în
care elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei.
SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi Gândirii) – texte economice de specialitate. Cunoştinţele anterioare ale elevilor
evidenţiate prin activităţi specifice se folosesc ca bază de plecare pentru lectura unui text economic.
Discuţia - schimb organizat de informaţii şi idei - facilitarea intercomunicării şi a acceptării punctelor de vedere diferite, conştientizarea complexităţii situaţiilor
în aparenţă simple, exersarea abilităţilor de ascultare activă şi de respectare a regulilor de dialog.
Eseul de 5 minute - modalitate eficientă de a încheia ora, îi ajută pe elevi să-şi adune ideile legate de lecţie, dă profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a
întâmplat în acea oră.
CUBUL - explorarea unui subiect din mai multe perspective.
Harta minţii - metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei.
12
Experienţa concretă
Experienţa poate fi reală
Cine ştie câştigă – joc de întrebări şi răspunsuri, orchestrat de obicei ca o competiţie între grupuri; grupurile îşi construiesc seturi de întrebări pentru celelalte
grupuri, pe o temă dată cu modele de răspuns.

Structurare orientativă a activităţilor de învăţare

Unitatea de Competenţe Exemple de situaţii de învăţare
Competenţă specifice
UC6 lucrul R1 Îşi precizează  Observarea şi analiza componentelor tehnologiei comerciale
în echipă poziţia de lucru  Identificarea factorilor de mediu ce influenţează tehnologia
pe baza activităţii comercială
desfăşurate  Exersarea unor roluri specifice activităţi pe grupe privind
R2 Îşi asumă caracteristicile comerţului cu amănuntul şi cu ridicata
rolurile care îi  Identificarea formelor merchandising-ului
revin în echipă  Asumarea de roluri privind sarcinile merchandiserului în
R3 Colaborează comerţul cu amănuntul
cu membrii  Analiza unor cazuri mediatizate
echipei pentru
 Simularea
îndeplinirea
sarcinilor
UC 9 R1 Îşi evaluează  Identificarea gamei sortimentale de mărfuri a unităţii
Tranziţia de nivelul de comerciale
la şcoală la pregătire în raport  Identificarea ofertelor de mărfuri în cadrul unităţilor
locul de cu cerinţele unui comerciale
muncă loc de muncă  Stabilirea ofertei de mărfuri după modul de solicitare în timp
R2 Îşi asumă  Simularea de etalări ale produselor - ateliere de lucru
responsabilitatea  Realizarea unor machete pentru vitrine – ateliere de lucru
faţă de sarcina  Întocmirea documentelor din dosarul de angajare
primită
 Realizarea unei investigaţii pentru identificarea unor oferte de
R3 Se instruieşte
serviciu
continuu în
 Redactarea unui anunţ de solicitarea a ofertelor de angajare
vederea
îmbunătăţirii  Întocmirea de documente din dosarul de angajare
propriei  Simularea probei interviu
 Întocmirea contractului de muncă
13
 performanţe  Completarea fişei postului
 Simularea instructajului noului angajat
 Studiu de caz

7. SUGESTII CU PRIVIRE LA EVALUARE

Evaluarea va urmări măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională. Va fi realizată atât în timpul
parcurgerii modului (prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării dar şi la final (prin lucrări cu caracter aplicativ şi integrat).
Pentru evaluare, vor fi folosite metode tradiţionale (probele orale, probe scrise şi probe practice) dar şi metode alternative (observarea sistematică a elevilor,
investigaţia, proiectul, portofoliul, auto-evaluarea).
Probe orale (tip discuţie liberă, conversaţie) prin care elevul demonstrează că este capabil să identifice propriile sarcini, să formuleze întrebări şi să
explice relaţia dintre sarcinile proprii şi sarcinile celorlalţi membri.
Probe scrise de evaluare prin care elevul demonstrează că este capabil să îşi asume propriile decizii, să demonstreze că este capabil să identifice
cerinţele unui loc de muncă.
Probe practice (tip joc de rol) prin care elevul demonstrează că este capabil să perceapă poziţia individuală faţă de ceilalţi, să-şi asume atitudini
constructive în grup, să efectueze acţiuni iniţiate în grup, să-şi asume rezultatele de echipă sau în care elevul trebuie să demonstreze că este capabil să solicite
instruire pentru a-şi îmbunătăţi performanţa la locul de muncă, să se încadreze în cerinţele de timp pentru efectuarea unor operaţii simple.
Observarea sistematică a elevilor: poate fi facută pentru a evalua performanţa ele elevilor dar mai ales pentru a evalua comportamente afectiv-atitudinale;
furnizează informaţii asupra performanţelor elevilor din perspectiva capacităţii lor de acţiune şi relaţionare, a competenţelor şi abilităţilor de care dispun
aceştia;
Investigaţia reprezintă o metodă de lucru presupunând cautarea de informaţii pe o tema dată. Se caracterizează prin aceea că poate fi o sarcină care este
efectuată fie individual, fie în grup, iar ca timp de lucru, acesta se limitează la ora de curs.
Proiectul - activitate mult mai amplă decât investigaţia şi presupune ca lucrul să se intindă pe parcursul mai multor zile, cu/fară consultarea profesorului.
În timpul realizării proiectului se va evalua: corectitudine / acurateţe tehnică, a datelor, desenelor; utilizarea corespunzatoare a materialelor şi echipamentului;
organizarea ideilor şi materialelor într-un raport; calitatea prezentării; rezultatele proiectului, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei.
Autoevaluare;
Întrebări pe care elevii ar trebui să şi le pună:
 există şi un alt mod (metoda) de a rezolva această sarcină?
 am rezolvat sarcina suficient de bine?
 ce ar trebui să fac în pasul următor?
 ce produs care mă reprezintă ar trebui să-l pun în portofoliu?
Completarea la sfârsitul unei sarcini importante a unor propoziţii de genul (în cadrul unei fişe):
1. am învăţat ..

14
 2.am fost surprins de faptul că ...
3. am descoperit că ...
4. am folosit metoda ... deoarece ...
5. în realizarea acestei sarcini am întampinat următoarele dificultăţi ...

Pentru evaluarea continuă, se propune utilizarea următoarelor instrumente de evaluare:

 fişe de observaţie;
 fişe test;
 fişe de lucru;
 fişe de autoevaluare;
 teste de verificare a cunoştinţelor (itemi cu alegere multiplă, itemi cu alegere duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, întrebări structurate,
rezolvare de probleme).
Pentru evaluarea finală se propune utilzarea următoarelor instrumente de evaluare:
 proiectul;
 portofoliul;
 studiul de caz.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final cea de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii vor fi
evaluaţi numai în ceea ce priveşte competenţele şpecificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată. Evaluarea va scoate în evidenţă
măsura în care elevii îşi formează competenţele cheie şi competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
Procesul de evaluare trebuie să urmărească gradul de dobândire a rezultatelor învăţării şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu
reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă deprinderile. Pe parcursul învăţării modului, elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe diferite, în momente
diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea deprinderilor în cadrul acestui modul.
În situaţia în care un elev nu reuşeşte să demonstreze însuşirea unei deprinderi, acesta are posibilitatea de a participa la o nouă evaluare după o perioadă
de pregătire.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate deprinderile incluse în modul. În continuare este prezentat un model (orientativ) de realizare a
evaluării de deprinderi. Activităţile supuse evaluării sunt criterii de performanţă şi condiţii de aplicabilitate a deprinderii evaluate.

Exemplificarea unui pachet de evaluare pentru un rezultat al învăţării:

Rezultate ale Criterii de realizare exprimate în abilităţi Probe de evaluare
învăţării
Se instruieşte  Identifică modalităţi de calificare şi  Proba practică/scris/oral
continuu în vederea perfecţionare profesională
îmbunătăţirii  Redactează documente care intră în  Proba practică/scris/oral
15
propriei performanţe componenţa dosarului de angajare
 Identifică oportunităţi de angajare  Proba practică/scris/oral
 Redactează un anunţ pentru solicitarea  Proba practică/scris/oral
ofertelor de angajare
 Rezolvă cu succes situaţii problemă  Proba practică/scris/oral
legate de proba interviu
 Negociază cu ocazia întocmirii  Proba practică/scris/oral
contractului de muncă
 Completează fişa postului  Proba practică/scris/oral
 Identifică elemente ale ROI  Proba practică/scris/oral
 Identifică elemente ale instructajului  Proba practică/scris/oral
angajatului
 Identifică „reguli nescrise” în cadrul  Proba practică/scris/oral
unei firme

Activitate de învăţare

În cadrul procesului pentru aplicare pentru un loc de muncă în viitoarea profesie este necesară redactarea următoarelor documente:
Denumirea documentului Elemente structurale Cerinţe privind Evaluator Data
redactarea
Curriculum vitae
Scrisoare de intenţie
Scrisoare de recomandare

Profesorul va cere elevilor să realizeze următoarele sarcini de lucru:

a. Să întocmească un curriculum vitae de tip european;
b. Să întocmescă o scrisoare de intenţie în vederea angajării;
c. Să întocmescă o scrisoare de recomandare necesară în vederea angajării.

16
 Grilă de evaluare

Nume candidat:
Nume evaluator:

Nr. Cerinţe Rezultaul Data

crt evaluării
a.  A furnizat informaţiile solicitate de către CV-ul european Da
 A respectat cerinţele de redactare pentru un CV Nu
b.  A furnizat toate informaţiile necesare la întocmirea unei scrisori de Da
intenţie Nu
 A identificat corect destinatarul scrisorii de intenţie
 A folosit formula de adresare adecvată
 A respectat cerinţele specifice de redactare pentru o scrisoare de
intenţie
c.  A identificat persoana potrivită pentru furnizarea scrisorii de Da
recomandare (competenţă şi credibilitate) Nu
 A furnizat informaţii relevante în cadrul unei scrisori de recomandare
pentru viitorul loc de muncă
 A redactat corect scrisoarea de recomandare

Precizări privind aplicarea probei de evaluare:

 Elevul va fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare;
 Elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare;
 Certificarea acestei comprtenţe se va realiza în urma evaluării formative.
Înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de observare completată de către profesor.
Evaluarea va avea un caracter preponderent formativ. În perioda de evaluare finală, se au în vedere următoarele obiective:
a. Realizarea recapitulării şi sistematizării cunoştiţelor;
b. Ameliorarea rezultatelor învăţării;
c. Consolidarea cunoştinţelor elevilor cu rezultate foarte bune;
d. Sprijinirea elevilor cu rezultate satisfăcătoare.

Sugestii privind dovezile evaluării

17
 Fişa de observare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe
practice, constituie dovada evaluării.
Pentru realizarea deprinderilor se recomandă legătura permanentă cu agenţii economici de profil, cu agenţiile de recrutare a forţei de muncă şi utilizarea
judicioasă a laboratorului de specialitate.
Evaluarea se realizează în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă, iar la sfârşitul procesului de învăţare, este realizată evaluarea
finală printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat. Aceasta va oferi informaţii despre îndeplinirea criteriilor de utilizare a cunoştinţelor şi formare a abilităţilor
şi atitudinilor.
Instrumentele de evaluare vor fi adaptate conţinutului modulului şi metodei de evaluare.

8. BIBLIOGRAFIE

1.Adascalitei, Virgil. Tehnici comerciale moderne: marketingul spaţiilor de vânzare. Bucureşti: Uranus, 2000;
2. Butunoiu, George. Tehnici de vanzare- curs pentru agenţii de vânzări, Bucuresti Ed. All, 1999;
3.Iftime, Silvia. Tipologia vânzării. Tribuna economică, 2006,
4.Visean, Mirela. Evaluarea eficienţei suprafeţelor de vânzare. În: Revista de comerţ,2006, v. 7, nr. 4
5. Visean, Mirela. Metode de repartizare a spaţiilor de vânzare. În: Tribuna economică, 2005, v. 16, nr. 35
6.Whalin, George. Succesul în vânzarea cu amănuntul!: cum să-ţi măreşti vânzările sau profiturile şi cum să-ţi uimeşti clienţii pe cea mai competitivă piaţă din
toate timpurile. Bucureşti: Brandbuilders, 2006;
www.1educat.ro
www.afaceri.net
www.cnipmmr.ro
www.economicsoftware.ro/yatg
www.ase.ro/bibliotecavirtuala

18