Șutic Maria-Clara

A XI-a B

Comerțul online
I.
Comerțul electronic este activitatea de cumpărare sau vânzare prin intermediul
transmiterii de date la distanță, activitate specifică politicii expansive a marketingului
companiilor comerciale. Prin intermediul Internetului se dezvoltă o relație de servicii și
schimb de mărfuri între ofertant și viitorul cumpărător. Utilizarea tuturor mijloacelor
electronice pentru participarea la o activitate de comerț electronic poartă denumirea de
tranzacție electronică.
Strâns legate de comerțul electronic pot fi și alte activități electronice, de exemplu
servirea cumpărătorilor, livrarea mărfii (dacă e vorba de medii electronice), colaborarea cu
partenerii de afaceri sau și conducerea unei organizații prin mijloace electronice.
În tranzacțiile comerciale clasice se disting următoarele etape:

1. informarea comercială referitoare la tranzacție și anume cercetarea de marketing;

2. încheierea contractului comercial general;
3. comandarea/vânzarea produsului sau a serviciului;
4. plata.

În cadrul comerțului electronic pot fi tranzacționate bunuri și servicii digitale (sunt

excluse fazele logistice), iar locul în care sunt tranzacționate aceste bunuri digitale poartă
denumirea de piață electronică – contextul virtual în care cumpărătorii și vânzătorii se găsesc
unii pe alții și tranzacționează afaceri electronice.
Am ales această problemă economică deoarece comerțul online este foarte utilizat în
ziua de astăzi, atât de tânara generație cât și de cea anterioară ei. Online, se achiziționează de
la televizoare, calculatoare, obiecte pentru uz casnic dar și pentru uz exterior, pâna la fructe,
legume, produse de panificație dar și mâncaruri gata făcute destinate livrării rapide.
Optez a aborda această problemă prin prezentarea informațiilor deținute despre
aceasta, soluționarea si concluzionarea temei.

II.
Comerţul electronic reprezintă multitudinea proceselor software şi comerciale
necesare proceselor de afaceri să funcţioneze, numai sau în primul rând, utilizând fluxuri
digitale de date. Comerţul electronic presupune utilizarea Internetului, a comunicaţiilor
digitale şi a aplicaţii software în cadrul proceselor de vânzare/cumpărare, el fiind o
componentă a procesului de e-business.

Liceul Greco-Catolic “Timotei

Cipariu”
Șutic Maria-Clara
A XI-a B

În sens larg, comerţul electronic este un concept care desemnează procesul de cumpărare şi
vânzare sau schimb de produse, servicii, informaţii, utilizând o reţea de calculatoare, inclusiv
Internet-ul.
În sens restrâns, comerţul electronic poate fi analizat din patru puncte de vedere, şi
anume:

 din punctul de vedere al comunicaţiilor – reprezintă furnizarea de informaţii, produse,

servicii, plăţi, utilizând linii telefonice, reţele de calculatoare sau alte mijloace
electronice;
 din punctul de vedere al proceselor de afaceri – reprezintă o aplicaţie tehnologică
îndreptată spre automatizarea proceselor de afaceri şi a fluxului de lucru;
 din punctul de vedere al serviciilor – este un instrument care se adresează dorinţelor
firmelor, consumatorilor şi managementului în vederea reducerii costurilor şi creşterii
calităţii bunurilor şi a vitezei de servire;
 din punctul de vedere al accesibilităţii în timp real (online) – reprezintă capacitatea de
a cumpăra şi de a vinde produse, informaţii pe Internet sau utilizând alte servicii
accesibile în timp real.
Comerțul electronic permite participarea atât a persoanelor fizice și juridice, cât și a
statului sau a instituțiilor acestuia. În funcție de relațiile dintre acești participanți au luat
naștere mai multe categorii de comerț electronic:

1. B2B (business-to-business)
2. B2C (business-to-consumer)
3. C2B (consumer-to-business)
4. C2C (consumer-to-consumer)

1. B2B (business-to-business)

Este un model de comerț electronic în care toți participanții sunt companii sau alte
organizații. În România domeniul B2B este o afacere foarte promițătoare, datorită penetrării
Internetului în firme la nivel înalt. Studii recente arată că în România există mai mult de 1,1
milioane de utilizatori care intră pe Internet de la locul lor de muncă (inclusiv școli și
universități), și peste 42.000 de domenii de nivel înalt sunt înregistrate.
2. B2C (business-to-consumer)
Model de comerț electronic în care companiile vând la cumpăratori individuali –
persoane fizice.
În România, piața electronică B2C se află încă într-un stadiu de formare.
Consumatorii încă experimentează online, dar sunt încă multe obstacole ce trebuie să fie
învinse înainte de a se schimba comportamentul clienților; aceste probleme sunt legate de

Liceul Greco-Catolic “Timotei

Cipariu”
Șutic Maria-Clara
A XI-a B

crearea securității tranzacțiilor, asigurarea protecției clienților, mărirea vitezei de transfer în

rețea sau chiar asigurarea accesului la Internet.
Majoritatea utilizatorilor Internet particulari au acces la Internet prin intermediul locului lor
de muncă, și numai circa 200.000 de oameni dispun de un acces personal. Office of National
Statistics din Marea Britanie susține că vânzările B2C pe glob au depășit 10 miliarde de
dolari în 2001, piața fiind în plină expansiune.
4. C2B (consumer-to-business)
Acest model de comerț electronic se referă la persoanele fizice (consumatori) care
utilizează Internetul pentru a-și vinde produsele sau serviciile firmelor și pentru a căuta
vânzători care să liciteze pentru produsele sau serviciile de care au nevoie.

5. C2C (consumer-to-consumer)

Acest model se referă la consumatorii care vând direct la alți consumatori. Un exemplu
din acest domeniu care are un succes enorm în întreaga lume este sistemul eBay.
E-government. Această formă de comerț electronic este întâlnită în următoarele forme: B2G
(business to government), G2B (government to business), G2C (government to consumer).

Aici prin "government" se înțelege administrația statului respectiv.

B2G (business-to-government):

Guvernele utilizează canale de comerț electronic pentru creșterea eficienței operațiunilor și

îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor-clienți. O arie de interes pentru guverne în domeniul
afacerilor este intensificarea utilizării Interentului și a rețelelor VAN, pentru diseminarea informației,
a oportunităților, cotațiilor primite de la vânzători/furnizori de bunuri și servicii.

Între anii 1980-1990 câteva guverne inovatoare au început să utilizeze B2G, folosind sistemul
dial-up în transmiterea "bulletin board services" (BBS), care asigură accesul online la cererile curente
de informații, oportunități, consultanță. Acestă abordare a implicat din partea beneficiarului
serviciilor BBS adaptarea la aceeași tehnologie software pentru a putea utiliza informația.

Departamentul (ministerul) de Apărare al Statelor Unite, pentru a atinge o audiență națională și

internațională largă, și-a proiectat rețeaua VAN proprie. Această soluție a cerut ca furnizorii să se
aboneze la serviciile rețelelor de provideri Internet și să utilizeze capacitățile de comunicare cum ar fi
software-ul necesar transmisiilor EDI.

Implicarea administrațiilor statale în comerțul electronic are un efect catalitic pe plan local, în
mediul de afaceri dintr-o anumită țară. Guvernele, chiar și în cele mai mari economii de piață,
constituie cumpărătorii cei mai mari de bunuri și servicii de la sectorul privat. Construirea unei mase
critice de cumpărători online, în vederea sprijinirii apariției unei comunități de afaceri prin comerțul
electronic, solicită o implicare activă din partea guvernelor, nu numai din punct de vedere legislativ,
ci și ca participant la comerțul electronic, ca o sursă ideală de training și asistență tehnică pentru
noile firme de e-commerce.

Liceul Greco-Catolic “Timotei

Cipariu”
Șutic Maria-Clara
A XI-a B

G2B (government-to-business):

Model de comerț electronic în care o instituție guvernamentală cumpără sau vinde bunuri,
servicii sau informații de la persoanele juridice.

G2C (government-to-consumer)[modificare | modificare sursă]

Acoperă relații guvern-cetățeni la nivel de informare și prestare servicii publice (exemplu: plata
taxelor online).

Liceul Greco-Catolic “Timotei

Cipariu”