PARCUL CIȘMIGIU

Fârte Andreea Ana-Maria

Clasa a XI-a B
CUPRINS
 Așezare geografică
 Climă
 Floră
 Faună
 Intervenția omului
 Forme de poluare
 Curiozități despre Cișmigiu
 Surse
AȘEZARE GEOGRAFICĂ
 Grădina Cișmigiu este cea mai veche grădină
publică din București. Este așezată în centrul
orașului, are o suprafață de circa 16 hectare și este
mărginită de două artere importante: bulevardul
Regina Elisabeta și bulevardul Schitu Măgureanu. În
partea sud-estică a grădinii este Colegiul Național
Gheorghe Lazăr. Grădina Cișmigiu este amenajată
în genul parcurilor engleze și are mai multe intrări:
două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin
bulevardul Schitu Măgureanu, una prin str. Știrbei
Vodă.
 CLIMĂ
 Clima este specifică României, respectiv
temperat-continentală. Sunt specifice patru
anotimpuri: iarnă, primăvară,vară și toamnă. Iernile
în București sunt destul de blânde cu puține zăpezi
și temperaturi relativ ridicate, în timp ce în ultimii
ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu
temperaturi foarte ridicate de pâna la 35 grade
Celsius) și cu puține precipitații. Aceasta face ca
diferențele de temperatură iarnă - vară să fie de
până la 50 de grade.
FLORĂ
 Arhitectul vienez, Carl Wilhelm Meyer a împădurit zona folosind
un număr de 30.000 de arbori şi arbuşti aduşi din judeţele Ilfov,
Prahova, Dâmboviţa, Gorj, Braşov. Mai mult, sunt aduse specii de
plante exotice, precum magnolii, meri decorativi cu floarea roşie,
frasini pletoşi, cireşi japonezi, arbori Pavlonia. Au fost amenajate
trei alei paralele, de dimensiuni diferite şi cu mai multe intrări. În
ceea ce priveşte amenajarea lacului, pentru schimbarea apei a fost
amplasat în mijlocul acestuia un ţâşnitor de apă acţionat de o
moară cu aburi;inaugurarea acestuia a avut loc în anul 1860[5]. Un
al doilea aruncător de apă a fost inaugurat în anul 1867 de către
Serviciul Fântânilor. Primul bufet din Grădina Cişmigiu apare în
anul 1851, vizitatorii puteau cumpăra de aici dulciuri şi alte
produse de cofetărie.
FAUNĂ

 Cândva, Cişmigiul adăpostea o mică

grădina zoologică cu urşi, vulpi, lupi,
castori, peşti, lebede, păuni şi multe alte
vieţuitoare. Animalele au fost scoase
treptat, îngrijirea lor fiind destul de
costisitoare. Astăzi se mai pot observa
doar lebedele.
INTERVENȚIA OMULUI
 Statuie celebră din Parcul Cişmigiu, "mutilată" de o improvizaţie
ridicolă

 Parcul Cişmigiu este plin de monumente, dintre care putem aminti Rotonda
Scriitorilor, amenajată în 1943, bustul "Maica Smara" sau Izvorul Sissi Stefanidi.

 Ei bine, acest din urmă monument este "mutilat" în fiecare an, în special în
perioada verii, printr-o improvizaţie ridicolă. Izvorul reprezintă statuia unei mame
îndurerate de moartea fiicei sale, care toarnă apă cu ulciorul. Locul pe care este
amplasată statuia aparţinuse familiei Stefanidi şi a fost donat Primăriei oraşului,
după moartea fiicei lor, la vârsta de 21 de ani.

 La baza statuii propriu-zise se află un fel de jgheab (cuvântul folosit e poate

rudimentar, ţinând cont că vorbim de un monument estetic deosebit), prin care apa
ce curge din ulcior îşi continuă drumul spre canalizare.
 Problema e că presiunea apei
care curge din ulcior nu e
suficient de mare pentru ca
lichidul să poată ajunge mai
departe în canalul colector de la
baza statuii. Şi atunci, ce s-au
gândit cei care se ocupă de
gestionarea Grădinii Cişmigiu?
Au înfipt nici mai mult nici mai
puţin decât o ţeavă în gura
ulciorului, pentru ca apa să
ajungă unde trebuie. Şi cum nici
ţeava respectivă nu avea
dimensiunea "regulamentară",
au înfipt în ea şi un furtun de
mici dimensiuni, suficient însă
ca apa să curgă direct în
jgheab.
FORME DE POLUARE
Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbătute
probleme ale contemporaneităţii şi una de prim
ordin pentru conducerea societăţii. Omul şi mediul sunt entităţi
inseparabile, existenţa omului fiind dependentă
de mediu, iar factorii de mediu (aerul, apa, solul) se pot modifica,
în urma folosirii lor de către om. Astfel apare
poluarea, aspect implicit al vieţii, în desfăşurarea căreia unele
produse, rezultate din procesele fiziologice şi din
activitatea omului şi a animalelor, devin reziduuri care pot să
incomodeze bunul trai în funcţie de natura şi
cantitatea lor. Odată cu marile progrese ştiinţifice, cantitatea şi
natura lor s-a schimbat fundamental. În ultimele
decenii, procesul de degradare a factorilor de mediu de pe întinsul
planetei noastre a avut o evoluţie din ce în ce
mai îngrijorătoare, cantitatea de poluanţi atingând cifre ce
depăşesc orice imaginaţie. Înlăturarea poluării este o
 Tipuri de poluare :
 Poluarea aerului
 Poluarea apelor
 Poluarea solului
CURIOZITĂŢI DESPRE PARCUL CIŞMIGIU
 La început, parcul era locul preferat al celor
mai bogaţi şi mai cunoscuţi oameni din
Bucureşti, existând o vreme când era un
regulament strict pentru cei care voiau să se
plimbe prin Cişmigiu. Vizitatorii nu aveau voie să
vorbească tare, urât sau să facă mizerie, iar orice
activitate comercială era interzisă.
 Balta care se afla pe teren a fost
transformată într-un lac superb în mijlocul
căruia a fost aşezată o fântână arteziană. În
1852, parcul a fost împrejmuit în întregime şi
s-au adus lebede şi pelicani. În anul 1856 o
parte a lacului a secat după ce pantofarii din
zonă au aruncat o mulţime de materiale cu
care lucrau, scrie historia.ro. Iarna anului 1883
a fost mai geroasă şi Lacul Cişmigiului a
îngheţat. Astfel a apărut micuţul patinoar
natural de care ne bucurăm şi astăzi şi unde
bucureştenii îşi împărtăşeau primele noţiuni de
patinaj încă de la finalul secolului al XIX-lea.
 Primul chioşc de ziare din Bucureşti a fost montat
la intrarea principală în Cişmigiu, refăcut, putând fi
admirat şi astăzi.
 Pe o altă alee se găseşte monumentul de marmură
pentru cinstirea soldaţilor francezi din Primul Război
Mondial.
 SURSE
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Cismigiu
 https://
sites.google.com/site/asezare-geografica-si-clima
 https://sites.google.com/site/municipiu/artifact
 https://
adevarul.ro/news/bucuresti/curiozitatidespre-parcul-ci
smigiu-lucruri-mai-putine-cunoscute