Tema lucrării

Contabilitatea decontarilor în numerar

1
 Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Liceul Economic”Petre S.Aurelian” Brăila

Lucrare de specialitate privind obţinerea

certificatului de competente profesionale

Indrumator
Prof. Zafiu Doinita

2
 2007

CUPRINS

I. Argument……………………………………………………...pag.4-5
II. Capitolul 1 - Prezentare generala a societatii SC.ROXANA-
IMPEX.SRL
1.1. Structura organizatorică a societaţii………………........pag6-9
1.2. Organigrama societaţii
III. Capitolul 2 - Piaţa firmei
2.1.Furnizorii firmei………………………………………......pag.10
2.2.Clienţi……………………………………………………....pag.10
III. Capitolul 3 - Noţiuni teoretice aferente temei
3.1. Caracterizare…………………………………………..pag.11-20
3.2.Conţinutul economico-financiar al conturilor utilizate............
…………………………………………………………………...pag.21-25
3.3.Documente aferente temei…………………………......pag.26-28
IV. Capitolul 4 - Studiu de caz privind contabilitatea decontarilor în
numerar
4.1.Monografie contabila………………………………….pag.29-32
4.2.Anexe…………………………………………………...pag.31-33
Bibliografie………………………………………………………pag34

3
 Argument

Lucrarea ”Contabilitatea decontarilor in numerar” este compusa din 4 parti.

Prima parte reprezinta argumentul.
A doua parte cuprinde doua capitole:
1.”Structura organizatorica a societatii” contine statutul societatii
comerciale ROXANA-IMPEX.SRL, aceasta fiind un agent economic cu capital
privat, cndusa de un Asociat Unic.
2.”Notiunea teoretica aferenta temei” contine o mica detaliere a urmatoarelor
conturi: 5311-Casa in lei; 5121-Conturi curente la banci; 421-Personal-Salarii
datorate; 542-Avansuri acordate personalului; 581-Viramente interne.
Lucrarea mai prezinta “Gestiunea si contabilitatea trezoreriei in unitatile
comerciale” unde este data definitia trezoreriei din punct de vedere organizatoric si
structural. Un rol important il are previziunea de trezorerie si bugetul de trezorerie.
In partea a doua se mai defineste gestiunea trezoreriei, activitatea trezorierului
(evalueaza, inventariaza, stabileste o selectie a mijloacelor de finantare). Trezoreria
ca structura cuprinde: numerarul aflat la caserie, disponibilul din banci, avansurile de
trezorerie, titlurile de participare, credite bancare pe termen scurt.
Din punct de vedere matematic trezoreria poate fi negativa (are sold negativ)
sau pozitiva (are sold pozitiv). Fluxurile de trezorerie reprezinta o parte din
ansamblul fluxurilor fianciare.
Lucrarea prezinta disponibilul in conturi la banci in lei sau devize ce
reprezinta bani scriptici prin intermediul carora se fac operatiuni de plati prin
virament bancar.
Carnetele de CEC-uri reprezinta documente de valuare ce se utilizeaza
pentru plata achizitiei de marfuri si prestarii de servicii.
Acreditivele in lei sunt mijloace banesti aflate intr-un cont separat de contul
curent, deschis la dispozitia unui furnizor.
Avansurile de trezorerie reprezinta mijloace banesti acordate diferitelor
persoane fizice sau juridice care sunt imputernicite sa utilizeze aceste sume pentru
efectuarea de plati.
Contabilitatea decontarilor in numerar este reflectata de contul 531
“Casa”, cont de activ, care se debiteaza cu incasari in numerar si se crediteaza cu
plati in numerar. Este format din doua subconturi: 5311 “Casa in lei” (cont de
plasament si active banesti) si 5314 “Casa in devize” (incasari si plati in valuta).
Contul 532”Alte valori” prezinta: timbre fiscale si postale (5312); bilete de
odihna si tratament (5322);tichete si bilete de calatorie (5323); alte valori (5328).
Contul 541” Acreditive” este format din: 5411-Acreditive in lei si 5412-
Acreditive in devize.
Contul 581 “Viramente interne” tine evidenta viramentelor de disponibilitati
in conturile de trezorerie.
Contul 5121 “Conturi curente la banci in lei” indeplineste functia de cont de
disponibilitati pastrate la banca si cont de credite pe termen scurt.

4
 Partea a doua se incheie cu monografia operatiunilor contabile privind
avansurile de trezorerie si cu notiunile teoretice privind urmatoarele documente:
chitanta, registrul de casa, cec-ul in numerar cu chitanta, lista de avans chenzinal,
dispozitia de plata-incasare catre caserie si factura fiscala.
Partea a treia contine bibliografia iar cea dea patra anexele.

5
 Capitolul I. Prezentarea generala a societatii S.C. ROXANA
IMPEX S.R.L

1.1. Structura organizatorică a societaţii

STATUT

SRL”ROXANA-IMPEX” este un agent economic cu capital privat român,

personalitate juridică şi sediul central in Brăila, putând să-şi organizeze filiale,
reprezentante sau agenţii atât în localităţile judeţului Brăila, cît şi în celelalte judeţe
din ţară, cu obligaţia efectuării înscrierii în registrul comerţului din judeţele
respective.
”ROXANA-IMPEX” SRL îşi va desfăşura activitatea în conformitate cu
legile române şi prevederile prezentului statut.
În toate actele, anunţurile şi publicaţiile emanînd de la societate,
denumirea societăţii va fi precedată sau urmata de iniţialele SRL, capitalul social,
sediul societaţii şi numărul din registrul comerţului.
”ROXANA-IMPEX” SRL are scop patrimonial de a produce bunuri materiale,
comercializare de diferite produse şi prestări de servicii către populaţie, scop ce se va
realiza prin următoarele obiective economice:
 comercializare cu amănuntul, cu ridicata şi pe baza de contract, comision în
regim de consignaţie de produse alimentare, nealimentare, industriale, agricole,
tutun, băuturi alcoolice şi nealcoolice provenite din producţie proprie, de la
furnizori interni şi din import;
 transport auto şi naval intern şi internaţional de mărfuri şi persoane cu mijloace
proprii şi închiriate;
 alimentaţie publică-restaurante, cafenele, cofetării, patiserii, snack-baruri fixe
şi mobile;
 comisionari, intermedieri de vînzări-cumpărări de terenuri, imobile, construcţii,
autovehicule şi organizare de licitaţii în domeniu;
 operaţiuni import-export de produse alimentare, nealimentare, industriale,
agricole, tutun, băuturi alcoolice şi nealcoolice, bijuterii;

6
  activitaţi in domeniul turismului-organizare excursii interne şi externe, cu
turişti români şi străini –activităţi hoteliere şi orice alte activităţi din domeniul
turismului;
 service auto-mecanică, electricitate, tinichigerie, vopsitorie, spălatorie şi
vulcanizare;
 producţie morărit şi panificaţie;
Comercializarea cu amanuntul se va efectua prin retea de magazine proprii
deţinute legal, autorizate sanitar si P.S.I. precum si ambulant in pieţe, târguri şi
oboare organizate, cu plata taxelor legale.
Asociatul Unic poate hotărî marirea capitalului social prin subscrierea în lei,
valuta sau prin transcrierea dreptului de proprietate către societate de bunuri şi
imobile.
Capitalul social nu poate fi redus sub nivelul minim prevăzut de lege.
Asociatul Unic nu poate garanta cu-sau dispune personal de bunurile societătii
decât dupa dizolvarea acesteia.
Conducerea”ROXANA-IMPEX” SRL se realizează prin hotărârile Asociatului
Unic care va avea şi calitate de Director Administrativ.
În exerciţiul conducerii societaţii, Asociatul Unic va avea urmatoarele atributii
principale:
 aproba structura organizatorică societaţii, numărul de posturi şi constituirea
compartimentelor funcţionale;
 alege şi revoca alţi administratori şi le stabileşte competenţa şi salarizarea;
 aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli, bilanţul, şi contul de beneficii şi
pierderi;
 hotaraşte cu privire la contractarea de împrumuturi bancare şi acceptarea de
garanţii şi aproba credite acordate de societate;
 hotărăste cu privire la înfiintarea şi desfiinţarea de sucursale, filiale,
reprezentante şi agentii;
 adoptă şi hotărăste modificarea statutului precum şi a formelor juridice a
societaţii;
 hotărăşte mărirea capitalului social;
 hotărăşte fuziunea sau dizolvarea societăţii;
 aprobă executarea de reparaţii capitale şi investiţii noi;
 dispune acţionarea în justiţie a oricăror persoane fizice şi juridice care au adus
daune societăţii;
 aproba sigla şi firma”ROXANA-IMPEX” SRL;
 hotărăşte asupra persoanelor care reprezintă societatea în situaţii deosebite şi
care sunt aceste situaţii;
 hotărăşte asupra oricaror alte probleme ale societaţii în conformitate cu legile
în vigoare.

7
 Odata cu dezvoltarea activităţii societaţii, Asociatul Unic poate dispune
constituirea unui Consiliu de Administraţie stabilindu-se componenţa şi atribuţiile.
Intregul personal tehnic, economic, comercial şi pentru producţie este numit şi
poate fi revocat de către Directorul Administrator, angajarea efectuindu-se prin
contract de munca cu respectarea cadrului general al legislaţiei muncii şi al regimului
de asigurări sociale sau prin contract civil.
Salarizarea se stabileşte prin liberul acord al partidelor, cu respectarea limitei
minime de salarizare prevăzute de lege.
Asociatul Unic poate lua, în anumite situaţii, sume de bani din caseria
societaţii, pentru cheltuieli proprii, cu condiţia compensării acestora la sfârşitul
exerciţiului economico-financiar cu beneficiul ce i se cuvine.
Pentru activitatea în natura desfăşurată de Asociatul Unic, acesta îşi va stabili o
remuneraţie lunară.
Exerciţiul economico-financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31
decembrie al fiecarui an.Primul exerciţiu economico-financiar începe la data
autorizării.
Societatea va întocmi bilanţul şi contul de beneficii şi pierderi şi va ţine
evidenţa, în lei, a activităţii economico-financiare.Sumele încasate şi plăţile în valuta
se vor reflecta în bilanţul societăţii în cursul la zi stabilit de Banca Naţională existent
la data încasării sau plăţii.
Bilanţul societăţii aprobat de Asociatul Unic va fi depus de către Directorul
Administrator în termen de 15 zile Registrul Comerţului şi
publicat la Monitorul Oficial.
Beneficiul total al societăţii se stabileste prin bilanţ ca o diferenţă între suma
totala încasată şi suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri.din
beneficiul total se deduce o cota
de pâna la 10% pentru fondul de rezerva, fond ce nu poate depăşi 30% din capitalul
social.
Asociatul Unic poate stabili ca o parte din beneficii să fie folosite pentru
constitiurea de fonduri pentru noi investiţii şi reparaţii capitale. Suma rezultata
constituie beneficiul real impozabil. Din beneficiul astfel stabilit se scade impozitul
legal rezultînd beneficiul net cuvenit Asociatului Unic.
Plata beneficiului cuvenit se va face în lei sau valuta, dupa caz, în cel mult 30
de zile de la aprobarea bilanţului.
Drepturile şi obligaţiile salariaţilor vor fi stabilite prin fişa postului şi
regulamentul de ordine şi funcţionare al fiecarui sector de activitate.
Pentru încălcarea obligaţiilor legale de serviciu, salariaţii vor putea fi
sancţionaţi dupa cum urmează:
 atenţionarea de către Directorul Administrativ in făţa salariaţilor;
 atenţionarea în scris;
 reducerea salariului cu pîna 50% pe luna în curs;
 concedierea.

8
 Salariaţii care vor indeplini funcţia de administratori sau vor avea gestiune, au
obligaţia de a depune la caseria societaţii o garanţie echivalentă cu 3-5 salarii, suma
ce se consemna pe libret CEC şi va fi ţinuta la dispoziţia societăţii pe toata durata
contractului de munca . Aceasta suma poate fi reţinută şi din salariul lunar, în rate de
pînă la 20% pînă la concurenţa sumei prevazute.
SRL”ROXANA-IMPEX” se constituie pe o perioada nelimitată şi isi va putea
schimba forma juridica prin hotărîrea Asociatului Unic cu respectarea procedurii
legale.
În caz in care interesele societăţii vor cere ca o necesitate, se va putea fuziona
cu una sau mai multe societăţi cu aceeaşi formă juridică în condiţiile respectării
procedurii legale, prin hotărîrea Asociatului Unic.
Societatea se va putea dizolva prin faliment, incapacitatea Asociatului Unic sau
cînd se afla in imposibilitatea de a realiza obiectivele prevazute de prezentul statut.
Asociatul Unic va efectua lichidarea sau va putea numi un lichidator.Dupa
terminarea lichidarii se va intocmi bilanţul şi se va putea repartiza activul şi pasivul.
Litigiile societaţii cu persoanele fizice sau juridice sunt de competenţa instantelor de
judecata.

9
 Capitolul II - Piaţa firmei

2.1. Furnizorii firmei

Activitaţile firmei sunt în aşa fel concepute şi derulate încat să permită

armonizarea categoriilor de interese economice ale principalilor parteneri.
Concomitent va urmari o valorificare eficientă a resurselor materiale, umane şi
financiare de care dispune pentru realizarea obiectivelor. Activitatea firmei se
deruleaza in România. Firma poate sa-şi infiinţeze filiale în teritoriu.
Asigurarea materiilor prime necesare se face prin contracte cu furnizorii:
 SC.LIV IMPEX.SRL
 SC.ALFREDO.SRL
 SC.ARMAN SOL.SRL
 SC.ANTONI-CLUB.SRL
 SC.ALFINO PROD.SRL
 SC.DADINIL.SRL
2.2. Clientii firmei
Clienţii actuali ai pieţei au fost selectaţi în timp pe criterii de banalitate şi seriozitate
şi sunt:
 Grădiniţa nr. 2
 Grădiniţa nr. 5
 Grădinţa nr. 33
 Grădinţa nr. 36
 Grădiniţa nr. 49
 Grădiniţa nr. 56
 SC.TBRCM.SA

10
 Capitolul III.Noţiuni teoretice aferente temei
3.1 Caracterizare

Gestiunea şi contabilitatea trezoreriei

în unitaţile comerciale

Întreprinderea este considerata drept un sistem deschis ce presupune intrări,

prelucrări, ieşiri şi autocontrol. Din punct de vedere economic, nici o activitate nu se
poate derula fără suport financiar, concretizat de cele mai multe ori în bani, cea ce
conduce la idea ca trezoreria întreprinderii reprezintă puntea de legatura a celor 3
categorii de activităţi: exploatare, investiţii, finanţare.
Trezoreria unei întreprinderi ocupă locul central în toate reprezentările
sistemului informational economic, deoarece toate operaţiunile economice se exprimă
valoric, iar majoritatea lor presupun transferuri interne sau externe de bani.
Locul trezoreriei în cadrul intreprinderilor trebuie analizat şi prin prisma
marimii acesteia. În cadrul intreprinderilor mici, in general, nu exista un
compartiment specializat în operaţiuni de trezorerie. Faptul nu presupune însa lipsa
operaţiunilor specifice, care se deruleaza sub directa coordonare a unui director sau
angajat superior (cu sarcini de raspundere).
Trezoreria reprezintă un grup de activităţi specializate de organizare şi
conducere a fluxurilor de intrare şi ieşire de moneda de administrare a lichidităţilor şi
a unor credite pe termen scurt.
Din punct de vedere organizatoric, trezoreria este un serviciu ce
reprezintă o parte componentă în organigrama unei entităţi economice, caruia ii revin
sarcini şi atribuţii, care are personal de specialitate şi care funcţioneaza dupa reguli
bine stabilite.
Din punct de vedere structural, în interiorul intreprinderii, trezorierul era
dependent de serviciile contabilităţii de unde îşi prelua informaţiile necesare.
Calitatea de “controlor” a conturilor bancare şi a lichidităţilor nu dădea trezorierului
posibilitatea de a participa la deciziile de gestionare a intreprinderii, situaţie care se
va schimba treptat pe măsura ce va fi acceptat principiul “trezoreriei zero” în
desfaşurarea activităţii la nivel microeconomic.
Din acel moment trezorierul a avut un obiectiv clar: menţinerea conturilor
bancare cât mai aproape de zero, astfel incât cheltuielile financiare şi costurile de
oportunitate legate de soldurile debitoare sau creditoare ale acestor conturi să fie
minime.
Există două misiuni ce pot fi considerate funcţii ale trezoreriei:
1. Gestiunea lichidităţilor.
2. Gestiunea riscurilor financiare.

11
 Asigurarea lichidităţilor este sarcina de baza a trezoreriei, deoarece
intreprinderea, fiind angajata intr-un sistem complex de raporturi economice şi
financiare, trebuie să facă faţă tuturor obligaţiilor băneşti.
Numerarul (banii lichizi), aflaţi în contul la bănci sau în caserie, reprezintă un
bun al intreprinderii, având o valoare bine determinată atunci când acoperă
desfăşurarea operaţiunilor şi activităţii firmei. Numerarul devine extrem de costisitor
dacă intreprinderea urmează să si-l procure prin împrumut.
În asigurarea echilibrului financiar pe termen scurt, un rol important îl are
previziunea trezoreriei, care se referă la elaborarea unor instrumente de plan, cum
sunt: bugetele de trezorerie şi alte planuri pe termen scurt. Previziunea de trezorerie
reflectă sinteza tuturor fluxurilor financiare: incasări şi plăţi pe o perioadă
determinată.
Scopul previziunii trezoreriei şi al gestiunii numerarului, poate fi schiţat,
după cum urmează:
 asigură ca în perioade de vîrf ale plăţilor se va dispune de numerar suficient sau de
active imediat transformabile în lichidităţi;
 satisfacerea obligaţiilor de plată asumate prin contract şi a altora care recurg din
alte reglementări (impozite, dividende, dobânzi etc);
 asigurarea unui răgaz de timp suficient până la scadenţa plăţilor pentru ca
intreprinderea să poată găsi şi negocia rezultatul de finanţare în condiţii
favorabile;
 crearea unei reputaţii bune printre bancheri şi alţi creditori în ceea ce priveşte
promptitudinea şi respectarea termenilor de returnare a sumelor datorate;
 crearea unor premise favorabile valorificării avantajoase a condiţiilor de
conjunctură a banilor pe piaţa sau a celor oportune unor achiziţi sau altor timpuri
de tranzacţii;
 investigarea eventualului numerar excedentar pe perioade mai scurte sau mai lungi
asigurând şi valorificarea acestor fonduri băneşti.
Un instrument important de previziune a trezoreriei îl constituie bugetul
acesteia.
1. Bugetul de trezorerie reflecta structura fluxurilor de numerar pe o anumită
perioada, reprezentând o prognoza a intrărilor şi ieşirilor.
de numerar. Sursa principală a intrărilor de numerar o constituie operaţia comercială,
adică vânzarea de produse şi mărfuri, cu menţiunea că într-o intreprindere există şi
alte izvoare destul de însemnate cum sunt: emisia de acţiuni, recuperarea creditelor pe
termen lung, dezafectarea unor echipamente, etc. Plăţile sunt şi ele foarte
diversificate, între care: plăţi de salarii, plăţi pentru aprovizionare, plăţi cu impozite şi
taxe, plăţi privind dividendele şi alte.Transferul de numerar către intreprindere şi
dinspre aceasta spre exterior este rezultatul de ansamblu al tuturor operaţiilor.
În bugetul de trezorerie se înscriu în casarile şi plaţile care afectează casa
intreprinderii şi care genereaza un necesar de trezorerie. Bugetul de trezorerie este
necesar să ţină seama de volumul investiţiilor, mai puţin finanţarile permanente,

12
astfel ca toate mişcările de trezorerie generate de aceste posturi, la data la care
afectează casa intreprinderii, trebuie să fie integrate în buget. Între încasările şi plăţile
intreprinderii intervin şi cele legate de ciclul de exploatare, care deseori au ponderea
cea mai mare. Cumpărările, vânzările si toate fluxurile de exploatare trebuie să fie
prevazute la data efectuării plaţii sau încasării. Metoda cea mai precisa de elaborare a
bugetului trezoreriei constă in a-l deduce din diferitele bugete previzionale, cum sunt
cele referitoare la vânzare, aprovizionare şi altele.
Organizarea şi gestionarea trezoreriei, determinarea soldului acesteia, pot fi
concepute după doua metode:
A. Metoda ”incasări-plăti” consta în rezolvarea urmatoarelor relaţii de calcul:
Sf = Si +I + P
Sf= soldul trezoreriei, care poate fi un excelent, un deficit sau chiar zero.
Si= sold initial al lichiditatilor
I= intrari
P= plăţi care se vor efectua în perioada respectiva
Aceasta relaţie se aplica în cadrul bugetului de trezorerie sau în alte previziuni
pe termene si mai scurte.
A.Metoda “resurse-necesare”- Activele ciclice circulante, adică stocurile, clienţii şi
asimilatele acestora sunt finanţate, în primul rând, din resurse ciclice, adica din
datorii fata de furnizori, creditori şi altele, denumite şi pasive de exploatare.
De regula activele ciclice sunt mai mari decât resursele ciclice, ceea ce
inseamnă un dezechilibru permanent, adică apariţia unui
necesar de fond de rulment. De aici se naşte relaţiile fundamentale potrivit căreia
necesarul de fond de rulment este egal cu activele ciclice minus resursele ciclice.
N.fr =Ac – Rc
N.fr = necesarul de fond de rulment
Ac = active ciclice
Rc = resurse ciclice

Gestiunea trezoreriei constă în a administra alternativ, fie nişte valori

disponibile sau excedentare în casa, fie nişte credite pe termen scurt necesare
acoperirii deficitelor. Excedentele pot fi valorificate, spre a aduce noi caştiguri, iar
deficitele urmează să fie acoperite prin credite de trezorerie.
De altfel o trezorerie importanta presupune îmbunătăţirea raportului dintre
veniturile financiare şi cheltuiele financiare.
Activitatea trezorierului, în stabilirea previziunilor de finanţare poate fi
rezumata în 3 etape şi anume:
 evaluează costul efectiv al fiecarui credit, în funcţie de durata de folosinţa,
stabilind un clasament al împrumuturilor;
 inventariază efectele disponibile după natura lor;

13
  stabileste o selectie a mijloacelor de finanţare (comparabile cu efecte
mobilizabile şi plafoanele de creditare), care să aibă ca efect obţinerea celui
mai scazut cost de finanţare.
O însemnatate deosebită în reducerea volumului de credite şi a costurilor
aferente o are accelerarea încasărilor, în care scop se poate acţiona prin:
 folosirea celor mai rapide modalităţi pentru încasarea clienţilor;
 mai bună organizare a activitaţii a controlului facturării şi timpului de
manipulare a CEC-urilor şi tratamentelor;
 organizarea mai buna a poştei interne,etc.
Prin trezorerie se întelege ansamblul operaţiunilor şi financiare pe care le
efectueaza un agent economic în scopul asigurării mijloacelor baneşti necesare
desfăsurării normale a activitătii sale.
În sens larg, noţiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o unitate
dispune pentru a putea face faţă plaţilor, cum sunt: disponibilitatile din caserii şi din
conturi bancare, valorile mobiliare de plasament, efectele comerciale scontate,
creditele pe termen scurt.
În sens restrans, noţiunea de trezorerie cuprinde doar disponibilitaţile băneşti
ale unitaţii economice, aflate în caseria unităţii şi la banci, fie în lei, fie în valută.
Ca structură, trezoreria cuprinde:
 numerarul aflat în caserie şi alte valori asimilate;
 disponibilitaţi aflate la bănci;
 avansuri de trezorerie;
 valuarea şi efectele comerciale de încasat;
 titluri de participare;
 credite bancare pe termen scurt.
După locul unde se afla trezoreria, mijloacele băneşti pot fi:
 în caseria unitaţii;
 în conturi la bănci în ţara sau în străinătate;
 la terţii unităţii sau persoane.
După modul de prezentare, trezoreria se poate concretiza în:
 bani lichizi;
 documente de valuare ( efecte de comert, CEC-urile cu limita de suma, alte
valori, etc).
Atât banii lichizi cât şi documentele de valori pot fi:
 bani naţionali;
 devize ( monede ale altor ţări).

14
 Organizarea sistemului informaţional al trezoreriei

La organizarea sistemului informaţional al trezoreriei şi al operaţiunilor de

trezorerie trebuie avute îndeosebi, documentele primare utilizate, evidenta operativă a
unor elemente patrimoniale, contabilitatea analitică, dar mai ales contabilitatea
sintetică a acestora.
Documentele primare sunt specifice elementelor de trezorerie şi operaţiunilor
efectuate. Astfel:
 pentru incasările şi plăţile în numerar se folosesc: CEC-uri în numerar,
chitanţe, dispoziţii de plată-încasare, ştate de salarii, liste de plată etc.
 pentru operaţii de încasări şi plăţi fără numerar se utilizează: ordine de plată,
dispoziţii de plată-încasare, CEC-uri cu sau fara limita de suma, facturi
etc.
 pentru alte operaţiuni de trezorerie se pot folosi: extrase de cont, contracte de
credit, note contabile ale bancii, facturi, chitanţe etc.
Din punct de vedere structural, trezoreria trebuie analizata în funcţie de
elementele sale constitutive.
Planul Contabil General francez prezintă trezoreria ca diferenţa dintre
disponibilităţi, pe de o parte, şi suma creditelor bancare pe termen scurt şi soldurile
creditoare ale conturilor curente pe de alta parte.
Ordinul Expertilor Contabili ( O.E.C.) din Franta defineşte trezoreria ca
diferenţa dintre disponibilitaţi şi titluri de plasament, pe de o parte, şi suma dintre
credite bancare pe termen scurt, soldurile creditoare ale conturilor curente, efecte
comerciale scontate, dar neajunse la scadenţa, creanţele cedate, pe de alta parte.
Potrivit Regulamentului de aplicare a Legii contabilitaţii nr 82/1991:
“contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcarii titlurilor de
plasament, disponibilitătilor în conturi la bănci şi în casă, creditelor bancare pe
termen scurt şi altor valori de trezorerie”. Pentru a realiza aceste obiective trebuie
avută în vedere influenţa unor factori, cum sunt: structura elementelor de
trezorerie, locul unde se află valorile de trezorerie şi apartenenţă acestora,
formele decontărilor fără numerar cu instrumente adecvate.
Din punct de vedere matematic, trezoreria unui agent economic poate prezenta
sold pozitiv sau negativ, rezultând, astfel, conceptul de trezorerie pozitivă sau
negativă . În cazul în care soldul trezoreriei este zero, literatura de specialitate
utilizează termenul de “trezorerie zero”.
Trezoreria pozitivă “este rezultatul întregului echilibru financiar al
intreprinderii şi concretizează intr-un surplus monetar” care reprezinta o “expresie a
profitului net din pasivul bilanţului”

15
 Trezoreria negativă “evidentiază un dezechilibru financiar” concretizat sub
forma unui deficit monetar acoperit de cele mai multe ori cu credite angajale la
costuri ridicate.
În prezent, în teoria şi în practica de specialitate pentru ordonarea
maselor patrimoniale de activ, in functie de gradul lor de lichiditate exista orientari
referitoare la atentia acordata elementelor de trezorerie:

1.în ordine crescătoare elementele de trezorerie regăsindu-se în partea de jos a

bilanţului.
2.în ordine crescătoare elementele de trezorerie regasindu-se în partea de sus a
bilanţului.
Prima orientare este specifică ţărilor europene iar cea de-a doua este specifică
sistemului american.
Trezoreria este privită ca un indicator static şi nu ca pe o componentă
dinamică a sistemului informaţional economic al unui agent economic.

Previziuni de trezorerie

Rolul previziunilor de trezorerie este de a contribui la securitatea financiară şi

la rentabilitatea intreprinderii, printr-o reducere a cheltuielilor de natura financiară.
Previziunile de trezorerie sunt caracterizate prin patru elemente:
 orizontul previziunii reprezentat de durata la care aceasta se referă: un an,
mai multe luni sau mai multe zile.
 pasul previziunii adica intervalele de timp la care o previziune se decupează:
pas zilnic, saptămânal, decadal sau chiar lunar; disponibilitaţile sunt prevăzute
la intervalului reprezentat de pasul ales.
 natura soldurilor prevazute.
 nivelul de agregare: previziune realizată la nivelul unei banci partenere sau
pentru ansamblul bancilor cu care intreprinderea în cauză intră în relaţie.
Câteva date au un rol crucial in realizarea previziunilor de trezorerie şi a
gestiunii trezoreriei:
 închiderea exerciţiului financiar pentru prezentarea prin bilanţ a unei situaţii
patrimoniale mai avantajoase din punct de vedere al imaginii intreprinderii în faţa
terţilor. În acest sens trezoreria acesteia poate să mobilizeze mai multe efecte în
operaţia de scontare sau să facă apel la un supliment de credite pe termen scurt,
pentru a prezenta o imagine mai literară decât stiinţifică, operaţa purtând numele de
“împodobirea bilanţului”.
 sfarşitul de luna cu care ocazia necesarului de trezorerie este, în cele mai dese
cazuri, mai ridicat datorită scadenţei plaţii salariilor sau a efectelor comerciale.
 scadenţele de plata a impozitelor, cotizaţiilor privind asigurările sociale,
dividendelor cuvenite acţionarilor şi datoriilor faţă de diverşi creditori

16
 momentul de plata a investiţiilor datorită disponibilitaţilor unei intreprinderi
uriaşe care se disloca.

Fluxuri de trezorerie

Fluxurile de trezorerie reprezintă o parte din ansamblul fluxurilor financiare

dintr-o unitate, respectiv cele cu efect imediat asupra trezoreriei.
Fiecare acţiune desfaşurată de o intreprindere determina, imediat sau mai târziu,
o intrare sau o iesire, pentru trezorerie, ceea ce conduce la decalaje între fluxurile
operaţiunilor economice şi modificările trezoreriei.
Primele cercetări asupra clasificării şi analizei fluxurilor aparţin economistului
german E.Schmalenbach, promotor al cadrului contabil german care, în lucrarea
“Bilanţul dinamic”, a realizat un studiu asupra fluxurilor financiare şi influenţele lor
asupra rezultatului financiar, delimitănd 3 scenarii:
1.In primul scenariu se demonstrează posibilitatea de a calcula rezultatul pornind de
la o situaţie simplă a trezoreriei, când sunt îndeplinite urmatoarele condiţii:
 inexistenţa decalajelor în timp între fluxurile care generează venituri şi
cheltuieli, pe de o parte, şi fluxurile monetare corespunzatoare acestora, pe de
alta parte, (încasări = venituri; plăţi = cheltuieli).
 operaţiunile care afectează patrimoniul, generează fluxuri ce corespund în
totalitate veniturilor şi cheltuielilor, fără să existe astfel de modificări
 În al doilea scenariu se ia în calcul situaţia existenţei unui decalaj în timp
între momentul efectuării operaţiunilor care generează venituri şi cheltuieli şi
înscrierea în activul şi pasivul bilanţului a conturilor de creanţe şi datorii
provenite din activitatea de exploatare, ceea ce conduce la inegalitatea dintre
variaţia trezoreriei şi rezultatul activităţii.
1.Cel de-al treilea scenariu ia în consideraţie influenţa unor fluxuri noi, generate de
operaţiunile de finanţare şi de cele de investiţii, operaţiuni ce nu afectează în mod
direct rezultatul, dar care dau naştere la fluxuri de trezorerie, simultane sau decolate
în timp.
 activitatea de finanţare cuprinde operaţiuni ce modifică capitalurile
permanente: majorări ale capitalului social, contractări de împrumuturi sau
rambursări de împrumuturi, reduceri ale capitalului propriu.
 activitatea de investiţii cuprinde operaţiunile de creştere sau diminuare a
activelor imobilizate: achiziţionarea de imobilizări, obţinerea de imobilizări din
producţie proprie şi operaţii de vănzare a imobilizarilor.

17
 Sistemul contabil european

Dacă toate operaţiunile ar fi efectuate cu “plata pe loc” fără decalaje între

naşterea acestora şi decontarea lor, atunci fluxurile de trezorerie provenind din
operaţiuni de exploatare ar fi egale cu diferenţa dintre veniturile monetare şi
cheltuielile monetare. Dar pentru ca aceste decalaje exista şi sunt datorate existenţei
creditelor comerciale, fluxurile de trezorerie degajate de activitatea de exploatare, se
determina pe baza relaţiei:

1.Decalajele de trezorerie care apar în timpul operaţiunilor de investiţii ca urmare a

creditului primit de la furnizorii de imobilizări, respectiv a creditului acordat
debitorilor- cumpărătorilor de imobilizări, implică determinarea fluxurilor de
trezorerie din operaţii de investiţii pe baza relatţiei:

Vânzări de imobilizări -
Achiziţii de imobilizări +/-

Variatia decalajelor de trezorerie corespunzatoare =

Flux de trezorerie aferent operatiunilor de investitii

1.Operaţiunile de finanţare sunt operaţiuni din exterior ce determină modificările

capitalurilor, fie în sensul majorării, fie al diminuării, precum şi modificările
datoriilor sub formă de împrumuturi. Pentru determinarea fluxurilor din operaţiunile
de finanţare se foloseşte următoarea relaţie:
Creşteri de capital -
Rambursări de capiatal +
Împrumuturi contractate -
Rambursări de împrumuturi +/-
Variaţia decalajelor de trezorerie corespunzătoare =
Flux de trezorerie provenit din operaţiuni de finanţare.

Potrivit Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii nr.82/1991, în

România, lichiditaţile includ elemente de trezorerie: numerarul in lei si in devize din
caseria unitatii patrimoniale, disponibilul în conturi la bănci sau la alte instituţii
financiare, în lei şi în devize, acreditive în lei şi în devize, avansurile de trezorerie,
valorile de încasat, elemente patrimoniale de trezorerie sub forma de cecuri şi efecte
comerciale primite de la platitori.
Numerarul în lei şi în devize din caseria unităţii patrimoniale este
reprezentat de bani lichizi de care dispune unitatea la un moment dat şi prin
intermediul cărora se fac operaţiuni de plaţi cu persoane fizice şi juridice sau la care
se adaugă lichidităţi ca urmare a încasărilor efectuate. Ansamblul operaţiunilor de
numerar, efectuate pe baza de documente justificative se trece zilnic în registrul de
casa care ofera imaginea tuturor încasărilor, plăţilor şi a soldurilor de casa de la

18
sfârşitul zilei. Realizarea decontărilor între persoane juridice prin intermediul
numerarului prezintă avantajele rapidităţii şi siguranţei în efectuarea operaţiunilor
dar şi dezavantajele utilizării unui volum mare de lichiditaţi şi nesiguranţei
transportului fizic, la care se adaugă aspectele privind indisciplina financiară în
operaţiunile de încasări şi plăţi.
Disponibilul în conturi la bănci sau la alte instituţii financiare, în lei şi în
devize, este reprezentat de bani scriptici, prin intermediul cărora se fac operaţiuni de
plăţi prin virament bancar cu persoane fizice şi juridice. În totalul operaţiunilor de
plăţi această formă de decontare are ponderea cea mai mare. Disponibilităţile din
conturi bancare pot lua şi forma depozitelor la termen, care reprezintă în fapt, o
imobilizare a acestora pentru o anumită perioada, de regula până la un an, în
schimbul unei dobânzi superioare celei obţinute pentru disponibilul în conturi la
vedere.
Carnetele de cecuri cu limita de sumă constituie o categorie aparte de
mijloace baneşti sub forma unor documente de valuare (cecuri) care se utilizează
pentru plata unor categorii de prestări de servicii sau achiziţii de materiale. Acestea se
alimentează la cererea expresă făcută băncii de către titularul de cont, pe baza careia
se transformă disponibilul din cont curent într-un cont separat şi se eliberează un
carnet de cecuri de către titular, beneficiarul plăţii se prezintă cu borderoul cecurilor
de încasat la banca sa, unde le depune spre încasare. La rândul său, banca
beneficiarului prezintă spre compensare băncii emitentului valuarea cecului, care va
debita contului clientului său.
Acreditive în lei şi în devize sunt mijloace băneşti aflate într-un cont separat
de contul curent, deschis la dispoziţia unui furnizor şi din care se fac plăţi numai către
acesta pe masură ce justifică livrarea de bunuri şi/sau prestarea de servicii în
cantităţile, sortimentele şi calităţile prevăzute. Astfel, la baza unui contract încheiat
între furnizor şi client, viramentul către furnizor se face imediat, dupa ce acesta
prezintă la bancă documentele justificative şi se verifică respectarea condiţiile
stabilite la deschiderea acreditivului.
Avansurile de trezorerie reprezintă mijloace baneşti acordate diferitelor
persoane fizice şi juridice, care sunt împuternicite sa utilizeze aceste sume pentru
efectuarea de plăţi în interesul societaţii respective. O particularitate a acestei
categorii de lichiditaţi consta în faptul că sumele apar în contul titulărilor de avansuri
din momentul avansării până în momentul în care se decontează plăţtile făcute.
Valuarea de încasat sub forma cecurilor şi efectelor comerciale primite de
la platitori şi păstrate până la scadenţa sau remise băncii spre scontare înainte de
termenul scadent, contra unui scont. Ele sunt valori financiare ce se includ în
categoria lichidităţilor şi nu în cea a creanţelor.
În ceea ce priveşte gestiunea lichiditaţilor, există 2 categorii de costuri: cele
generate de lipsa de lichidităţi şi cele datorate existenţei unui surplus de lichidităţi.
Lipsa lichidităţilor poate avea drept consecinţă imediată: pierderea oportunităţii
de a face achiziţii în condiţii optime, deteriorarea imaginii societaţii pentru

19
eventualele întarzieri la plată, obligativitatea de a contracta împrumuturi pe termen
scurt.

20
 3.2 Conţinutul economico-financiar al conturilor utilizate

Cotabilitatea decontărilor în numerar 5311

Sumele în numerar în lei şi valută, de care dispune o unitate patrimonială

sunt păstrate în caseria unităţii cu gestionarea lor distinctă.
Existentul şi mişcarea acestor sume este reflectată în contul 531 “CASA”,
cont de activ, care se debitează cu încasările în numerar şi se creditează cu plăţile de
aceeaşi natură.
Soldul debitor al contului reflectă numerarul, în lei şi în valută, existent în
caseria unităţii. Contabilitatea distinctă a operaţiunilor în numerar, în lei şi cele în
devize impune desfăşurarea contului 531 în două subconturi:
 5311 Casa în lei
 5314 Casa în devize

Contul 5311-“Casa în lei”

 după conţinutul economic este un cont de plasament şi active baneşti.
 după funcţia contabilă este un cont de activ.

Soldul debitor reprezintă existentul de numerar în lei din caseria unităţii

Acest cont nu necesită dezvoltare analitică.

Contul 5314-“Casa în devize”

Agenţii economici pot efectua, în limite prevăzute în legislaţia în viguare,
încasari şi plăţi prin caserii în valută.
Evidenţa operativă a numerarului în devize se ţine cu ajutorul Registrului de
casă, care va avea coloane atât pentru încasari, plăţi, sold în lei, cât şi pentru
operaţiile în devize. Pentru fiecare fel de valută se întocmeşte căte un Registru de
casa.
Relaţiile dintre valutele străine şi leii româneşti, ca şi diferenţă de curs valutar
ce apare în timpul şi la sfârşitul exerciţiului financiar, se calculează şi se
regularizează ca cele privind disponibilităţtile în valută păstrate în conturi la bănci.
 după conţinutul economic este un cont de plasament şi active băneşti.
 după funcţia contabilă este un cont de activ.
Soldul debitor reprezintă existentul în valută din caseria unităţii.

21
 Contul 532-“Alte valori”

În caseriile unităţii economice se mai pot păstra şi alte valori, categorie în care
sunt incluse: timbre fiscale şi poştale, bilete de tratament şi odihnă, tichete şi bilete de
calătorie şi alte valori.
Contabilitatea altor valori se realizează cu ajutorul contului ”532-Alte valori”,
care se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul 2 , după cum urmează:
 5321-Timbre fiscale şi poştale
 5322-Bilete de odihnă şi tratament
 5323-Tichete şi bilete de călătorie
 5328-Alte valori
Acestea pot fi caracterizate:
 după conţinutul economic sunt conturi de plasamente şi active băneşti.
 după funcţia contabilă sunt conturi de activ.
Soldul debitor reprezintă alte valori existente.

Contabilitatea acreditivelor şi avansurilor de trezorerie

Printre modalităţile de decontare cu terţii se înscriu şi plaţile din

acreditive şi din avansuri de trezorerie.
Din grupa “541-Acreditive” fac parte urmatoarele conturi:
 541-Acreditive
 5411-Acreditive în lei
 5412-Acreditive în devize
 542-Avansuri de trezorerie

Contul “5411-Acreditive în lei”

Acest cont îndeplineşte funcţia contabilă de activ.

Pe debit se găsesc sumele virate în conturi de acreditive deschide la dispoziţia
furnizorilor.
Pe credit se găsesc sumele plătite furnizorilor din acreditive şi sumele oferite
acreditivelor expirate.
Soldul debitor reprezintă acreditive în lei deschise la bănci.

22
 Contul “5412-Acreditive în devize”

Acest cont îndeplineşte funcţia contabilă de activ.

Pe debit se găsesc diferenţele favorabile de curs valutar aferente soldului la
închiderea exercţiului şi se debitează cu sumele în devize virate în conturile de
acreditive deschise la dispoziţia furnizorilor.
Pe credit se găsesc sumele plătite furnizorului în devize, restituite din
acreditivele expirate, diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente
operaţiilor şi soldului privind creditivele deschise.
Soldul debitor reprezintă acreditivele în devize deschise la bănci.

Contul “542-Avansuri de trezorerie”

Avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispozitia administratorilor sau

altor salariaţi din unitate, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea întreprinderii,
cum sunt:
 aprovizionări de materiale şi alte bunuri de valuari mici;
 efectuarea de plăţi în cadrul unor acţiuni de protocol, reclamă şi publicitate;
 cheltuieli cu transport, deplasări, detasări;
 servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii.
Avansurile de trezorerie pot fi acordate în lei şi în devize:
 după conţinutul economic este un cont de plasamente şi active băneşti.
 după funcţia contabilă este un cont de activ.
Pe debit se găsesc avansuri de trezorerie acordate în lei sau în devize, iar pe
credit se găseste justificarea avansurilor de trezorerie sau restituirea lor.
Soldul debitor reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie
nedecontate.

Contul “581-Viramente interne”

Elementele de trezorerie ale agenţilor economici pot face obiectul unor

transferuri de la un loc de depozitare la altul şi anume:
 între conturile bancare deschise la bănci diferite.
 între conturile bancare şi caseria unităţii.
Formulele contabile utilizate în aceste cazuri au în vadere folosirea a doua
conturi de trezorerie, ceea ce provoacă greutăţi în operarea lor în mai multe registre,
deoarece documentele primare sunt aceleaşi pentru ambele elemente de trezorerie,
care suferă modificări.

23
 Pentru a oferi posibilitatea înregistrării unor asemenea operaţii un mod distinct
şi separat în mai multe registre s-a introdus un cont ajutator, care dă posibilitatea ca
dintr-o formulă acestui cont ajutator.
Contul în cauza este ”581-Viramente interne”, cu ajutorul căruia se ţine
evidenţa viramentelor de disponibilităţi între cont şi trezorerie.
În cazul în care elementele de trezorerie au ajuns la destinaţia stabilită prin
asemenea virări interne, contul “581-Viramente interne” nu trebuie să prezinte sold
la finele perioadelor.
Poate fi caracterizat astfel:
 după conţinutul economic poate fi un cont de tranzit, asimilat contului de
plasamente şi active băneşti.
 După funcţia contabilă este un cont de activ.
Pe debit se găsesc sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de
trezorerie.
Pe credit se găsesc sumele intrate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de
trezorerie.
Soldul debitor reprezintă elemente de trezorerie virate la un loc de destinaţie şi
neajunse la acesta.
Nu necesită dezvoltare analitică.

Contul 5121-“Conturi curente la bănci în lei”

Unii agenţi îşi deschid conturi curente la bănci în lei. Ele pot îndeplini două
funcţii:
1. Conturi de disponibilităţi păstrate la bancă, atunci când unitatea dispune de
asemenea active băneşti pe care şi le păstrează la bancă;
2. Conturi de credite bancare pe termen scurt, acordate în baza unor linii de
creditare, care au un plafon maxim admisibil şi care se acordă numai pe măsura
efectuării unor plăţi pentru agentul economic la ridicări de numerar de la bancă
de către acesta.
Aceste funcţii nu pot fi îndeplinite decât alternativ.
Contabilitatea unor asemenea operaţii efectuate prin conturi curente la bănci se
realizează cu ajutorul contului 5121-“Conturi curente la bănci”.
Acest cont poate fi folosit fie ca un cont curent, care poate îndeplini alternativ
funcţia unui cont de disponibilităţi băneşti păstrate la bancă.
Contul 5121-“Conturi la banca in lei” este caracterizat astfel:

24
 1. după conţinutul economic poate fi:
 un cont de plasamente şi active băneşti când exprimă disponibilităţi băneşti.
 Un cont de credite bancare pe termen scurt când exprimă plăţi sau ridicări de
numerar de la bancă pe seama unor plafoane de credite aprobate de bancă.
2. după funcţia contabilă este un cont bifuncţional , care poate fi folosit astfel:
 ca un cont de activ când reflectă disponibilităţi baneşti.
 ca un cont de pasiv când reflectă credite bancare.
Pe debit se găsesc creşterile de disponibilităţi băneşti păstrate la bancă (când
există asemenea disponibilităţi) sau cu rambursări de credite bancare (când ele au fost
acordate unităţii în contul curent).

Pe credit se gasesc diminuări de disponibilităţi băneşti păstrate la banca (când

exista asemenea disponibilităti) sau cu credite acordate de bancă prin plăţi din contul
curent (când nu există disponibilităţi băneşti în contul curent.
Soldul final al contului poate fi:

 debitor -reprezintă disponibilităţi ale agentului economic păstrate la bancă.

 creditor –reprezintă credite bancare datorate băncii.
Acest cont se poate dezvolta în conturi analitice deschise pentru fiecare
bancă la care unitatea are deschise conturi curente.

Conturi la bănci în devize

Pot apărea situaţii, când unii agenţi economici folosesc contul

5124-“Cont la bănci în devize”, ca un cont curent şi anume:
 de disponibilităţi băneşti în devize dacă agentul economic dispune de devize pe
care le păstrează la bancă.
 de credite bancare acordate în devize când agentul economic beneficiază de
asemenea credite în valută, în limita unui plafon de creditare aprobat anterior.
Caracteristica acestui cont când se foloseşte ca un cont curent şi corespondenţa
lui cu alte conturi, sunt asemanătoare cu cea a contului 5121- “Conturi curente la
bănci în lei” , utilizat şi el ca un cont curent.

3.3.Documente aferente temei

25
 Chitanţa

Este document cu regim special, tipărit pe singura faţă în carnete cu 100 file.
Serveşte ca:
 document justificativ pentru depunerea unei sume de bani în numerar, la
caseria unităţii.
 document justificativ de înregistrare în registrul de casă şi în contabilitate.
Se întocmeşte de către casierul unităţii, în două exemplare: circula la
depunător (exemplarul 1 cu ştampila), exemplarul 2 rămâne la carnet, fiind folosit ca
document de verificare a operaţiilor înregistrate în registrul de casa.
Se arhivează la serviciul financiar-contabil, dupa utilizarea completă a
carnetului.

Registrul de casa

Serveşte ca:
 document de înregistrare operativă a încasărilor şi plătilor în numerar, efectuate
prin caseria unităţii, pe baza actelor justificate.
 document de stabilire la sfarşitul zilei a soldului de casa.
 document de înregistrare zilnică în contabilitate, a operaţiilor de casă.

Se întocmeşte în doua exemplare, zilnic, de casierul unităţii sau de alta

persoană împuternicită pe baza documentelor justificative de încasări şi plăţi.
În cazul în care o suma platită se referă la doua sau trei conturi corespondente,
în registrul de casa se trece distinct fiecare operaţiune în parte.
Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operaţiilor
efectuate şi de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemanata
pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificate anexate.
Se completează zilnic, în ordinea efectuării operaţiilor fără a lăsa spaţii libere
la sfârşitul zilei, rândurile neutilizate din formular se barează.
Soldul de casă al zilei precedente se raportează pe primul rând al registrului de
casă pentru ziua în curs, se înregistrează toate încasările, după care acestea se
totalizează (inclusiv soldul), se înregistrează apoi toate plăţile, iar totalul acestora se
scade din sumele rezultate din însemnarea, pentru a se stabili soldul de casă al zilei
respective.

26
 Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea ex-activităţii
sumelor înscrise şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la efectuarea operaţiilor
de casă (exemplarul 2). Exemplarul 1 rămâne la carnet.
Se arhivează la caserie (exemplarul 1) şi la compartimentul financiar-contabil
(exemplarul 2).

Cec în numerar
(cu chitanta)
Se întocmeşte de către casier, semnat şi parafat de acesta intr-un exemplar.
Serveşte ca ridicarea numerarului de la bancă. Rămâne la bancă pentru
confirmarea sumei ridicate din cont.

Foaia de vărsământ

Se întocmeşte într-un exemplar de către casier şi serveşte ca document

justificativ pentru depunerea numerarului la bancă. Foaia de vărsământ rămâne la
bancă, chitanţă semnată şi parafată de casierul băncii se predă depunătorului.
Aceasta se arhivează la CEC şi serveşte ca document de verificare a
înregistrărilor efectuate în registrul de casa şi în contabilitate.

Lista de avans chenzinal

Serveşte ca:
 document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor ca avans
chenzinal.
 document pentru reţinerea din salariu a avansului chenzinal.
 Document justificativ de înregistrare în cont.
Se întocmeşte lunar în doua exemplare de către compartimentul personal
salarizat.
Se arhivează la CEC (exemplarul 1), şi la compartimentul care l-a întocmit
(exemplarul 2).

Dispoziţie de plată-încasare către caserie

27
 Serveşte ca:
 dispoziţie pentru caserie în vederea achitării în numerar a unor sume, potrivit
dispoziţiilor legale, inclusiv avansurilor acordate pentru cheltuieli de deplasare,
precum şi a diferenţei de încasat de către titularul de avans în cazul justificării
unor sume mai mari decât avansul primit, procurare de materiale etc.
 dispoziţie pentru caserie, în vederea încasării în numerar a unor sume, potrivit
disponibilităţilor legale.
 document justificativ de înregistrare în registrul de casă şi în contabilitate, în cazul
plăţilor în numerar, efectuate fără alte documente justificative.
Se întocmeşte într-un singur exemplar de compartimentul financiar-contabil:
 în cazul utilizării ca dispoziţie de plată a avansurilor pentru cheltuieli de deplasare,
procurare de materiale etc.
 se semnează la întocmire la compartimentul financiar preventiv, pentru viza în
cazurile prevazute de lege.
 la persoane autorizate sa aprobe plata sumelor respective (în cazul plăţilor).
 la caserie, pentru efectuarea operaţiilor de încasări sau plăţi şi se semnează de
către casier, în cazul plaţilor se semenează şi de către persoana care a primit suma.
 la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casa, pentru efectuarea
iînregistrărilor în contabilitatea sintetică şi analitică.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casă.

Factura fiscala

Se întocmeşte în cazul achiziţiei materialelor şi materiilor prime de la furnizor.

Serveşte ca:
 document pe baza căruia se face plata (decontarea) bunurilor achiziţionate.
 Document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a
cumpărătorului.
Se întocmeşte în 3 exemplare de compartimentul desfacere.
Se arhivează astfel:
 la cumpărător exemplarul 1.
 la furnizor la compartimentul desfacere exemplarul 2.
 La compartimentul financiar-contabil exemplarul 3.

Capitolul 4 - Studiu de caz privind contabilitatea decontarilor în

numerar

28
 4.1.Monografie contabila

1.Se acordă un avans spre decontare unui salariat (merceolog) în valoare de 64 RON
în vederea aprovizionării de materiale, pe baza dispozitiei de plata nr.131 data
12.04.2007.
5311 A-C
542 A+D 542=5311 64

2.Se acordă un avans în vederea deplasării în interes de serviciu la Bucureşti in

valoare de 80 RON conform dispozitiei de plata 132 data 13.04.2007.
5311 A-C
542 A+D 542=5311 80

3.În termen de 4 zile de la acordarea avansului, merceologul justifică avansul primit.

401 P-D
542 A-C 401=542 61

5311 A+D
542 A-C 5311=542 3
4.Justificarea avansului primit în vederea deplasării la Bucureşti conform ordin de
deplasare nr.143 data14.04.2007.
401 P-D
542 A-C 401=542 82,5

5311 A-C
542 A+D 542=5311 2,5

5.Se încasează cu numerar un client, Gradiniţa nr.5, cu suma de 486 RON,

reprezentand chirie spatiu, cu TVA-ul afferent conform chitanta nr.9966001 data
15.04.2007.
5311 A+D
4111 A- C 5311=4111 486

6. Se încasează în numerar un debit în valoare de 32 RON,provenit din imputaţie

conform chitanta nr.9966001 data 16.04.2007

5311 A+D
461 A- C 5311=461 32

7.Se achită în numerar furnizorul SC.ALFREDO.SRL aflat la scadenţă cu suma de 78

RON conform chitanta nr125 data 17.04.2007.
401 P-D

29
 5311 A-C 401=5311 78

8.Se achită un stat de avans salarii pe luna martie în valuare de 1248 RON conform
lista de avans chenzinal.
581 A+D
5121 A-C 581=5121 1248

581 A-C
5311 A+D 5311=581 1248

5311 A-C
425 P-D 425=5311 1248
9.Se achită în numerar lichidarea salariilor lunii ianuarie.
421 P- D
5311A- C 421=5311 2522

10. Se încasează în numerar clientul litigios SC.TBRCM.SA cu suma de 420 RON

pentru ca SC.ROXANA-IMPEX.SRL are hotărâre judecatorească
5311 A+D
4118 A- C 5311=4118 420

11. Încasarea prin cont a clientului Gradinita nr. 2 cu suma de 921 RON.
5121 A+D
4111 A- C 5121=4111 921

12. Încasarea prin cont a clientului Grădiniţa nr. 49 cu suma de 750 RON.
5121 A+D
4111 A- C 5121=4111 750

13. Încasarea în cont a dobânzii pentru disponibilul din cont, pe baza extrasului de
cont, cu suma de 233 RON.
5121 A+D
766 P+ C 5121=766 233
14. Se încasează în cont un debit al unui fost salariat în valoare de 12RON,
reprezentănd lipsa la mijloace fixe pe baza de decizie de imputare.
5121 A+D
461 A- C 5121=461 12

15. Se achită din cont un furnizor SC.LIV IMPEX.SRL, cu suma de 3179 RON.
5121 A- C
404 P- D 404=5121 3179

30
16. Se virează din cont suma de 13264 RON reprezentând CAS-ul aferent lunii
ianuarie 2007 conform ordin de plata nr.144 data18.04.2007.
5121 A-C
4311 P-D 4311=5121 13264

17. Se virează din cont suma de 1359 RON reprezentând contribuţia salariaţilor.
5121 A- C
4312 P – D 4312=5121 1359

18. Se virează din cont suma de 2636 RON reprezentând contribuţia unităţii la fondul
de şomaj conform ordin de plata.
5121 A- C
4327 P- D 4327=5121 2636

19. Se virează din cont suma de 453 RON contribuţia salariaţilor la fondul de şomaj
conform ordin de plata.
5121 A- C
4372 P- D 4372=5121 453

20. Se virează din cont TVA-ul aferent lunii martie 2007 în valoare totală de 8047
RON.
5121 A - C
4423 P - D 4423=5121 8047

25. Închiderea conturilor de venituri.

121 P+ C
766 P –D 766=121 233

31
4.2.Anexe

32
 Bibliografie

Violeta Isai - Contabilitate manual cls 11, Ed. ALL EDUCATIONAL, Bucuresti,
2002
Violeta Isai-Contabilitatea financiara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2002
Iuliana Tugui-Contabilitatea fluxurilor de trezorerie, Ed. Economica, 2002
Ministerul Finantelor - Sistemul Contabil al Agentilor Economici Ed. Economica,
Bucuresti, 1994

33