Proiect pentru susinerea

examenului de certificarea competenelor

profesionale Nivel III

TEMA: CREDITE BANCARE PE TERMEN

SCURT
NDRUMATOR,
CANDIDAT,

TEMA: CREDITE BANCARE PE

TERMEN SCURT

Cuprins
ARGUMENT.................................................................................................... 4
CAPITOLUL I. FINANTELE INTEPRINDERII..........................................................6
I.1.1.ESENA

I ROLUL FINANELOR NTREPRINDERII...................................................................6

I.1.2FUNCIILE

FINANELOR NTREPRINDERII..............................................................................8

I.1.3.CAPITALUL

NTREPRINDERII: CONCEPT I FORME DE MANIFESTARE ALE ACESTUIA......................10

CAPITOLUL II. SURSE DE FINANTARE.CREDITUL PE TERMEN SCURT..................11

II.1SURSELE

DE FINANTARE ALE AFACERILOR...........................................................................11

II.1.1.Fondurile proprii si cele imprumutate..............................................................11

II.1.2. Creditul bancar............................................................................................... 13
II.1.3. Emiterea de actiuni si obligatiuni....................................................................13
II.1.4. Programe speciale de finantare......................................................................14
II.1.5. Fondurile de capital de risc.............................................................................15
II.1.6. Leasing............................................................................................................ 16
II.1.7. Creditele de la furnizori si clienti.....................................................................17
II.2 CREDITELE

BANCARE PE TERMEN SCURT...........................................................................18

II.2.1 Destinatie:........................................................................................................ 18
II.2.2.Avantajele creditelor pe termen scurt..............................................................18
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ......................................................................27
III.1. STUDIU DE CAZ PRIVIND CREDITELE BANCARE.....................................................27
III.1.1. Stai la rnd s dai bani...................................................................................28
III.1.2.BEIA DE CUVINTE.......................................................................................... 29
III.1.3. NTI BANII, APOI VEZI I MARFA!...................................................................29
III.1.4. TE VD, TE VD !........................................................................................29
III.1.5. COSTURILE UNUI CREDIT................................................................................30
III.1.6.DOBNDA ANUAL EFECTIV (DAE)................................................................32
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................. 34

ARGUMENT
Pentru a-si realiza obiectul de activitate in vederea obtinerii de profit, orice
intreprindere cu activitate industriala, comerciala, de servicii sau de alta natura, efectueaza in
mod curent tranzactii de cumparari si vanzari de bunuri si servicii.
Operatiile curente de cumparari si vanzari de bunuri si servicii dau continut functiei
comerciale a unei firme si se efectueaza pe baza politicilor de cumparari si vanzari stabilite de
managerii firmei.
In capul societatilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea marfurilor la
pret cu amanuntul numarul tranzactiilor de cumparari si vanzari este nelimitat in cursul unei
perioade de gestiune luata in considerare, deoarece marfurile sunt acele elemente de stocuri
care se achizitioneaza in vederea revanzarii fara a suferi modificari sau cu modificari
neesentiale .
Derularea operatiunilor de cumparari si vanzari de marfuri se face de regula plecand
de la pretul de vanzare din care se exclud reducerile comerciale operate, adica pretul definitiv
negociat intre vanzator si cumparator. Marfurile la pret de vanzare cu amanuntul presupun o
evaluare initiala la pret de vanzare , ajungandu-se la valoarea pretului cu amanuntul prin
aplicarea marjei brute.
Pentru realizarea funciilor contabilitii: de informare, decizie i control, este necesar
ca n urma lucrrilor curente de contabilitate s se sintetizeze periodic informaiile generate de
conturi i calculele contabile, n documente de sintez expresiv i relevante, accesibile nu
numai specialitilor, ci i celor interesai de gestiunea unitii patrimoniale n calitate de:
investitor, administrator, banc, creditor, fiscalitate i alte organisme economice i sociale.
Aceste documente de sintez constituie obiectul de baz al contabilitaii financiare, deoarece
redau o imagine fidel asupra situaiei patrimoniale, rezultatelor i situaiei financiare a
ntreprinderii.
Potrivit Legii 31/1990 privind societile comerciale i a Legii Contabilitii 82/1991,
toi agenii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligai s ntocmeasc bilan contabil.

Bilanul este documentul oficial de sintez al tuturor unitilor patrimoniale. Bilanul

contabil contribuie s dea o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, a situaiei
financiare i asupra rezultatelor obinute de unitatea patrimonial, care presupune:
-

respectarea cu bun credin a regulilor privind evaluarea patrimoniului;

respectarea principiilor: prudenei, permanenei metodelor, continuitatea

activitii bilanului de deschidere cu cel de nchidere, a noncompensrii;

-

posturile nscrise n bilan trebuie s corespund cu datele nregistrate n

contabilitate, puse de acord cu inventarul.

Procedeu principal al metodei contabilitii i baz informaional fundamental,
bilanul propriu-zis este un tablou care cuprinde n form sintetic i n expresie valoric
mijloacele economice
Bilanul este documentul contabil de sintez, prin care se prezint activul i pasivul
unitii patrimoniale la nchiderea exerciiului, precum i n celelalte situaii prevzute de
Legea Contabilitii.
Importana bilanului contabil deriv din funciile pe care acesta le ndeplinete:
1)

funcia de generalizare a datelor contabilitii;

2)

funcia de cunoatere a mersului activitii economico-financiare;

3)

funcia previzional.

1) Funcia de generalizare a datelor n ciclul contabil de prelucrare a informaiilor

izvorte din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitii curente, dup criterii
bine stabilite, ntr-un numr restrns de indicatori, care s poat oferi o imagine de ansamblu
asupra situaiei economico-financiare a unitii patrimoniale.
2) Funcia de analiz a mersului activitii economico-financiare se manifest prin
aceea c, pe baza bilanului contabil se analizeaz periodic, gradul realizrii indicatorilor
proiectai i a rezultatelor, se identific rezerve i se stabilesc msuri de perfecionare a
activitii economice i financiare.
Adunrile Generale ale Acionarilor, Consiliile de Administraie, managerii unitilor
patrimoniale analizeaz periodic situaia economico-financiar, pe baza bilanului contabil, a
anexelor sale i a raportului de gestiune, componente de baz ale drii de seama contabile.
3) Funcia previzional const n posibilitatea oferit de bilan de a orienta activitatea
viitoare. n acest scop, ntocmirea bugetului de venituri i cheltuieli pentru perioadele
urmtoare se fundamenteaz pe situaia patrimonial i a rezultatelor din perioada considerat
baza de raportare.

Capitolul I.
Finantele inteprinderii
I.1.1.Esena i rolul finanelor ntreprinderii
Teoria financiar se mparte n 3 compartimente mari:
1.

Finane publice studiaz modul de formare i repartizare a fondurilor bneti

aflate la dispoziia organelor de administrare public.

2.

Finanele ntreprinderii studiaz modul de formare i utilizare a fondurilor

bneti aflate la dispoziia agenilor economici.

3.

Finanele individuale analizeaz modul de formare i investire a banilor

persoanelor private (populaia)

Toate aceste 3 forme de manifestare se afl ntr-o interaciune continu deoarece
populaia pltind impozite contribuie la formarea veniturilor finanelor publice, ntreprinderile
prin salarii i impozite iari contribuie la formarea veniturilor publice i venituri personale,
iar bugetul de stat prin funcia lui de repartiie contribuie la formarea veniturilor ntreprinderii
i populaiei.
Finanele ntreprinderii cuprind relaiile economice care apar n procesul formrii i
distribuirii resurselor financiare aflate la dispoziia ntreprinderii n scopul obinerii profitului
maxim. Domeniul de studiu al finanelor ntreprinderii sunt banii i relaiile care apar n
momentul utilizrii i ctigrii banilor, ct i toate formele pe care banii le pot lua n procesul
circulaiei lor ( bani, materie prim, materie n curs de execuie, produse finite, creane, bani).
Rolul finanelor ntreprinderii este legat de argumentarea diferitor variante de decizii
de investire i finanare, asigurarea utilizrii eficiente a resurselor ntreprinderii, determinarea
exact a necesarului de resurse materiale i financiare i procurarea lor la cel mai mic pre
reprezint responsabilitile de baz a gestiunii financiare n cadrul ntreprinderii.
Finanele ntreprinderii iau parte activ la realizarea circuitului fondurilor, contribuind
la asigurarea resurselor bneti necesare procurrii mijloacelor fixe, activelor circulante i
salarizrii personalului, avnd un rol important n desfurarea procesului de producie,
desfacerea produselor, i n final repartizarea veniturilor obinute.

Capitolul I. Finantele inteprinderii

Bazele conceptuale ale fiecrei tiine pot fi formulate prin definirea obiectului de
studiu. Obiectul de studiu al finanelor ntreprinderii sunt relaiile financiare, resursele
financiare i fluxurile financiare.
n vederea obinerii unei nalte eficiene, unui profit maxim, activitatea financiar a
ntreprinderilor trebuie organizat n mod tiinific pornind de la obiectivele pe care i le
propun fiecare ntreprindere, innd seama de cerinele economiei de pia, de exigenele
cererii i ofertei.
Asupra organizrii, funcionrii i eficienei finanelor ntreprinderilor influeneaz
ntr-o msur important metodele de management al ntreprinderilor.
Finanele ntreprinderii pot fi privite din 3 puncte de vedere:
1. din punct de vedere practic finanele fac obiectul unei aciuni spre atingerea unui
scop definit. Analiza financiar este o prim aciune a practicii financiare i reprezint un
studiu a situaiei trecute n scopul consolidrii ntreprinderii n viitor. Scopul analizei
financiare este identificarea posibilitilor viitoare de cretere i generare a fluxurilor pozitive
de numerar. Gestiunea financiar este o alt component a practicii financiare i reprezint
ansamblul aciunilor de administrare a resurselor financiare ale ntreprinderii. Deosebim
gestiune financiar pe termen scurt care cuprinde gestiunea stocurilor, creanelor, pasivelor
curente, numerarului i gestiune financiar pe termen lung

care cuprinde gestiunea

investiiilor, capitalurilor proprii, datoriilor financiare.

2. finanele fac obiectul unei politici a managerilor ntreprinderii privind alegerea unei
strategii financiare ce vizeaz atingerea obiectivului principal. Componentele principale ale
politicii financiare sunt:

Politica de investiie care caracterizeaz comportamentul ntreprinderii vizavi de

iniierea proiectelor investiionale;

Politica de finanare care caracterizeaz modul n care investiiile vor fi finanate

(surse proprii, surse mprumutate);

Politica de dividend caracterizeaz modul n care profitul net va fi distribuit.

3.

finanele reprezint o teorie sine stttoare care dispune de o metodologie

capabil s gseasc soluii la toate problemele financiare aprute.

Capitolul I. Finantele inteprinderii

I.1.2Funciile finanelor ntreprinderii

Funcia financiar a ntreprinderii poate fi definit ca ansamblul activitilor de
asigurare i repartizare a fondurilor bneti necesare desfurrii rentabile i continue a
activitii ntreprinderii, precum i de analiz i control a rezultatelor obinute.
Se evideniaz trei funcii principale ale finanelor ntreprinderii:
-funcia de asigurare presupune asigurarea ntreprinderii, n cantitatea necesar i la
timpul oportun, cu resurse financiare. Criteriul principal care st la baza realizrii
funciei de asigurare este costul capitalului;
-funcia de repartiie prin realizarea acestei funcii se constituie i se repartizeaz un
sistem cuprinztor de fonduri n scopul satisfacerii necesitilor de producie i ale
altor necesiti la nivel de ntreprindere. n acelai timp funcia de repartiie a
finanelor se manifest n procesul formrii i repartizrii veniturilor, precum i n cel
al constituirii i utilizrii unor fonduri din afara ntreprinderii cu titlu definitiv sau
temporar.
n cadrul ntreprinderilor manifestarea funciei de repartiie se concretizeaz prin
formarea unor fonduri financiare:
1) fondul de dezvoltare economice
2) fondul de cercetare tiinific
3) fondul de stimulare suplimentar a muncii
4) fondul de asigurare n situaii de risc
5) fondul pentru protecia muncii
6) fondul de rezerv
7) fondul de invenii, inovaii i raionalizri.
Funcia de repartiie nu poate fi circumscris numai la mecanismele, formele,
metodele, structurile i prghiile financiare privind formarea i repartizarea unor fonduri
bneti pentru scopurile menionate mai sus. Organele financiare nu pot s-i ncheie
activitatea odat cu formarea i repartizarea fondurilor, dimpotriv aceast activitate trebuie
continuat i urmrit.
Concomitent cu funcia de repartiie se manifest i funcia de control a finanelor
ntreprinderilor.
7

Capitolul I. Finantele inteprinderii

Funcia de analiz i control

- care are ca scop asigurarea utilizrii eficiente a

capitalului i este executat att de persoane cu funcii din cadrul ntreprinderii ct i de

organe cu funcii n acest domeniu, cum ar fi: CCEC, Inspectoratul fiscal, Ministrul
Finanelor, Departamentul Vamal, etc.
Deosebim trei forma de control financiar:
* preventiv se exercit asupra documentelor ce angajeaz pli din resursele
financiare ale firmei avnd ca obiectiv ncadrarea n prevederile bugetare i este executat
naintea efecturii operaiunilor economico financiare. Scopul acestui control este prevenirea
unor operaiuni ilegale i prentmpinarea imobilizrilor de resurse financiare.
*Curent (de gestiune) se execut n timpul realizrii operaiunilor economico finaniare;
*Posterior se execut dup ncheierea exerciiului financiar i are ca scop
identificarea factorilor ce au contribuit negativ la obinerea unor rezultate nesatisfctoare i
contribuie la luarea deciziilor privind activitatea de viitor a ntreprinderii.
De asemenea deosebim control intern i control extern:
*Contorului intern este executat de ctre persoane abilitate n acest domeniu din cadrul
ntreprinderii (contabilul ef, ditrectorul financiar, managerul general, acionarii) i are ca
obiectiv evitarea imobilizrilor de fonduri n urma nerespectrii termenilor de ncasri i pli,
nendeplinirea contractelor de producere i livrare.
*Controlul extern este executat de ctre organele financiare centrale i locale care
urmresc veridicitatea calculrii impozitelor i taxelor datorate la stat, modul de aplicare a
preurilor i tarifelor, calcul salariilor, etc. Organele cu funcii de control sunt: Curtea de
Conturi, Serviciul fiscal de Stat, CCEC, Ministerul Finanelor, Bncile, Creditorii, etc.

Capitolul I. Finantele inteprinderii

I.1.3.Capitalul ntreprinderii: concept i forme de manifestare ale

acestuia
Capitalul este un stoc de valori sau de active, care intrate n circuitul economic pot
genera profituri posesorilor lor.
Din punct de vedere economic capitalul poate fi caracterizat ca:
1.

factorul principal al produciei;

2.

resursele financiare a ntreprinderii care aduc venit.

3.

sursa principal de formare a bunstrii deintorilor lui, etc.

Capitalul poate fi clasificat conform urmtoarelor particulariti:

I. Dup apartenen:
-

capital propriu

capital mprumutat

II. Dup scopul de ntrebuinare

-

capital de producie caracterizeaz mijloacele ntreprinderii investite n

activele operaionale pentru efectuarea activitii;

-

capital mprumutat reprezint acea parte care se folosete n procesul de

investire n instrumentele monetare (depuneri pe termen lung i scurt n bncile

comerciale), precum i n instrumentele bursiere (obligaiuni, certificate de depozit,
cambii);
-

capital speculativ caracterizeaz acea parte a acestuia, care se ntrebuineaz

n procesul efecturii operaiunilor speculative financiare (bazate pe diferena de

preuri la procurarea derivativelor cu scopuri de speculaie )
III. Dup formele de investire, capitalul este n form material, nematerial i
bneasc, care este folosit pentru formarea fondului statutar
IV dup obiectul investirii:
-

capital fix;

capital circulant

Capitolul II.
Surse de finantare.Creditul pe termen scurt

II.1Sursele de finantare ale afacerilor

Sursele potentiale de fonduri pentru finantarea activitatii sunt:
- fondurile proprii si fondurile imprumutate;
- creditele bancare;
- emiterea de actiuni;
- emiterea de obligatiuni;
- finantarile din programe speciale;
- fondurile de cfapital de risc;
- leasingul;
- creditele de la furnizori si clienti;
-creditele pe efecte de comert

II.1.1.Fondurile proprii si cele imprumutate

Acestea reprezinta cel mai frecvent punct de plecare in cazul afacerilor mici si noi.
Institutiile financiare sunt mai putin deschise - in special in perioade de instabilitate
economica - firmelor aflate la inceput decat celor cu o "istorie" deja bine conturata. Aceasta
decizie se bazeaza pe ratele mari de "mortalitate"? inregistrate de afacerile noi.
Fondurile proprii ofera avantajul unei sigurante mai mari - nu vor fi retrase in cazul
deteriorarii situatiei financiare, ca in cazul unui credit bancar. Nu este necesara expunerea
detaliata a planului de afaceri in fata unor parteneri externi, si nici aprobarea acestora pentru
luarea deciziilor importante.
Aceasta sursa de finantare asigura deci flexibilitate, siguranta si independenta.
Totodata, in perspectiva atragerii de surse de finantare exterioare firmei angajarea unor

10

Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt

fonduri proprii reprezinta o garantie a motivatiei intreprinzatorului pentru asigurarea
succesului afacerii.
Dezavantajele finantarii din surse proprii sunt si ele importante:
- fondurile proprii sunt in general destul de limitate si pot frana dezvoltarea afacerii;
- in caz de nereusita, pierderea va fi suportata in intregime de intreprinzator (sau de
apropiatii sai);
- firma va fi putin cunoscuta de institutiile financiare si va putea mai greu mobiliza
fonduri in situatii speciale.
Data fiind conjunctura economica care a caracterizat evolutia economiei romanesti in
perioada de tranzitie, majoritatea intreprinzatorilor nu au avut rezerve suficiente si nici nu au
avut intotdeauna posibilitatea sau curajul de a apela la credite bancare.
Aproape fara exceptie, prietenii si cunoscutii au reprezentat una din cele mai
importante surse de capital initial de imprumut pentru exemplele de afaceri prezentate in
cadrul acestui curs.

11

Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt

II.1.2. Creditul bancar

Creditul bancar reprezinta o sursa principala de fonduri, in special pentru firmele mici
si mijlocii. In cazul Romaniei, accesul la credit al firmelor noi sau de mici dimensiuni este
mai

dificil.

Avantajele creditului bancar:

- obtinerea de fonduri suplimentare, peste cele proprii;
- stabilirea unei relatii cu o institutie financiara cunoscuta, accesul mai usor la alte
servicii furnizate de catre banca;
- obtinerea unui credit poate functiona ca un semnal ce atesta viabilitatea afacerii in
fata altor investitori potentiali;
- in cazul anumitor forme de credit exista un grad de flexibilitate in ceea ce priveste
sumele angajate, datele la care se angajeaza sumele respective, dobanzile si termenele de
rambursare;
- necesitatea de a convinge banca de viabilitatea afacerii sau simpla completare a unei
cereri de creditare poate "forta" intreprinzatorul sa isi analizeze in mod obiectiv afacerea, sa
obtina o imagine clara a situatiei sale financiare si un tablou al punctelor slabe, punctelor tari,
oportunitatilor si amenintarilor care caracterizeaza situatia firmei.
Dezavantaje ale creditului bancar:
- reticenta bancilor in ceea ce priveste finantarea noilor firme, banca avand nevoie de
siguranta ca va primi inapoi banii acordati drept credit, in timp ce firmele nou-infiintate nu
ofera aceasta garantie, din diferite motive (nu au istoric, nu au experienta, nu au foarte multe
elemente care sa faca din aceste firme elemente stabile in cadrul economiei);
- riscul de a pierde garantiile depuse sau chiar riscul de faliment in cazul nerestituirii
creditului;
- implicarea unui factor "extern" in managementul firmei, aparitia unor restrictii;
- expunerea la riscuri noi - de exemplu riscul ratei dobanzii;
- riscul intreruperii creditarii in cazul unor evenimente nefavorabile pentru firma.

II.1.3. Emiterea de actiuni si obligatiuni

Emiterea de actiuni si obligatiuni reprezinta o sursa importanta de finantare pentru
firmele mari, dar sunt foarte putin accesibile firmelor aflate la inceput.

12

Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt

II.1.4. Programe speciale de finantare

Firmele au acces la diferite programe de finantare nerambursabile. Surse potentiale de
finantare sunt programele Uniunii Europene, cele ale guvernului Romaniei, ale USAID etc.
(O sursa cuprinzatoare de informatii in acest domeniu este website-ul www.finantare.ro).
Obtinerea unor astfel de finantari presupune:
- informarea permanenta asupra programelor existente;
- studierea criteriilor de eligibilitate, a documentatiei necesare, a termenelor de
depunere a cererilor de finantare si a conditiilor de derulare a finantarii si de evaluare a
proiectului;
- selectarea variantelor potrivite cu profilul de activitate al firmei;
- alcatuirea documentatiei necesare si depunerea proiectului.
Este recomandabila evaluarea riguroasa a sanselor de reusita ale cererii de finantare
inainte de a o initia; pot fi astfel evitate consumuri ineficiente de timp si bani.
Este posibil ca insusi programul sa sugereze posibilitati de extindere/diversificare a
activitatii firmei.
Inainte de a se angaja pe aceasta cale, intreprinzatorul va trebui sa estimeze corect
efectele unei astfel de miscari strategice. Fondurile acordate in conditii teoretic avantajoase se
pot dovedi o problema in cazul in care firma nu are capacitatea de a le folosi in conditiile
prevazute de finantator.
In plus, intreprinzatorul trebuie sa fie constient de importanta conditiilor referitoare la
contributia proprie in cadrul proiectului, precum si la eventualele garantii.
Mai mult, contractarea unui consultant pentru realizarea unei cereri de finantare este,
in ea insati, a activitate care comporta o serie de riscuri: pe langa riscurile legate de
confidentialitatea datelor privind firma, uneori consultantul nici nu are intentia de a realiza
macar documentatia solicitata.
De obicei, persoanele care incearca asemenea actiuni se incadreaza intr-un anumit
"portret robot":
- Se arata foarte sigure pe ele;
- Se lauda cu relatii in institutiile care deruleaza programul de finantare;
- Pot incerca sa obtina bani pentru ghidul solicitantului sau pentru alte documente din
pachetul informativ, care sunt disponibile gratuit la sediile agentiilor si pe Internet;

13

Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt

- Cer toti banii inainte: de regula, in cazul consultantei reale, se solicita o parte din
bani inainte - procentual din valoarea finantarii, aproximativ 2% - si un comision de succes de exemplu, 5% - daca proiectul e aprobat;
- Sumele cerute variaza foarte mult de la un client la altul;
- Pot practica preturi de dumping, foarte reduse in comparatie cu firme concurente sau,
dimpotriva, pot cere foarte mult.

II.1.5. Fondurile de capital de risc

Fondurile de capital de risc sunt surse de finantare specializate in investitii in cazul
carora probabilitatea unui esec este mai mare - dar cazurile de succes sunt suficiente pentru a
compensa pierderile.
Fondul de risc investeste in capitalul firmei - de regula ca actionar minoritar -, urmand
sa isi retraga aceasta participatie dupa o anumita perioada (de regula 3-5 ani). Fondul de risc
castiga din diferenta dintre valoarea participatiei intre momentul efectuarii investitiei si cel al
lichidarii participatiei la capitalul firmei.
Principalele avantaje ale acestei forme de finantare sunt:
- primirea unei infuzii de capital pe o perioada indelungata, timp in care nu trebuie
platite dobanzi (nici dividendele nu sunt o prioritate a acestui tip de fond);
- primirea unei sume care nu figureaza in evidentele firmei ca datorii ci ca surse
financiare proprii. Prin urmare, capacitatea de indatorare a firmei nu este afectata;
- o data cu banii, fondul aduce si specialistii sai care vor asista intreprinzatorul la
managementul firmei;
- pastrarea controlului majoritar asupra capitalului firmei;
- existenta unui semnal asupra viabilitatii firmei pe termen mediu.
Exista si dezavantaje ale acestei forme de finantare, cum ar fi:
- dificultatea de obtinere a fondurilor (in general, in economiile dezvoltate, se
apreciaza ca numai 1% din cererile de finantare sunt aprobate);
- necesitatea de a participa cu fonduri proprii considerabile la afacere (fondurile de risc
sunt de regula actionari minoritari);
- implicarea unui partener extern in managementul firmei;
- necesitatea unor eforturi suplimentare privind prezentarea regulata a situatiei firmei
catre fondul de investitii;
- necesitatea gasirii unei surse alternative de finantare in momentul retragerii fondului
de risc si posibilitatea interpretarii acestei retrageri ca un semnal negativ privind firma.
14

Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt

In Romania, fondurile de capital de risc nu sunt destinate in special IMM-urilor, ci mai

ales firmelor mari care doresc o infuzie de capital pentru o anumita perioada.
Evident, exista posibilitatea ca un fond de risc sa doreasca sa fie partener si cu o firma
nou-infiintata.

II.1.6. Leasing
Leasing - ul este o forma speciala de realizare a operatiei de creditare pe termen mediu
si lung pentru procurarea, de regula, de echipament industrial.
Echipamentul este cumparat de catre societatea de leasing si se inchiriaza ulterior
solicitantului. De multe ori, solicitantul insusi este mandatat in numele societatii de leasing sa
cumpere echipamentul de care are nevoie.
Contractul de leasing se incheie apoi intre societatea de leasing si solicitant si prin
acest contract solicitantul primeste in folosinta echipamentul. Aceasta forma de leasing se mai
numeste si leasing comercial, si reprezinta forma principala de leasing.
Forme speciale de leasing sunt lease-back si time-sharing:
- in forma de lease-back, posesorul echipamentului se confunda cu solicitantul care are
nevoie urgenta de bani. In acest caz, el vinde utilajul unei societati de leasing, inchiriindu-l
apoi de la aceasta;
- in forma de time-sharing, sunt mai multi solicitanti care vor sa utilizeze acelasi
echipament, dar fiecare il foloseste o anumita perioada de timp.
Indiferent de forma in care se face leasingul, la sfarsitul perioadei solicitantul are mai
multe optiuni:
1. Incetarea contractului;
2. Continuarea lui pentru o noua perioada de timp;
3. Cumpararea utilajului la pretul prestabilit.

15

Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt

II.1.7. Creditele de la furnizori si clienti

Din momentul in care firma a primit bunurile/serviciile livrate de catre furnizori si
pana in momentul platii efective, intreprinzatorul beneficiaza efectiv de un credit din partea
furnizorului. O situatie asemanatoare apare in cazul in care clientii firmei platesc anticipat.
Evident, acest tip de finantare reciproca se face intre parteneri de afaceri care prezinta
incredere unul pentru celalalt, iar sumele care se vehiculeaza nu sunt foarte mari, dar sunt
suficiente pentru a optimiza fluxul de numerar al unei firme pentru o perioada scurta de timp.
Este in interesul firmei sa prelungeasca perioada de plata a furnizorilor si, in acelasi
timp, sa isi incaseze cat mai repede creantele. Aceasta "optimizare" nu trebuie totusi sa
afecteze relatiile de afaceri ale firmei.
Acumularea unor datorii excesive intre parteneri poate duce la blocaje financiare.
Cunoasterea metodelor alternative de plata si negocierea avantajoasa a contractelor sub acest
aspect se pot dovedi extrem de utile in managementul firmei.

16

Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt

II.2 Creditele bancare pe termen scurt

Creditul - operatiunea prin care se ia in stapinire imediata resurse, in schimbul unei
promisiuni de rambursare viitoare, in mod normal insotite de plata unei dobinzi ce
remunereaza pe imprumutator.

II.2.1 Destinatie:

Credit pe termen scurt destinat sprijinirii activitatii curente; acordat pentru

acoperirrea temporara a deficitelor sau ciclurilor de capital de lucru;

Plati in activitatea curenta (contracte de achizitii sezoniere sau ocazionale);

Plati ale furnizorilor de materii prime, bunuri sau servicii, executarea contractelor
destinate vanzarii sau retailului / distributiie;

Finantarea TVA, ca supliment al creditului de investitii accesat de catre client;

Plata datoriilor la bugetul de stat (ramas dupa eveniment);

Preluarea creditelor de la alte banci (acordate pentru sprijinirea activitatii curente);

Alte destinatii a activitatii curente.

II.2.2.Avantajele creditelor pe termen scurt

Abordare flexibila si rapida

Beneficiati de lichiditati in maximum 24 de ore de la semnarea contractului de credit

Acoperirea a pana la 80% din valoarea efectelor de comert

Puteti oferi clientilor termene de plata pana la 90 zile, mai lungi decat cele cu care i-ati

obisnuit

Nu aveti nevoie de garantii materiale

Dobanzi si comisioane competitive

Produse personalizate in functie de necesitatile dumneavoastra

Credtele pe termen scurt reprezinta solutia ideala de finantare pentru societatile care:

Au nevoie urgenta de capital de lucru

Detin creante ce provin din livrari de marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii

Doresc sa ofere/ ofera clientilor termene de plata mai lungi

Nu detin alte garantii in afara de propriile incasari

Sunt societati mici sau mijlocii

17

Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt

Sunt infiintate de curand

Doresc sa fie judecate dupa activitatea curenta si de perspectiva, nu dupa marimea

patrimoniului detinut

Au o crestere rapida a afacerilor sau activitati sezoniere

Au acces insuficient la alte surse de finantare

Dupa scopul utilizarii creditele se clasifica in modul urmator:
1.

credite acordate agriculturii, industriei alimentare - astfel de credite se

elibereaza in scopul finantarii producerii in agricultura si in industria alimentara;

2.

credite acordate pentru constructie si imbunatatire funciara - se elibereaza

pentru finantarea constructiilor si imbunatatirii funciare;

3.

credite de consum - se elibereaza petroanelor fizice pentru cheltuieli

gospodaresti de familie si alte cheltuieli personale;

4.

credite acordate industriei energeticii si a combustibilului - se elibereaza pentru

finantarea producerii de resurse energetiece si agenti energetici (gaz, benzina

electricitate, etc.;
5.

credite acordate bancilor - se elibereaza altor banci, deasemenea presupune

acordarea de overdrafte temporare;

6.

credite acordate guvernului - se elibereaza Guvernului RM si municipalitatilor.

7.

credite acordate industriei comertului - sunt eliberate pentru finantarea

industriei, comertului si in scopuri profesionale;

8.

credite acordate pentru procurarea imobilului - sunt acordate pentru procurarea

imobilului;

9.

credite acordate pentru constructia drumurilor si transportare - sunt eloverate pentru

constructia drumurilor si dezvoltarea domeniului transportarii;

10.

alte credite acordate clientilor.

Operariunea de creditare priveste doua parti. O parte acorda creditul, cealalta parte il

primeste. Operatiuni de creditare pot interveni intr-o gama ampla de relatii intre indivizi cit
sub forma unor acorduri personale simple, cit si sub forma de tranzactii formalizate si
formulate in cadrul unor contracte complexe.
Partile implicate, tipul de instrumente utilizate si conditiile in care creditul este
consimtit, sunt extrem de diverse. In amplitudinea sa, esenta raportului de credit se dezvaluie
prin analiza trasaturilor caracteristice:
18

Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt

1. Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezinta o mare diversitate in
ce priveste apartenenta la structurile social-economice, motivele angajarii in raport de credit si
durata angajarii sale etc.
In calitate de creditori se afrima intreprinderile, care manevreaza importante
disponibilitati monetare. Pe de alta parte intreprinderile prin repartizarea profitului, constituie
fonduri de rezerva, remunereaza actionarii, ceea ce majoreaza global capacitatea de creditare
a economiei nationale. In acelas timp cresterea venitului populatiei, prin angajarea masiva in
procesele economice, prin nivel inalt de productivitate a muncii si prin economisire, a facut
din populatie un factor major in operatiuni de creditare, in primul rind in rol de creditor.
In calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma si statul, ca unul
din principalii debitori. In tarile dezvoltate atit intreprinderi si populatia sunt debitori majori,
cit si statul este un debitor major. Indatoririle sale se potcompara in volum cu cele ale
populatiei si interprinderilor.
2. Promisiunea de rambursare, element esential al raportului de credit, presupune
riscuri, si necesita, in consecinta, adesea, angajarea unei garantii. In raporturile de credit,
riscurile probabile sunt:
- riscul de nerambursare consta in probabilitatea intirzierii platii sau a incapacitatii de
plata datorita conjuncturii, dificultatilor sectoriale, sau dificientelor imprumutatului.
- riscul de imobilizare survine la banca, sau la detinator de depozite, care nu este in
masura sa satisfaca cererile titularului de depozite, din cauza unei gestiuni nereusite a
creditelor acordate.
- garantia personala este angajamentul luat de o terta persoana de a plati, in cazul in
care debitorul este in incapacitate. In cazul garantiei simple, garantul are dreptul de a discuta
asupra indeplinirii obligatiei sale, de a cere executarea primordiala a debitorului si, in cazul
care exista mai multi garanti, sa raspunda numai pentru partea sa. In cazul garantiei solidare
garantul poate fi tras la raspundere pentru a plati, concomitent, sau chiar inaintea debitorului,
daca aparent prezinta conditii preferabile de solvabilitate.
19

Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt

3. Termenul de rambursare ca trasatura specifica a creditului are o mare varietate. De
la termene foarte scurte, 24 ore, termen practicat intre banci pe pietele mondiale, si incheinduse cu termene de la 30 la 50 de ani si chiar 100, in cazul imprumuturilor pentru constructia de
locuinte.
Pentru creditele pe termen scurt, creditele acordate intreprinderilor, sau credite de
consum, este caracteristica rambursarea integrala la scadenta. Creditele de termen mijlociu si
lung implica adesea rambursarea esalonata.
4. Dobinda, este o caracteristica esentiala a creditului. In acordurile de credit s-a
incetatenit clauza dobinzii fixe. Insa in anii 70 a aparut notiunea de dobinda variabila, ce
variaza in dependenta de inflatie.
5. Tranzactia (Acordarea creditului). Creditul poate fi consimtit in cadrul unei
tranzactii unice; acordarea unui imprumut, vinzarea unei obligatiuni, angajarea unui depozit.
In ultimul timp s-a dezvoltat sistemul de credit deschis, in cadrul caruia imprumuturile
efective intervin la intervale liber alese de debitor.
Acordarea creditelor, este un act de mare importanta, in vederea caruia creditorul
trebuie sa-si asigure o buna informare si documentare pentru evitarea riscului.
In acest sens bancile isi creaza un cadru propriu de informare si documentare, sau
apeleaza la agenti specializati care studiaza capacitatea de plata si, respectiv potentialul
economic al firmelor.
In economie actioneaza trei mari categorii de participanti (denumiti agenti ultimi sau

unitati de cheltuieli), care sunt apreciati dupa rezultatul bugetului lor:

unitatile excedentare, care economisesc (si cauta plasament pentru aceste economii)

aceste unitati fiind de fapt familiile;

unitatile deficitare ale caror cheltuieli de dezvoltare in principal, sunt superioare

propriilor lor acumulari sau economii, aceste sunt intreprinderi non-financiare;

unitati cu situatii alternative, respectiv uneori excedentare, alteori deficitare, situatii in
care se afla administratia si exteriorul.
Este evident ca in aceasta acceptiune se porneste de la considerarea ecuatiei general
acceptata: economii = investitii, care exprima orientarea fluxului economic general si deci
releva faptul esential ca in economie exista doi poli: imprumutatorul final si imprumutatul
ultim, participanti preponderenti ai procesului de redistribuire a capitalului in economie, intre
care se desfasoara multiple circuite, un prin circuit este reprezentat de datoria primara.
Principalii intermediari financiari sunt intermediarii monetari sau bancari (respectiv
bancile comerciale si banca de emisiune).

Intermediarii financiari bancari emit active

20

Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt

secundare, constituite esential prin diferitele forme de moneda in circulatie. O alta categorie
de intermediari financiari, intermediarii financiari non-bankari, in principal organisme
specializate in colectarea economiilor, casei de economii, fonduri de pensii, companii de
asigurari, nu au putere sa creeze moneda. Acestea emit in principal quasi-moneda si uneori si
active financiare specifice, valori mobiliare.
Un rol deosebit in creatia datoriiei secundare si efectuarea finantarii indirecte il au
intermediarii financiari bancari. Acestea acitoneaza prin operarea unor transformari care sunt
necesare sau sunt dorite de clientii lor. In primul rind, intermediarii financiari bancari care
transforma active financiare in active lichide promovind preferintele pentru lichiditatile
clientilor lor. Detinatorii de acitve finaciare, formele datoriei primare, care, prin natura lor,
sunt conitionate si riscante, le ofera bancilor spre achizitie, obtinind active lichide, expresia
datoriei secundare.
In al doilea rind, intermediarii financiari bancari transforma economiile pe termen
scurt in imprumuturi pe termen mediu si lung. Se rezolva astfel o contradictie fundamentala
in fluxul economiei-investitie. In timp ce familiile prefera in general sa formeze depozite pe
termen scurt, fapt ce corespunde preferintelor lor pentru lichiditate, intreprinderile doresc sa
beneficieze de inprumuturi pe termen mediu si lung, in masura sa asigure infaptuirea
proiectelor lor de dezvoltare.
Astfel aceasta armonizare a capacitatii de finantare a familiilor cu nevoile de
finantare a intreprinderilor, care constituie continutul finantarilor indirecte, evita devenirea
inutila a unei parti din economii si creaza implicit conditii pentru un inalt nivel al finantarii si
deci al investitiilor si dezvoltarii economice.

II.

Particularitatile operatiunilor creditare in ROMNIA.

Operatiunile de creditare sunt efectuate pe baza urmatoarelor legi si regulamente:
1.

Legea institutiilor financiare nr. 121-p din 27/12/97;

21

Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt

2.

Regulament provizoriu a BNR cu privire la creditul bancar, nr 14 din 26/03/93;

3.

Regulament BNR nr. 3/09 cu privire la creditele mari din 01/12/95;

4.

Regulament BNR nr. 1/09 privind incheierea acordurilor cu persoane afiliate

bancilor comerciale, inclusiv eliberarea creditelor din 10/11/93;

5.

Instructiunea nr. 8/1001 privind ordinea de acordare a creditelor in valuta

straina din 02/02/96

6.

Legea cu privire la gaj nr. 838-XIII, 23/05/96;

7.

Regulament provizoriu al BNR privind modul de eliberare a garantiilor si

cautiunilor;
8.

Legea cu privire la anreprenoriat si intreprinderi;

9.

Codul civil;

10.

Codul de procedura civila;

11.

Codul penal.

Pentru efectuarea creditarii eficiente, e necesara efectuarea urmatorilor pasi:

a)

definirea scopului creditarii;

b)

analiza informatiei si documentelor prezentate la banca in vederea aprobarii

creditului;
c)

analiza creditelor ;

d)

asigurarea rambursarii creditelor;

e)

urmarirea creditelor .

Definirea scopului creditarii.

Agentii economici inregistrati in palata de stat de inregistare pe linga ministerul
justitiei in mod stabilit care au deschis contul de decontare in banca, pot beneficia de credite
pe un termen nu mai mare de 12 luni (credit pe termen scurt) pentru efectuarea platilor
necesare legate de activitatea curenta, de la un an pina la 5 ani (credit pe termen mediu),
credite investitionale si ipotecare, mai mult de 5 ani in cazuri exceptionale in baza unor
programe binedeterminate.
Credite pot fi oferite in urmatoarele scopuri:
22

Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt

cerearea unor fonduri fixe noi (capitalul de baza), extinderea, reconstructia,

reutilizarea tehnica a acelora in actiune si restabilirea celor uzate si in vederea majorarii
capitalului de circulatie al agentilor economici;

acumularea rezervelor sezoniere (provizorii) de valori material-marfare, de productie

nefinisata, de productie finita si marfuri;

evidenta cambiilor;

satisfacerea necesitatilor de consum ale populatiei;

rascumpararea patrimoniului de stat;

alte scopuri, la unele necoincidente dintre incasari si plati in procesul circulatiei

capitalului propriu.
Dupa scopul utilizarii creditele se clasifica in modul urmator:
1.

credite acordate agriculturii, industriei alimentare - astfel de credite se

elibereaza in scopul finantarii producerii in agricultura si in industria alimentara;

2.

credite acordate pentru constructie si imbunatatire funciara - se elibereaza

pentru finantarea constructiilor si imbunatatirii funciare;

3.

credite de consum - se elibereaza petroanelor fizice pentru cheltuieli

gospodaresti de familie si alte cheltuieli personale;

4.

credite acordate industriei energeticii si a combustibilului - se elibereaza pentru

finantarea producerii de resurse energetiece si agenti energetici (gaz, benzina electricitate,

etc.;
5.

credite acordate bancilor - se elibereaza altor banci, deasemenea presupune

acordarea de overdrafte temporare;

6.

credite acordate guvernului - se elibereaza Guvernului si municipalitatilor.

7.

credite acordate industriei comertului - sunt eliberate pentru finantarea

industriei, comertului si in scopuri profesionale;

8.

credite acordate pentru procurarea imobilului - sunt acordate pentru procurarea

imobilului;
9.

credite acordate pentru constructia drumurilor si transportare - sunt eloverate

pentru constructia drumurilor si dezvoltarea domeniului transportarii;

10.

alte credite acordate clientilor.

Creditul nu poate fi utilizat pentru acoperirea bresilor financiare, lipsei de spirit

gospodaresc si pierderi.
23

Capitolul II. Surse de finantare.Creditul pe termen scurt

Informatia si documentele prezentate la banca in vederea aprobarii creditului pentru
primirea unui imprumut agentul economic prezinta la banca urmatoarele:
a.

cererea clientului de acordare a creditului;

b.

informatia de baza despre client: darile de seama - contabile pentru anul

precedent (inclusiv bilanturile lunare); contractele privind actiunile creditare; business-planul

pentru perioada curenta; prognozarea circulatiei mijloacelor banesti in perioada de folosire a
creditului, pe linga aceasta, in cazul creditarii pentru activitatea de investire trebuie prezentata
argumentarea tehnico-economica, documentatia de proiect si deviz, concluzia respectiva a
organului corespunzator, concluzia expertizei ecologice, proiectul resurselor de finantare;
c.

argumentarea tehnico-economica a creditului si termenul rambursarii acestuia

In dosarul personal al creditului se afla umatoarele documente:

1.

permisiunea de acordare a creditului, eliberata de organul competent

2.

contractul de credit cu toate completarile, precum si dispozitiilie directiei

operatiuni bancare
3.

documentele prezentate de client

4.

documentatia privind asigurarea creditului

a.)

in caz ca se depune gaj:

contract de gaj;

certificat de inregistare notariala;

nota informativa despre controlul la fata locului a averii si estimatia gajului;

alte documente prezentate la intocmirea gajului;

informarea ce confirma posibilitatea realizarii gajului.

b)

in cazul ca se da garantie, se depune cautiune:

garantie, cautiune legalizata notarial;

analiza situatiei financiare a garantului, cautionatarului;

aviz despre inregistrarea garantiei sau contractului cu banca-garant despre ordinea

executarii scrisorii de garantie.

c)

in cazul ca este de acord cu cesiunea numerarului:

acord despre cesiunea numerarului

24

Capitolul III.
Studiu de caz
III.1. STUDIU DE CAZ PRIVIND CREDITELE BANCARE
Studiul de fa s-a bazat, n principal, pe studierea paginilor de internet ale bncilor.
Bncile prezentate au fost cele incluse n pagina de internet a Bncii Naionale a Romniei, ca
entitate care supravegheaz i reglementeaz funcionarea bncilor comerciale. Din aceast
list au fost ignorate bncile care nu lucreaz cu persoanele fizice sau care nu ofer credit de
consum. De asemenea, nu au fost studiate ofertele de credite imobiliare sau ipotecare, ntruct
ele constituie o categorie aparte a crediului, care nu face parte din legislaia referitoare la
creditul de consum uzual.
Nu au fost luate n studiu instituiile financiare nebancare, care sunt companii
comerciale, i nu bancare, dar oferind i ele credit pentru consum (de exemplu Credisson).
Ele au fost ignorate pentru c situaia lor este n prezent n disput, autoritile urmnd s
elaboreze o serie de reglementri privind obligaiile acestor firme astfel ca s se elimine ceea
ce Asociaia Bncilor susine c este concuren neloial, referindu-se mai ales la situaiile
de credit doar cu buletinul. Exist informaii precum c proiectul de reglementare prevede
chiar c aceste companii s nu mai acorde credit pentru populaie, adic pentru
consumatori.
Aceste instituii financiare nebancare duc o politic de publicitate agresiv, n care cel
mai des se ntlnete promisiunea credit doar cu buletinul. Recent, magazinele Altex i
Flanco au lansat sistemul de a oferi perioade de graie, adic n primele luni din termenul de
creditare nu se pltesc rate. Dar orice avantaj are un pre, n acest caz dobnda ajunge uneori
chiar s dubleze preul (de exemplu, la cumprarea unui bun de uz casnic, se percepe o
dobnd anual efectiv detalii despre ea mai jos de 32,59%, care va duce la dublarea
preului ntr-un termen de 4 ani).
nainte de a trece la prezentarea detaliat a concluziilor, este potrivit s oferim o serie
de explicaii privind unele abordri generale ale creditului de consum. Ctigul cel mai rapid,
n aceast situaie cnd se cumpr astfel de bunuri n rate, este obinut de magazine; bncile
ctig i ele, i nc frumos, dar ntr-un interval mult mai lung. Cu toate acestea, msurile de
25

Capitolul III. Studiu de Caz

limitare a creditrii vizeaz n primul rnd consumatorul final, cruia i se impun o serie de
condiii restrictive.
Ne referim la politica dus de Banca Naional n acest domeniu, o politic urmrind
reducerea nivelului de credite contractate de consumatorii persoane fizice; aceast politic se
concretizeaz, printre altele, n obligaia impus bncilor de a nu accepta solicitri de creditare
din partea persoanelor care, pentru a plti rata lunar, trebuie s renune la mai mult de 30%
din veniturile lor.
Motivul acestei atitudini a BNR de limitare a creditului neguvernamental (adic cel
care nu este contractat de autoritile guvernamentale, precum Ministerul Finanelor) const n
faptul c se import prea mult, n comparaie cu exporturile. Iar aceste importuri sunt puse pe
seama aparatelor electronice, a bunurilor casnice de folosin ndelungat. Este o realitate
faptul c se cumpr n rate astfel de echipamente din import, dar problema nu trebuie pus n
seama consumatorilor, ci n seama productorilor interni; dac fabricile romneti de
televizoare, frigidere i alte asemenea aparate nu au reuit s realizeze produse de calitatea
cerut de consumatori, este o soluie greit, dar comod, de a penaliza discernmntul
consumatorilor. Pe de alt parte, ponderea deinut n totalul importurilor de astfel de produse
electrocasnice este cu mult mai mic dect importurile echipamentelor industriale.

III.1.1. Stai la rnd s dai bani

Trebuie inut cont i de modalitatea de plat a ratelor la credit. Cea mai obositoare
metod este s mergei n fiecare lun la banc, s stai la dou-trei cozi ca s pltii rata. n
plus, puine bnci au program cu publicul i dup-amiaza.
Din contra, o metod comod este s pltii rata prin bancomat; pentru aceasta trebuie
s avei, n primul rnd, un card, i n al doilea rnd trebuie s avei o convenie cu banca
privind efectuarea acestui tip de pli. Majoritatea consumatorilor au card fcut prin serviciul
unde lucreaz, ei avnd un cont unde primesc salariul.
La fel de comod este s pltii folosind serviciile prin internet, denumite n general ebanking (electronic banking), dar i aici, n prealabil trebuie s ncheiai o convenie special
cu banca, prin care vei primi o parol special prin care putei efectua transferuri dintr-un
cont n altul, de la distan. Desigur, trebuie s avei i un cont unde primii regulat veniturile,
din care vei achita rata de credit.
26

Capitolul III. Studiu de Caz

III.1.2.BEIA DE CUVINTE
O dificultate n compararea ofertelor de creditare const i n faptul c bncile
obinuiesc s particularizeze, prin denumiri specifice, fiecare tip de credit. Exist astfel
denumiri care, la prima vedere, ascund tipul de credit de baz. Astfel, de exemplu pentru
creditul pentru nevoi personale, nenominalizate, adic prin care clientul este liber s cumpere
ce vrea, exist denumiri precum: Alpha4All, Divers, Clasic, Expresso, etc.

III.1.3. NTI BANII, APOI VEZI I MARFA!

Un handicap pentru comparararea ofertelor de creditare l constituie faptul c n multe
cazuri costul creditului se afl doar dup depunerea actelor de solicitare de ctre client.
Transparena informaiilor devine i mai problematic n cazul n care pentru evalurea
documentelor banca percepe un comision de analiz; dac, dup analiz, clientul dorete s
opteze pentru alt banc, mai ieftin, el va fi obligat s abandoneze nu doar solicitarea de
creditare, dar i cheltuielile percepute pentru acest comision.

III.1.4. TE VD, TE VD !
Bncile i-au luat msuri de protecie i consult bazele de date pe calculator n care
sunt trecui toi clienii care au obinut credit, precum i situaia restituirii acestora. Astfel,
dac un client este ru-platnic, acest lucru este ilustrat n aceste evidene, iar banca poate
refuza acordarea unui credit.
Bncile solicit acordul clienilor ca informaiile despre ei s fie nregistrate n aceste
baze de date. Acest acord se d prin semnarea unui document cu diverse nume, de genul
Acord de transmitere, prelucrare si consultare a informatiilor la S.C. Biroul de Credit S.A. sau
Acord de consultarea a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare
Dup cum se vede, exist mai multe organizaii care dein astfel de baze de date, din care cele
mai cunoscute sunt S.C. Biroul de Credit S.A i Centrala Riscurilor Bancare.
Dar, atenie: n contractul dintre Biroul de Credit i bnci e stipulat c orice sum
restant , indiferent de nivelul acesteia, trebuie s se transmit instituiei! n legtur cu aceste
27

Capitolul III. Studiu de Caz

informaii, un client declara unui ziar central: M-am trezit c sunt refuzat de cinci bnci, pe
motiv c sunt ru-platnic. Cnd m-am dus s m interesez la Biroul de Credite, aflu c nu tiu
ce dobnd rezidual de 1 leu i aptezeci de bani mi calculaser la banc. Culmea e c
nimeni din banca aia nu mi-a spus de aceast sum, c v dai seama c a fi achitat-o! Aa,
m-am trezit cu o groaz de necazuri din cauza unor funcionari incompeteni.

III.1.5. COSTURILE UNUI CREDIT

Probabil c nimeni nu va fi surprins, astzi, c trebuie s plteasc o dobnd pentru
banii mprumutai. i totui, nu dobnda este primul lucru care l atrage pe un viitor client, ci
suma pe care trebuie s-o plteasc, reprezentnd rata lunar prin care restituie creditul. El i
face socoteala: atia lei pe lun am de dat, m descurc ce rmne? Uite c-mi ajunge! Aa
c, fuga la banc, s iau un televizor cu plasm, cu ecranul ct peretele!.
Dar, de ce s nu alegem oferta cea mai avantajoas i n domeniul creditelor, cum
facem cnd cumprm un obiect sau un serviciu clasic? Pentru aceasta, trebuie s urmrim
dou elemente: dobnda i comisioanele. Dobnda este un cost mai uor de aflat, dei nu toate
bncile informeaz clienii despre dobnzile practicate; de multe ori, dobnda nu se afl dect
dup ce clientul a naintat dosarul de creditare, pentru analiza cruia va trebui s plteasc o
sum, din categoria comisioanelor. Or, aceste comisioane sunt mai puin transparente i
reprezint un cost foarte serios, pe care bncile l includ n creditul oferit.
Iat mai jos o serie de comisioane practicate de bnci, nu de toate, dar multe dintre ele
sunt prezente peste tot:
comision de deschidere cont, cuprins ntre 8 i 15 lei noi, n funcie de banc
comision de retragere, aprox. 1,5-2% din valoarea sumei retrase
comisionul de administrare a contului curent, n valoare de aprox. 0,5 euro pe lun.
comision de transfer, de aprox. 0,5-1% din sum; dac mai intervine i o banc
intermediar, comisioanele ajung pn la 3%.
comision de analiz a dosarului de 5-10 euro
comision de acordare a creditului. n unele cazuri, acesta este prestabilit (ntre 500 i
800 RON) sau este calculat ca procent din valoarea creditului (ntre 3 i 6%).
28

Capitolul III. Studiu de Caz

comision de nregistrare n arhiva electronic, care n majoritatea cazurilor este de 20
euro.
tax de management a dosarului care poate fi perceput o singur dat pe an, de
1,75-2,5%, sau care trebuie pltit lunar, de 0,1-0,15% pe lun.
comision de risc. Dac este reinut o singur dat, acesta ajunge pn la 800 lei noi,
iar dac este inclus n dobnd este n jurul a 0,15% din valoarea creditului.
comision de evaluare a imobilului n cazul creditelor imobiliare/ipotecare, care
ajunge i la 100 de euro. Unele bnci cer, prin intermediul firmelor de evaluri, doar
25 de euro.
Pentru ca un consumator s poat compara ntre diversele oferte ale bncilor, legislaia
european (preluat i n ara noastr) a introdus conceptul de dobnd anual efectiv
(DAE), care reprezint costul total al creditului, compus din dobnd i comisioane. De aceea,
v recomandm s v interesai de acest indicator DAE cnd v atrage un anumit credit,
pentru a cunoate costul mai real al mprumutului. Despre DAE, citii detalii n capitolul
urmtor. Un exemplu demn de urmat este dat de Banca Transilvania (detalii la capitolul
respectiv).
Privind dobnda, o serie de bnci atrag clienii prin afirmaii care, la o citire mai
atent, sunt inutile; de exemplu, se percepe dobnd numai asupra sumei datorate. Altele
susin c ofer credit cu dobnda de 0%; dac este aa, atunci trebuie s tii preul cu care
cumprai frigiderul, televizorul sau calculatorul este mult, mult mai mare dect preul
practicat n alte magazine.
Dm mai jos o list informativ privind o serie de aparate care se pot cumpra pe
credit, conform ofertei Carrefour valabil 1-13 martie 2006, unde magazinul vinde
produsul, dar creditul este oferit de Banca Comercial Romn. Am grupat produsele n
acelai tabel, unde am calculat preul final dup achitarea creditului, diferena n lei i n
procente. Dup cum se poate constata, cumprnd un produs pe credit, a crui restituire se
face n 5 ani, costul acestuia crete cu aprox. 58% fa de preul pltit la cumprarea cu banii
jos.
Trebuie menionat un fapt foarte important: i pe piaa bancar, ca n general n via,
lucrurile se schimb. Aadar, nivelul dobnzilor se poate schimba de la un an la altul, sau
chiar mai des. n prezent, dobnzile au o tendin de scdere. n aceast tendin intervin o
29

Capitolul III. Studiu de Caz

serie de factori, precum rata inflaiei, dobnda practicat de Banca Naional, reglementrile
n vigoare, concurena dintre bnci, dobnda pe piaa inter-bancar (vezi detalii la prezentarea
bncii Piraeus Bank) etc.
Tocmai din acest motiv a aprut pe piaa romneasc un nou tip de serviciu bancar,
brokerii bancari. De exemplu, firma Creditlink i ofer serviciile privind refinanarea
unui credit: este vorba de a gsi o alt banc, unde costurile creditului aflat n derulare sunt
mai mici dect la banca unde s-a fcut iniial mprumutul.

III.1.6.DOBNDA ANUAL EFECTIV (DAE)

Dobanda anuala efectiva (DAE) este definita ca reprezentand costul total al creditului
pe care clientul il are de platit si contine o serie de costuri asociate cu creditul respectiv:
dobanda anuala, costul asigurarii, comision analiza dosar. DAE trebuie s fie prezentata in
fiecare oferta de credit de consum in care apar elemente de cost ale creditului respectiv:
dobanda anuala, comisioane, rata/ anuitate.
DAE permite compararea ofertelor de credit ale bancilor prin prisma costurilor
suportate de consumator in cazul contractarii unui credit. La o dobanda si durata similara in
cazul a doua oferte de credit, in urma comparatiei DAE pot rezulta valori diferite deoarece
DAE include tot ce trebuie platit in plus fata de dobanda creditului.Cunoscand DAE, se poate
sti intr-adevar cat costa un credit si se pot face comparatii intre diferitele oferte de credit.
Calculul DAE este obligatoriu numai pentru creditele de consum, adic pentru: nevoi
personale, bunuri de folosinta indelungata, credite de vacanta, carduri de credit, precum si
pentru credite pentru achizitionarea de autoturisme. Rata de plat (anuitatea) nu este
influentat de DAE.

30

Capitolul III. Studiu de Caz

III.2. APLICATIE
Societatea comercial SC.PETA.SRL. primete un credit n sum de 6000 lei, pe o perioad
de 3 luni, pentru care se percepe dobanda simpl de 12 % pe an.Creditul urmeaz s fie
restituit n trane egale lunare.Se cere determinarea anuitii i componentele acesteia.
Perioada
1.
2.
3.
Total

Credit iniial
6000
4000
2000
5000

Dobnda
12%
12%
12%

Sum dobnd
180
120
60
360

Rata
2000
2000
2000

Anuitate
2180
2120
2060
6360

31

Bibliografie
1. Capot, Valentina Finanarea afacerii, manual pentru clasa a XII-a, Editura
Akademos Art, Bucureti, 2007
2. Pntea, Iacob Petru Contabilitatea financiar romneasc, Editura Intelcredo, Deva,
2009
3. Ristea, Mihai Contabilitatea financiar a ntreprinderii,
Editura Universitar,
Bucureti, 2005
4. www.clopotel.ro
5. www.bancatransilvania.ro
6. Www.google.ro
7. www.referatele.com
8. www.referate.ro
9. www.romexterra.ro
10. http://www.studiidecaz.ro

32