Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE MANAGEMENT
Profesor
Bucuresti
2014
CUPRINS
1. Conceptul de servicii
2. Contributia serviciilor la cresterea economica
3. Rolul serviciilor in dezvoltarea economico-sociala
4. Serviciile sociale
5. Serviciile si calitatea vietii
1. Conceptul de servicii
In prezent serviciile contribuie intr-o proportie insemnata la crearea locurilor de munca, in
numar sufficient pentru limitarea fenomenului economic numit somaj si la formarea venitului
national.
In acelasi timp, se poate afirma ca sectorul serviciilor nu cunoaste limite, daca ne referim la
noul process de liberalizare a schimburilor internationale, tranzactiile international cu servicii
detinand mai mult de 1/3 din comertul mondial.Tranzactiile cu servicii pe plan mondial au
cunoscut in ultimele decenii o dinamica mai accentuata decat cea a comertului cu bunuri
materiale.
Notiunea de serviciu are multiple intelesuri, insa cert este faptul ca toate acestea ii confera
acelasi sens, mai precis acela de serveste la si satisfice o necessitate. Atunci cand se
urmareste definirea serviciilor, se au in vedere caracteristicile acestora, elementele de
intangibilitate, relatiile dintre prestator si comparator, diferentele dintre bunuri si servicii, etc.
O definitie a serviciilor privind caracteristica cea mai importanta a acestora, mai prcis
intangibilitatea este cea elaborata de K.J. Blois care afirma caserviciul reprezinta orice activitate
care ofera beneficii fara a presupune in mod obligatoriu un schimb de bunuri tangibile.
Mult timp serviciile au fost ignorate, considerate neproductive (A. Smith, D. Ricardo, S.
Mill, Say, Marx). Pentru acesti autori clasici realitatea serviciilor consta esential in servicii
personale si domestice. Pentru ei transportul, comertul, bancile erau intermediariutili in masura
in care facilitau deplasarea si achizitia marfurilor dar fara a fi considerate creatoare de valoare.
Activitatile pe care Clark si Fourastie le-au grupat in sectorul tertiar au fost considerate de
slaba productivitate pentru ca prin natura lor nu sunt susceptibile la mecanizare, la introducerea
progresului tehnic, la productia de serie. Serviciile ar constitui o frana a cresterii economice fiind
un factor inflationist deoarece cresterea salariilor si a profitului nu ar corespunde unei cresteri a
productivitatii.
Cu privire la tipurile de servicii care contribuie cel mai bine la dezvoltare, poate fi realizat
o mprire a lor n servicii stagnante, servicii regresive i progresive.
-Serviciile stagnante sunt cele care se caracterizeaz printr-o cretere slab a productivitii
muncii sau prin ritmuri negative. Serviciile medicale, recreative sau hoteliere se nscriu n
aceast categorie.
-Serviciile regresive sau pubel atrag for de munc slab calificat i se caracterizeaz prin
scderea costurilor i a preurilor la respectivele activiti: exemplul cel mai concludent l
constituie serviciile de fast-food.
- Serviciile progresive sunt acelea la care, dei preurile au crescut, productivitatea muncii a
compensat acest lucru,serviciile informaionale intrnd n aceast categorie.
Raportul servicii-dezvoltare poate fi descompus n dou faze:
- n prima faz serviciile reprezint cel de-al treilea stadiu firesc de evoluie a economiei.
Originea acestui model se regsete n lucrrile autorilor Fisher-Clark-Fourastie care au fost baza
de plecare pentru curentele de gndire postindustriale
- n a doua faz teoria privind acest subiect s-a dezvoltat ca reacie la postindustrialism,
omogenitatea acestor teorii fiind ns mai sczut, interpretrile cauzelor i implicaiilor
expansiunii serviciilor, ca i metodologiile propuse fiind diverse.
In acest context functiile serviciilor se inscriu intre activitatile cele mai importante creatoare
de avutie materiala si spirituala. Ele sunt:
D) de distributie => fara de care un produs nu poate fi accesibil consumatorilor. Aceasta functie
cuprinde ansamblul operatiilor tehnice si economice care au loc din momentul iesirii produselor
din procesul de productie pana cand ajung la utilizatorii finali. Este vorba de distributia fizica
(deplasarea produselor pe teritorii geografice din ce in ce mai vaste, la consumatori din ce in ce
mai numerosi, la distante din ce in ce mai mari) si operatii economice (stabilirea numarului de
verigi prin care trec marfurile de la producator la consumator, de alegerea furnizorilor, de
alegerea formelor de vanzare practice). Se adauga activitatea de promovare a vanzarilor si
activitatile financiare legate de decontarile contravalorii marfurilor livrate.
prestatii intensive in inteligenta necesita un personal relativ putin numeros dar cu calificare
inalta iar aportul lor este decisiv in cresterea economiei
De asemenea,cucerirea pietelor mondiale este aproape imposibila fara realizarea unei retele
puternice de informatii economice privind caracteristicile si specificul pietelor vizate.
Dar ocupatiile informationale nu se reduc la cele de studiere a pietelor,respectiv de marketing,ele
cuprinzandu-i ,in sens larg pe toti cei care lucreaza cu informatia ca
programatori,profesori,contabili,manageri,agenti de bursa,de asigurari,juristi etc. si care sunt si ei
producatori de avere reala.
Mai mult,in conditiile in care progresul tehnic a condus la producerea de sisteme din ce in ce
mai complexe,creste nevoia de servicii care fac orice bun industrial sau de consum utilizabil. Ca
o consecinta,cresterea avutiei trebuie masurata avand in vedere performanta sistemelor. Mai
departe,deoarece performanta sistemelor tine de calitatea produselor si proceselor,devine clar ca
in economia serviciilor calitatea inseamna ceea ce a reprezentat productivitatea in economia
industriala.
In acest context,experienta tarilor dezvoltate releva importanta deosebita a serviciilor de
invatamant si cercetare in dezvoltarea economica. Astfel,progresul acestor tari se explica,printre
altele,si prin atentia remarcabila acordata acestor domenii in care sunt angajate milioane de
persoane si carora le sunt alocate bugete substantiale,provenind atat din sectorul privat,cat si din
cel public. Deosebit de sugestiv in acest sens apare,de exemplu,faptul ca,in prezent,in
universitatile din S.U.A. este cuprins un personal permanent mai numeros decat cel din
agricultura.
De altfel,activitatile de cercetare si de educatie (invatamant) se inscriu intre functiile cele
mai importante ale serviciilor in productia de bogatie materiala si spirituala. Dezvoltarea functiei
de cercetare este consecinta si premisa totodata a evolutiei tehnicilor de productie.
Astfel,pana la inceputul secolului XX,imbunatatirea noilor tehnologii si schimbarile in momentul
de productie proveneau in cea mai mare parte din experienta acumulata de om asupra masinii pe
care o folosea. Aceste schimbari sau imbunatatiri nu erau decat foarte rar rezultatul unei munci
organizate si finantate printr-un departament de cercetare.
Utilizarea noilor echipamente si aplicarea noilor tehnologii nu este posibila fara calificarea
superioara a personalului. Formarea inginerilor de sistem sau a fizicienilor reclama,evident,un
nivel de educatie superior celui al muncitorilor care lucrau la razboaiele de tesut de la inceputul
Revolutiei Industriale. La fel,daca in societatea preindustriala foarte putina lume stia sau avea
nevoie sa stie sa citeasca,astazi,in societatea informationala,majoritatea persoanalor trebuie sa
stie sa lucreze cu calculatorul. Astfel,in economia moderna,cresterea economica presupune
investitii din ce in ce mai mari in capitalul uman.
4. Serviciile sociale
Calitatea vietii este un concept complex care vizeaza atat latura materiala a vietii oamenilor
cat si pe cea spirituala, calitatea relatiilor umane precum si perceperea subiectiva a tuturor
acestor elemente de catre indivizi. Este greu de exprimat printr-un singur indicator sintetic, de
aceea se utilizeaza mai multi indicatori partiali. Se recomanda gruparea acestor indicatori in trei
categorii: economici, socio-demografici, ecologici. Dintre indicatorii economici cel mai
semnificativ este PNB/loc dar el reflecta mai ales latura cantitativa a bunastarii nationale. Cea
mai dificila este exprimarea aspectului psihologic, a elementelor subiective, a satisfacerii
intereselor personale. De aceea vom sublinia contributia serviciilor lacalitatea vietii luand
in considerare trei aspecte considerate relevante:
a. consumul de servicii
c. mediul inconjurator.
BIBLIOGRAFIE
*https://www.scribd.com/doc/54260890/Economia-Serviciilor-documentare-Studenti