Sunteți pe pagina 1din 7

Referat

Marketing turistic



















Domenti Irina
MKL 131
A.S.E.M. 2013

Cuprins

Definitie
Functiile marketingului turistic
Elementele mixului de marketing
turistic
Particularitatile marketingului
turistic
Tendintele de dezvoltare ale
marketingului turistic autohton
Bibliografie















Definitie
Marketingul serviciilor este cea mai dinamica specializare a marketingului din domeniul
economic, fapt explicabil prin insasi dinamismul acestui sector in ultimii 20-30 de ani, si care se
concretizeaza in aparitia unui numar important de subspecializari: marketing turistic, marketing
bancar, marketingul transporturilor etc.
Serviciile reprezinta activitati care satisfac anumite necesitati sociale sau individuale, fara a se
concretiza in produse de sine statatoare. Ele se caracterizeaza printr-o serie de aspecte
specifice: intangibilitatea (serviciile nu pot fi vazute, gustate, pipaite, auzite sau mirosite
inainte de a fi cumparate),inseparabilitatea (productia serviciilor are loc simultan cu
consumul), variabilitatea (imposibilitatea repetarii serviciilor, in mod identic, de la o prestare
la alta), perisabilitatea (imposibilitatea stocarii sau inventarierii serviciilor). Toate aceste
caracteristici ale serviciilor se reflecta in particularitati ale activitatii de marketing a
intreprinderii care le presteaza.
In concordanta cu sfera si particularitatile activitatii turistice, marketingul turistic reprezinta,
intr-o prima apreciere, ansamblul de operatiuni care asigura prospectarea stiintifica a pietei in
scopul modelarii ofertei turistice potrivit cu necesitatile si motivatiile turistilor. A intelege insa
prin marketing turistic doar studiul actelor de schimb ar fi o ingustare a continutului acestui
concept.

O definitie ceva mai cuprinzatoare apartine lui Jost Krippendorf, care considera ca
marketingul turistic "este o adaptare sistematica si coordonata a politicii intreprinderilor
turistice, private sau de stat, pe plan local, regional, national si international, in vederea
satisfacerii optime a nevoilor anumitor grupuri determinate de consumatori, in scopul obtinerii
unui profit.


Functiile marketingului turistic
Datorita specificului produsului turistic, al carui continut este determinat atat de
structura sa materiala, cat si de o serie intreaga de prestatii adiacente, activitatile turistice
constituie parti unitare ale unui intreg care trebuie sa ramana omogen, iar eforturile
fiecarui agent economic implicat in serviciile turistice trebuiesc conjugate, astfel incat, printr-o
sincronizare atenta, atat in perioada sezonului turistic, cat , mai ales, in extrasezon, sa creasca
nivelul calitatii prestatiei turistice si, implicit, eficienta activitatii desfasurate de acestia.
Dintre cele cinci concepte rivale care stau la baza modului in care organizatiile isi desfasoara
activitatile de marketing si anume: conceptia de productie, conceptia de produs,
conceptia de vanzare, conceptia de marketing si conceptia de marketing social, ultimul
concept obliga pe responsabilii marketingului sa ia in considerare (atunci cand elaboreaza
politicile de marketing) trei aspecte esentiale:
cresterea profiturilor firmei;
satisfacerea dorintelor consumatorilor;
apararea intereselor societatii in ansamblul ei.
In spiritul acestui concept, firmele implicate in activitatea turistica trebuie sa
urmareasca maximizarea profitului in deplina concordanta cu asteptarile societatii si sa
contribuie la cresterea standardelor ecologice de baza.
Specificul activitatii turistice presupune si anumite particularitati distincte ale
functiilor marketingului turistic. Astfel, functiile clasice ale marketingului sunt:
cercetarea pietei, a nevoilor care stau la baza consumului de servicii turistice;
conectarea dinamica a firmei la mediul economico-social, adaptarea la tendintele in
inregistrate in evolutia acestuia, in vederea contracararii influentelor negative si,chiar,
fructificarii oportunitatilor exterioare;
satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum turistic;
maximizarea profitului, printr-o alocare justa a resurselor si optimizarea desfasurarii
intregului lant de procese economice.
Acestora consideram ca li se adauga o alta functie a marketingului turistic si anume:
armonizarea si integrarea intereselor firmei cu interesul de ansamblu al societatii in ceea
ce priveste conservarea parametrilor calitativi si cantitativi ai resurselor turistice naturale.

Particularitatile marketingului turistic
Reprezentand un domeniu particular de activitati economice, serviciile turistice
prezinta o serie de trasaturi care, desi caracterizeaza sectorul tertiar in general, prezinta
particularitati specifice, determinate in principal de continutul ofertei si cererii turistice, de
formele in care se concretizeaza intalnirea cererii cu oferta turistica, dintre care fac parte :
1. intangibilitatea, considerata drept principala trasatura a serviciilor turistice, exprima faptul
ca serviciile turistice nu pot fi evidentiate (nu pot fi expuse, vazute, simtite etc.)
2. inseparabilitatea serviciilor turistice fata de prestatori exprima faptul ca productia
(prestarea) lor se realizeaza in mod simultan cu consumul; aceasta presupune, totodata,
faptul ca fiecare consumator participa efectiv la prestarea serviciului, iar interactiunea
client-prestator determina influente reciproce asupra rezultatului prestatiei;
3. variabilitatea (eterogenitatea) serviciilor turistice exprima faptul ca acestea sunt imposibil
de repetat, in mod identic, de la o prestatie la alta, deoarece depind de persoana care le
realizeaza, de momentul si de locul in care sunt prestate.
4. perisabilitatea exprima faptul ca serviciile turistice nu pot fi stocate in scopul vanzarii sau
utilizarii lor ulterioare, cu alte cuvinte nu pot fi inmagazinate pentru a fi folosite in alte
momente de timp; consecinta principala a acestei trasaturi consta in sincronizarea cererii
cu oferta turistica. De aceea, obiectivul principal al marketingului serviciilor turistice il
constituie asigurarea sincronizarii cererii cu oferta turistica, conturarea si stabilirea celor
mai adecvate strategii vizand corelarea celor doua laturi ale pietei serviciilor turistice si
atenuarea sezonalitatii turistice;
5. lipsa dreptului de proprietate constituie o trasatura legata de faptul ca accesul la un anumit
serviciu turistic achizitionat se realizeaza pe o perioada limitata de timp.



Elementele mixului de marketing turistic
Piata
Intr-o acceptiune foarte generala, se poate spune ca piata turistica este locul in
care se intalnesc si se confrunta cererea cu oferta de produse turistice, totusi exista o serie de
elemente particulare, care amplifica semnificatiile conceptului de piata turistica :
este o piata cu finalitate specifica, turistii urmarind procurarea unor satisfactii aparte,
proprii acestui sector de activitate;
este o piata fragmentata, rezultat al confruntarii dintre oferta extrem de eterogena si
cererea determinata de preferintele subiective ale consumatorilor de turism;
este de o complexitate aparte in timp si spatiu, deoarece oferta turistica este perceputa
initial in mod subiectiv, ca o imagine construita in urma unor informatii care circula intre
turistii potentiali si efectivi, obiectivandu-se abia in momentul consumului propriu-zis;
este o piata pe care actioneaza mai multi decidenti, actul de procurare a unui produs
turistic putand fi influentat de o serie intreaga de participanti;
prezinta un grad de risc mai ridicat, incertitudinile ofertantilor fiind mai numeroase decat in
cazul pietei bunurilor materiale.

Produs
Ca orice produs, produsul turistic are o serie de caracteristici, care-l particularizeaza in
mod obiectiv. Principalele trasaturi ale produsului turistic sunt urmatoarele41:
1. produsul turistic este un produs asamblat, alcatuit din diferite componente (cazare,
alimentatie, transport, agrement);
2. produsul turistic este furnizat numai la comanda, deoarece este un produs nestocabil;
3. deoarece are in componenta anumite atractii turistice, determinate de resursele naturale si
antropice ale mediului, produsul turistic este imobil, motiv pentru care, in turism, nu
produsul se deplaseaza catre piata, ci piata spre produs;
4. produsul turistic trebuie sa detina anumite caracteristici de calitate, prin care sa asigure
satisfactia turistica.

Pretul
In calitatea sa de unica componenta a mix-ului de marketing care produce
venituri; celelalte componente necesitand numai cheltuieli, pretul are o pozitie
privilegiata in structura mix-ului de marketing turistic, fiind caracterizat printr-o mult mai
inalta flexibilitate, derivata din posibilitatea modificarii sale cu mai mare usurinta, in
functie de evolutia componentelor mediului extern al firmei turistice.
Stabilirea preturilor in turism nu se realizeaza printr-un algoritm universal, firma
turistica fiind nevoita sa-si subordoneze propriile obiective in privinta pretului,
pe baza posibilitatilor sale si in stransa concordanta cu situatiile concrete de pe piata pe care
actioneaza.

Promovarea
Daca publicitatea este un instrument promotional folosit in scopul de a oferi
motivele necesare pentru a justifica cumpararea unui produs, iar fortele de vanzare
servesc drept legatura personala intre firma ofertanta si client, prin promovarea vanzarilor
se cauta sa se convinga cumparatorii sa achizitioneze un anumit produs intr-un timp
relativ scurt, prin oferirea de stimulente in plus, alaturi de avantajele oferite de produsul
respectiv.
Scopul principal urmarit prin acest tip de promovare il constituie stimularea
cererii turistice si, respectiv cresterea rapida a volumului de incasari din prestatiile
turistice.
Principalele mijloace de promovare a vanzarilor de produse si servicii turistice
sunt urmatoarele:
1. Reducerile de preturi si tarife.
Acestea au drept scop principal stimularea cererii turistice cu precadere in
extrasezon, atragerea de clienti potentiali precum si fidelizarea clientilor efectivi.
2. Concursuri publicitare, tombole, loterii, jocuri.
Acestea sunt folosite in scopul de a crea o atmosfera de interes din partea
publicului in care sunt antrenati -de regula- turistii potentiali.
3. Publicitatea la locul vanzarii (P.L.V.).
Cuprinde un ansamblu de tehnici de semnalare audio-vizuala care au drept
scop atragerea, orientarea si dirijarea interesului consumatorilor spre anumite puncte
de vanzare a produselor turistice.
4. Alte modalitati de prezentare a produselor turistice si de informare a clientilor, din
randul carora se detaseaza:
voiajele de stimulare
saptamanile gastronomice si degustarile de bauturi alcoolice
oferirea de cock-tail-uri, prezentarea unor spectacole de un anumit specific.



Tendinte de dezvoltare ale marketingului turistic
-autohton-
Dac n perioada de dinaintea destrmrii Uniunii Sovietice eram asaltai de turiti strini,
venii din partea rilor din lagrul socialist, ncepnd cu anul 1991, a fost nregistrat un declin
substanial al vizitelor n Republica Moldova din rile C.S.I. i cele nvecinate. Pe pieele cu
potenial din vest, republica noastr este prea puin cunoscut ca destinaie turistic. De aici
rezult i necesitatea evident a crerii i promovrii unei imagini turistice a Republicii Moldova
pe plan internaional.
Printre problemele cu care se confrunt aceast structur sunt promovarea insuficient a Rep.
Moldova ca destinaie turistic, lipsa de resurse bugetare ce creeaz dificulti n implementarea
unui plan de marketing la nivel de ar de lung durat.
Ageniile de turism promoveaz n cea mai mare perioad a anului destinaiile turistice
strine, n special cele din rile din bazinul Mrii Negre Turcia, Bulgaria, Romnia, Ucraina n
perioada cald, i iarna la fel, doar c la locaiile de munte. Aceasta se ntmpl pentru c
organizarea unor tururi n ri mai ndeprtate cost mai mult, i sunt mai puini doritori de a
investi ntr-o vacan costisitoare. Se nregistreaz si tendina de a promova vacane n ri ca
Egipt, EAU, Thailanda
Faptul c ageniile turistice duc lupte individuale cu concurenii, i fiecare promoveaz ce
consider mai profitabil, duce la crearea unei imagini dispersate a rii ca destinaie naional
turistic pe plan mondial. Totodat, nu au loc aciuni de PR pentru turismul modovenesc i
destinaiile de valoare din ar (cu excepia unor vinrii din centrul rii unde sunt invitai
majoritatea oaspeilor strini).
La nivel de ar, la moment se implementeaz Strategia de dezvoltare a turismului Turism
2020. Urmeaz s vedem dac rezultatele vor fi cele ateptate: creterea anual a numrului
turitilor cu 6-8%; cu 3% anual a numrului turitilor n cadrul turismului receptor; cu 4% anual
a numrului turitilor n cadrul turismului intern i cu 5% anual a ncasrilor din activitatea
turistic.

-mondial-
Efectele crizei globale sunt nc evidente n industria turismului, iar tendinele viitoare sunt
clar influenate de situaia economic mondial. Conform unui raport Tendine Turistice
Mondiale au fost lansate apte tendine turistice principale, oferind n acelai timp date
despre modul n care industria poate s atrag generaia viitoare de turiti, n ciuda
incertitudinilor economice.
America de Nord: Vacane de austeritate
Acest gen de vacane reprezint noua tendin printre oamenii de afaceri care doresc s i
foreze limitele fizice, n condiii extreme.
Europa: Aplicaii turistice pe telefonul mobil
Mulumit serviciilor de geo-localizare, bazate pe tehnologia GPS, telefoanele inteligente vor
revoluiona industria turistic. Aceast evoluie se numete m-turism i va avea o rat de
cretere foarte mare, singurul mare impediment rmnnd preul ridicat al convorbirilor in
roaming.
Marea Britanie: Invazia investitorilor arabi
Multe companii din Orientul Mijlociu i-au exprimat interesul n mrcile hoteliere britanice de
lux, ceea ce ar putea transforma Londra n noua capital a serviciilor de lux, personalizate i
sofisticate.
Orientul Mijlociu: Cursa pentru Irak
Investitorii din Golf vin n numr din ce n ce mai mare n Irak, ncurajnd turismul din aceast
ar i contribuind la renaterea industriei, dup rzboi.
Africa: Turism spaial
Astronomia i turismul spaial sunt ultima mod n Africa de Sud, avnd n vedere dezvoltrile
tehnologice spaiale din aceast ar, care mai nou ofer turitilor cursuri despre astronomie i
telescoape n camere. Astro-turismul atrage grupuri de turiti de toate vrstele, fie c sunt turiti
independeni, familii, astronomi profesioniti sau amatori.
America Latin: Drumuri mai puin btute
n America Latin, tendina care va predomina in viitor se concentreaz asupra promovrii
destinaiilor mai puin frecventate, n defavoarea staiunilor de la mare,intrucit America Latin
beneficiaz de nenumrate zone neexplorate, ceea ce ar mbunti infrastructura slab
dezvoltat.
Asia: Segmentul parfumurilor
Aceasta tendinta a industriei hoteliere promite un profit ascendent , oferind turistilor servicii
spa si terapii cu diverse arome naturale.


Bibliografie
http://ru.scribd.com/doc/95269442/MARKETINGUL-TURISTIC
http://www.hrbexpert.ro/exclusivonline/article/earticle_id/66.html
http://eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=6708:turismul-in-moldova--
oportuniti-de-investiii-pentru-ageniile-de-turism-&catid=105:marketing-pr&Itemid=476
http://ru.scribd.com/doc/27355704/Marketing-in-Turism-Servicii (Lect. Dr. Silvia Muhcina)