Sunteți pe pagina 1din 46

ECONOMIE EUROPEANĂ

Cursul nr. 8 – BUGETUL UNIUNII EUROPENE

Titular curs: Prof. univ. dr. Anca DODESCU

Curs organizat sub patronajul Modulului European Jean Monnet:


“European Economic Integration”, conform Agreement no. 2004-3205 /
001-001 JMO JMO, finanţat prin Programul European Socrates-Erasmus,
Jean Monnet Project 2004; director de proiect: Prof. univ. dr. Anca
Dodescu;

Oradea
2017-2018
Obiective educaţionale

• cunoaşterea bugetului UE și a principiilor pe care se


bazează;
• înţelegerea modului în care au evoluat în timp priorităţile
de cheltuieli şi sursele de venituri ale UE;
• cunoaşterea bugetului UE pentru 2007-2013 și 2014-2020
și înţelegerea priorităţilor de cheltuieli şi surselor de
acoperire a acestora.
Structura cursului:

BUGETUL UNIUNII EUROPENE


8.1 Bugetul Uniunii Europene – aspecte generale
8.2 Cheltuielile Uniunii Europene
8.3 Veniturile Uniunii Europene
8.4 Contribuția netă a Statelor Membre la bugetul Uniunii Europene
8.1 Bugetul Uniunii Europene – aspecte generale
Bugetul UE

• Bugetul UE stabilește toate cheltuielile și veniturile


UE pe timp de un an sau pe un exercițiu financiar de
7 ani (spre exemplu, 2014-2020 sau 2007-2013).
• Acesta asigură finanțarea programelor și a acțiunilor
UE în toate domeniile de politică ale UE.
• Bugetul anual garantează totodată faptul că UE
primește veniturile necesare pentru finanțarea
cheltuielilor sale.
• Bugetul anual al UE - cheltuieli și venituri - trebuie să
fie în echilibru.
Caracteristicile versus “miturile”
bugetului UE (1)

1. Bugetul UE nu reprezintă suma bugetelor statelor membre,


ci un instrument de sine stătător - actul care autorizează,
pe ani şi pe perspective financiare, finanțarea ansamblului
activităților și intervențiilor comunitare în conformitate cu
prioritățile și orientările politice comunitare.
2. Bugetul UE trebuie, prin lege, să fie echilibrat în fiecare an
- toate cheltuielile trebuie finanţate în fiecare an prin
venituri colectate de la membrii UE sau rămase din anul
anterior.
3. Bugetul UE se alimentează, în principal, din contribuţia
statelor membre – 1% din PNB, ceea ce nu reprezintă un
efort mare pentru statele membre, mai ales că aproximativ
80 % din bugetul UE este cheltuit de administrațiile
naționale sau regionale din statele membre, care au
responsabilitatea selectării beneficiarilor banilor europeni.
Caracteristicile versus “miturile”
bugetului UE (2)
4. Bugetul total al UE se ridică la aproximativ 150 mld. euro
(pentru 2015 - valoarea totală a creditelor de plată a fost
stabilită la 141,2 miliarde EUR și cea a creditelor de
angajament la 145,3 miliarde EUR, pentru 2016 - nivelul total
al angajamentelor a fost stabilit la 155,00 miliarde EUR, iar
cel al plăților la 143,89 miliarde EUR), sumă care poate părea
foarte mare pentru majoritatea oamenilor, dar este totuşi
destul de mică per cetăţean european – doar aproximativ 235
de euro pentru 2007- 2013.
5. Bugetul UE finanţează iniţiativele şi proiectele din
domeniile în care toate statele membre UE au convenit să
acţioneze la nivelul UE, domenii care nu se suprapun cu
domeniile în care SM acţionează prin bugetele naţionale
(conform principiului subsidiarităţii, care garantează că
activităţile cel mai bine gestionate la nivel naţional, regional
sau local sunt finanţate la nivelul corespunzător, UE nu
intervine în aceste cazuri, spre exemplu, sistemele naţionale
de securitate socială, de pensii, de sănătate sau de educaţie
sunt finanţate de către guvernele naţionale, regionale sau
locale).
Principiile bugetului UE

1. Principiul unităţii - toate veniturile şi cheltuielile Comunităţii


trebuie să fie inscrise intr-un singur document.
2. Principiul universalităţii - care se bazează pe două reguli: regula
nerepartizării (non-asignement), care prevede că veniturile
bugetare nu pot fi alocate dinainte numai unor anumite categorii
de cheltuieli şi principiul bugetului în ansamblu (gross budget
principle), care stabileşte că toate veniturile şi cheltuielile trebuie
să fie prevăzute integral în buget fără nici o modificare.
3. Principiul anualităţii - care prevede că operaţiile bugetare sunt
stabilite pe un singur an.
4. Principiul echilibrului - care stabileşte că veniturile şi cheltuielile
unui an financiar trebuie sa fie egale, deficitul bugetar fiind exclus
prin art. 199 al Tratatului de la Roma.
5. Specificarea cheltuielilor - care înseamnă că fiecarui fond trebuie
sa i se asigure un scop şi o destinaţie specifică, mai ales pentru a
preveni orice confuzie în alocarea fondurilor.
6. Finanţarea prin resursele proprii ale Comunităţii - care se face
începând cu anul 1975, potrivit unor proceduri definite în
întregime la nivel comunitar, fără nicio imixtiune directă a statelor
membre.
Procedura de stabilire a bugetului

• Procedura de stabilire a bugetului anual (după cum este


stabilită în tratate), cere Comisiei să pregătească un
proiect preliminar al bugetului. Înainte de a propune noi
iniţiative legislative cu privire la bugetul UE, Comisia
realizează evaluări de impact şi consultă părțile interesate.
• Proiectul Comisiei este prezentat Consiliului şi
Parlamentului pentru amendamente şi adoptare.
Parlamentul European şi Consiliul revizuiesc propunerile
înaintate de către Comisie şi propun amendamente.
• Parlamentul are puterea de a bloca propunerea legislativă
dacă nu ajunge la un acord cu Consiliul.
• Proiectul legislativ al bugetului poate fi adoptat numai dacă
amendamentele sunt acceptate de către ambele instituţii,
în caz contrar, se reuneşte un comitet de conciliere care
încearcă să găsească o soluţie.
Grafic nr. 1. Procedura de stabilire a bugetului UE:
Perspectivele Financiare

• Bugetul anual al UE este ghidat, în principal, de un acord pe


termen mediu privind priorităţile de cheltuieli, numit
Perspective Financiare.
• Deoarece Perspectivele Financiare sunt adoptate de toate
instituţiile împlicate în bugetare (Comisia, Parlamentul
European şi Consiliul), existenţa acestora reduce disputele
privind bugetul anual.
• Începând cu anul 1988, bugetul UE este planificat
multianual, iar componenta de cheltuieli se regăseşte
detaliată în cadrul “perspectivelor financiare” (ex.: 2007-
2013, 2014-2020).
Tabelul nr.1: Bugetul UE pentru exerciţiul
financiar 2007-2013
(în milioane euro – prețuri curente - 2004)
Cadrul financiar multianual

• Deși bugetul UE este adoptat în fiecare an, acesta trebuie


să se înscrie în limitele cadrului financiar multianual (CFM):
un plan de cheltuieli prin care sunt fixate cuantumurile
anuale maxime pe care UE le poate cheltui în diferite
domenii de activitate, pe o perioadă de șapte ani. CFM
modelează prioritățile politice ale UE pentru o perioadă de
șapte ani.
8.2 CHELTUIELILE UNIUNII EUROPENE
Cheltuielile UE

• Acţiunile şi proiectele finanţate de la bugetul UE reflectă


priorităţile stabilite de către statele membre UE într-un
anumit moment. Acestea sunt grupate în categorii de
cheltuieli mai largi numite „rubrici” și 31 de domenii
politice diferite.
• În prezent, în mare, UE cheltuie bani pe:
– agricultură și regiuni sărace – resurse naturale generale şi
creştere durabilă (aprox. 80% din buget);
– acţiuni externe (ajutoare umanitare, ajutoare alimentare şi
dezvoltare în ţările nemembre, acorduri internaţionale etc.);
– administraţie (costurile salariale și materiale aferente
instituţiilor europene);
– cetăţenie, liberate, securitate şi justiţie
Evoluția cheltuielilor UE

• Profilul cheltuielilor UE, priorităţile de cheltuieli şi nivelul


de cheltuieli s-au schimbat substanţial de la înfiinţarea
bugetului în 1958 până în prezent.
• În mod tradiţional, cea mai mare parte a bugetului UE a
fost concentrată pe un număr relativ mic de domenii
politice, aşa cum arată Graficul nr. 2:
– politica agricolă comună (CAP),
– coeziunea (cohesion),
– alte politici interne (other internal),
– politici externe (external),
– administraţie (administration).
Grafic nr.2: Evoluţia cheltuielilor de la bugetul UE
(1958-2006)
Grafic nr.3: Structura cheltuielilor
de la bugetul UE (1988-2013)
Cheltuielile UE 2007-2013 (1)
• Competitivitate
– creştere economică şi crearea de locuri de muncă.
– dezvoltare durabilă.
– cercetare şi educaţie, infrastructuri de transport şi energie
extinse şi condiţii de lucru mai bune, toate în acelaşi timp.
• Coeziune
– asistenţă în special regiunilor mai puţin avantajate, în vederea
transformării economiei acestora pentru a face faţă competiţiei
globale.
– dezvoltarea infrastructurilor şi a asistării regiunilor în formarea
forţei de muncă şi a adoptării ultimelor tehnologii de producţie.
• Resurse naturale
– Producţie agricolă care să corespundă necesităţilor
consumatorilor.
– Comunitate agricolă care să posede capacitatea de a planifica
şi adapta producţia în funcţie de necesităţile consumatorilor.
– Măsuri directe de protecţie a mediului, restructurarea şi
diversificarea economiei rurale şi promovarea pescuitului
durabil.
Cheltuielile UE 2007-2013 (2)

• Cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie


– lupta împotriva terorismului, a crimei organizate și a imigraţiei
ilegale.
– gestionare mai bună a fluxurilor de migraţie în Uniune.
– promovarea și protejarea moștenirii și bogăţiei culturale
– protejarea sănătății publice și interesele consumatorilor.
• UE: Actor mondial
– Ajutor de urgenţă vital în urma unui dezastru natural.
– Asistenţă pe termen lung pentru asigurarea prosperităţii,
stabilităţii și securităţii.
• Costuri administrative
– Costurile de personal și de consolidare a tuturor instituţiilor
UE, inclusiv Parlamentul European, Consiliul de Miniștri,
Comisia Europeană, Curtea Europeană de Justiţie și Curtea
Europeană de Conturi.
Grafic nr.4 : Cheltuielile UE în
perioada 2007-2013
Competitivitate

• Pentru următorii şapte ani, statele membre UE au decis să


dedice o parte considerabilă a eforturilor lor comune și a
bugetului UE pentru o mai mare creştere economică şi
crearea de locuri de muncă.
• Dezvoltarea durabilă a devenit una dintre principalele
priorităţi ale Uniunii. Economia UE trebuie să fie mai
competitivă, iar regiunile mai puţin prospere trebuie să
reducă decalajul faţă de celelalte.
• O economie mai competitivă necesită investiţii mai mari în
cercetare şi educaţie, infrastructuri de transport şi energie
extinse şi condiţii de lucru mai bune, toate în acelaşi timp.
Coeziune

• Obţinerea unei creşteri pe termen lung depinde şi de


stimularea şi sporirea potenţialului de creştere al UE.
Această prioritate, numită „Coeziune”, intenţionează să
ofere asistenţă în special regiunilor mai puţin avantajate,
în vederea transformării economiei acestora pentru a face
faţă competiţiei globale. Inovarea şi economia bazată pe
cunoaştere oferă oportunităţi nemaiîntâlnite pentru
stimularea creşterii în aceste regiuni.
• Eforturile Uniunii de a obţine coeziune se concentrează
asupra dezvoltării infrastructurilor şi a asistării regiunilor
în formarea forţei de muncă şi a adoptării ultimelor
tehnologii de producţie. Bugetul UE sprijină, de asemenea,
facilitarea cooperării economice și sociale transregionale şi
internaţionale.
Resurse naturale

• Datorită diversităţii lor geografice şi climaterice, statele


membre UE produc o largă varietate de produse agricole.
Eforturile UE în acest domeniu au două scopuri principale.
În primul rând, producţia trebuie să corespundă
necesităţilor consumatorilor, inclusiv înaltă siguranţă și
calitate a produselor agricole. În al doilea rând, din punct
de vedere al producţiei, comunitatea agricolă trebuie să
posede capacitatea de a planifica şi adapta producţia în
funcţie de necesităţile consumatorilor, respectând în
acelaşi timp mediul înconjurător.
• În plus, gestionarea şi protecţia de succes a resurselor
naturale trebuie să includă şi măsuri directe de protecţie a
mediului, restructurarea şi diversificarea economiei rurale
şi promovarea pescuitului durabil, pentru că bolile
animalelor, deversările de petrol şi poluarea aerului nu se
opresc la frontierele naţionale.
Cetăţenie, libertate,
securitate şi justiţie

• Într-o măsură similară, lupta împotriva terorismului, a


crimei organizate și a imigraţiei ilegale este mult mai
eficientă atunci când ţările UE fac schimb de informaţii și
acţionează împreună.
• UE dorește o gestionare mai bună a fluxurilor de migraţie
în Uniune și o largă cooperare în materie penală și juridică,
precum și societăţi sigure, întemeiate pe respectul pentru
lege.
• Bugetul UE promovează și protejează moștenirea și bogăţia
culturală și încurajează participarea activă în dezbaterile
sociale din jurul nostru
• De asemenea, vizează să protejeze sănătatea publică și
interesele consumatorilor.
UE: Actor mondial

• Impactul fondurilor UE nu se limitează la frontierele


noastre externe.
• Pentru mulţi, bugetul UE asigură ajutor de urgenţă vital în
urma unui dezastru natural. Pentru alţii, acesta reprezintă
asistenţă pe termen lung pentru asigurarea prosperităţii,
stabilităţii și securităţii.
Costuri administrative

• Acestea acoperă costurile de personal și de consolidare a


tuturor instituţiilor UE, inclusiv Parlamentul European,
Consiliul de Miniștri, Comisia Europeană, Curtea Europeană
de Justiţie și Curtea Europeană de Conturi.
CFM 2014-2020

• Pentru perioada de finanțare 2014-2020, Comisia a propus o


reformă radicală, punând accentul pe elementele de care are
nevoie Europa pentru a depăși criza economică și financiară.
• În urma intervenției Statelor Membre, o parte din propunerile
Comisiei de reformare radicală au pierdut din impact, însă o serie
de modificări foarte importante au fost menținute.
• Printre elemente-cheie ale Cadrului financiar multianual (CFM)
2014-2020 se numără:
– Accentul pus pe creșterea economică, ocuparea forței de
muncă și competitivitate,
– Calitatea sporită a cheltuielilor,
– O politică agricolă comună reformată,
– Combaterea schimbărilor climatice,
– Solidaritatea cu cele mai sărace țări și regiuni din UE,
– Limitarea creșterii cheltuielilor administrative.
Elemente-cheie ale CFM 2014-2020

• Accentul pus pe creșterea economică, ocuparea forței de muncă și


competitivitate, prin sporirea investițiilor în educație și cercetare și prin
crearea unui nou fond pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei
destinat stimulării proiectelor paneuropene de infrastructură din domeniul
transporturilor, al energiei și al tehnologiilor informației și comunicațiilor.
• Calitatea sporită a cheltuielilor, datorată simplificării normelor aferente
fondurilor UE, accentului clar pus pe investiții care dau rezultate concrete,
precum și posibilității de a suspenda finanțarea din partea UE în cazul în
care o țară nu pune în aplicare politici economice și fiscale solide.
• O politică agricolă comună reformată, pentru o agricultură europeană
mai competitivă și mai ecologică.
• Combaterea schimbărilor climatice ca element constitutiv esențial al
tuturor politicilor majore ale UE, un procent de 20 % din CFM 2014-2020
fiind dedicat acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice.
• Solidaritatea cu cele mai sărace țări și regiuni din UE, prin
concentrarea celei mai mari părți a finanțării regionale în zonele respective
și prin instituirea unui nou fond pentru ocuparea forței de muncă în rândul
tinerilor.
• Limitarea creșterii cheltuielilor administrative datorită reducerilor de
personal din instituțiile europene.
Cheltuielile UE pentru perioada
2014-2020 (1)

• Păstrează structura cheltuielilor din perioada 2007-2013,


dar răspund noului context marcat de criza economică și
austeritatea fiscală în întreaga UE prin următoarele
noutăți:
• Pentru creştere şi locuri de muncă
– Facilitatea „Conectarea Europei”.
– Se vor încheia contracte de parteneriat cu fiecare stat membru, în
scopul de a garanta sprijinirea reciprocă a finanţării naţionale şi a celei
UE.
– Consolidarea programelor în materie de educaţie şi formare
profesională.
– Investiţiile în cercetare şi inovare vor creşte în mod semnificativ.
• Pentru o agricultură mai ecologică, mai modernă
– 30% din sprijinul direct acordat agricultorilor va fi condiţionat de
ecologizarea exploataţiilor lor.
– se vor reduce diferenţele între statele membre în ceea ce priveşte
plăţile directe.
Bugetul UE pentru 2015
Cheltuielile UE pentru perioada
2014-2020 (2)

• Pentru o Europă mai sigură


– Comisia intenţionează să crească cheltuielile legate de combaterea
schimbărilor climatice la cel puţin 20%.
– Comisia propune să se investească 4,1 miliarde de euro în securitatea
europeană pentru combaterea infracţiunilor şi a terorismului, precum
şi 3,4 miliarde de euro în politicile în domeniul migraţiei şi azilului,
care sunt esenţiale pentru competitivitatea şi coeziunea noastră
socială.
• Pentru cheltuieli administrative
– Comisia propune ca aceste cheltuieli să nu crească în următoarea
perioadă financiară. În paralel, pe baza reformei politicii în materie de
personal din 2004 (care a permis deja economisirea a 3 miliarde de
euro şi va genera alte economii în valoare de 5 miliarde de euro până
în 2020), Comisia propune modificarea în continuare a Statutului
Funcţionarilor UE.
Cheltuielile UE pentru 2016

• Agricultură și regiuni sărace (aprox. 86%)


– resurse naturale generale şi creştere durabilă;
• Acţiuni externe (aprox. 6%).
– Aceşti bani sunt cheltuiţi mai ales pe ajutoare umanitare, ajutoare
alimentare şi dezvoltare asistată în ţările nemembre din lume. Sume
mici sunt de asemenea cheltuite pe procesul de pace din Orientul
Mijlociu, reconstrucţia din Kosovo, iniţiativa europeană pentru
democraţie şi drepturile omului din întreaga lume, acorduri
internaţionale de pescuit şi Politica Comună Externă de Securitate etc.;
• Administraţie (aprox. 6%).
– Aceasta implică costul conducerii Comisiei Europene, Curţii Europene
de Justiţie şi al altor instituţii europene. Luate împreună, ele au un
număr surprinzător de mic de angajaţi (30 000);
• Cetăţenie, liberate, securitate şi justiţie (aprox. 2 %).
8.3.VENITURILE UNIUNII EUROPENE
Veniturile UE

• Aşa cum am arătat deja, bugetul UE trebuie, prin lege, să


fie echilibrat în fiecare an. Toate cheltuielile trebuie
finanţate în fiecare an prin venituri colectate de la Statele
Membre UE sau rămase din anul anterior.
• Până în 1970, bugetul CEE a fost finanţat prin contribuţii
anuale ale membrilor, cunoscute în jargonul UE sub numele
de „resurse proprii”.
• Două tipuri principale de resurse proprii au fost folosite
timp îndelungat, în anii de început fiind suficiente pentru a
finanţa toate plăţile la nivelul CE. Aceste „resurse
tradiţionale proprii” sunt:
– venituri tarifare provenind din Tariful Extern Comun (tarifele impuse
importurilor din statele nemembre)
– venituri tarifare provenind din perceperea de impozite în agricultură
(tarifele aplicate produselor agricole care sunt importate din statele
nemembre).
Resursele proprii ale UE

1. Resurse proprii tradiţionale (RPT) – acestea sunt formate


în principal din taxe impuse asupra importurilor de produse
provenite dintr-un stat din afara UE.
2. Resursa bazată pe taxa pe valoarea adăugată (TVA)
reprezintă o rată fixă aplicată la veniturile din TVA-ul
armonizat ale fiecărui stat membru.
3. Resursa bazată pe venitul naţional brut (VNB) este o rată
procentuală fixă (0,73 %) aplicată la VNB-ul fiecărui stat
membru. Deşi este o categorie neuniformă, aceasta a
devenit cea mai mare sursă de venituri
4. Alte venituri, precum impozitele pe salarii plătite de către
personalul UE, contribuţii din partea ţărilor din afara UE
pentru anumite programe ale UE şi amenzi plătite de către
companiile care încalcă condiţiile de concurenţă sau alte
legi.
Evoluția veniturilor UE

• Analiza evoluţiei veniturilor UE de-a lungul timpului arată


că profilul şi ponderea acestora s-a schimbat considerabil
în timp la fel ca şi profilul cheltuielilor UE.
• Aşa cum arată Graficul nr. 5, cele două resurse tradiţionale
proprii:
– venituri tarifare provenind din Tariful Extern Comun (customs
duties) şi perceperea de impozite în agricultură (agricultural
duties),
– alături de resurse diverse (miscellaneous) au dominat
veniturile până în 1979,
– an în care resursa bazată pe taxa pe valoarea adăugată (VAT)
a asigurat aproximativ 30% din veniturile Comunităţii,
ponderea acestei resurse a crescut considerabil până în 1988,
– când s-a introdus resursa bazată pe VNB (GNP), a cărei
pondere a crescut în anii ’90, ajungând la aproximativ 50% în
2001.
Grafic nr. 5: Evoluţia veniturilor la bugetul UE
(1971-2001)
Grafic nr. 6: Structura veniturilor la
bugetul UE (1988-2013)
Veniturile UE 2007-2013

• În perioada 2007-2013, ponderea celor patru tipuri de


resurse proprii în totalul veniturilor UE a fost următoarea:
– Resursa bazată pe VNB - 1 % din suma Venitului
Naţional Brut - calculat la preţul pieţei al statelor
membre (aproximativ 73%);
– Taxe vamale şi cotizaţii pentru zahăr (aproximativ
15%);
– Resurse bazate pe TVA (aproximativ 12%);
– Alte venituri (aproximativ 1%).
Veniturile UE 2014-2020

• păstrează structura veniturilor din perioada 2007-2013,


dar răspunde noului context marcat de criza economică și
austeritatea fiscală în întreaga UE prin următoarele
noutăți:
– resurse mai transparente şi mai echitabile, reducând şi
simplificând contribuţiile statele membre.
– adăugarea de noi resurse proprii celor deja existente, aşa cum
se prevede în Tratat. Obiectivul nu este de a spori bugetul UE,
ci de a furniza acestuia o bază mai solidă şi de a reduce
contribuţiile directe ale statelor membre. Noile resurse proprii
vor fi o taxă pe tranzacţiile financiare şi o taxă pe valoarea
adăugată (TVA) modernizată. Simultan, se renunţă la actuala
resursă bazată pe TVA (o parte din TVA-ul colectat de statele
membre).
– simplificarea actualelor mecanisme de corectare care se aplică
unor state membre. Acest lucru se va efectua printr-o reducere
forfetară brută a plăţilor lor bazate pe VNB.
8.4.CONTRIBUȚIA NETĂ A STATELOR MEMBRE LA
BUGETUL UNIUNII EUROPENE
Contribuţia netă a SM

• Creşterea importanţei contribuţiei bazată pe VNB-ul


statelor membre în finanţarea bugetului UE arată că Statele
Membre contribuie la buget aproximativ proporţional cu
bogăţia lor. Pe de altă parte, fondurile UE revin Statelor
Membre în conformitate cu priorităţile stabilite de UE.
• Diferența între ceea ce primesc Statele Membre și
contribuția lor la bugetul UE se numește contribuție netă.
• Din punctul de vedere al contribuţiei nete, Statele Membre
se împart în:
– contribuabile nete (au o contribuţie netă pozitivă, adică
plătesc mai mult la buget decât primesc de la acesta)
– recipiente nete (au o contribuţie netă negativă, adică
primesc mai mult de la buget decât plătesc la acesta).
Grafic nr.7: Contribuţia netă a Statelor
Membre – UE15 (1999-2000)
Surse:

• Portalul Uniunii Europene:


– Bugetul UE:
• http://ec.europa.eu/budget/index_en.cfm
– Bugetul UE și România:
• http://ec.europa.eu/budget/mycountry/RO/index_ro.cfm
• Europa în imagini, [on-line],
http://europa.eu/abc/euslides/index_ro.htm
Informaţii suplimentare:

• Citiți informațiile disponibile la adresa:


http://ec.europa.eu/budget/index_en.cfm și aprofundați-
vă cunoștințele despre bugetul UE.
• Citiți informaţiile disponibile la adresele:
http://ec.europa.eu/budget/mycountry/RO/index_ro.cfm,
http://www.caleaeuropeana.ro/bugetul-ue-explicat-
cheltuieli-si-contributii-pe-stat-membru/pentru a vă
îmbogăți cunoștințele despre impactul bugetului UE în
România.
• Vizualizați filmul disponibil la adresa:
http://europarltv.europa.eu/ro/player.aspx?pid=fd3d080
0-764c-4c39-adfa-a093009d44c8 pentru a înțelege
“rabatul Marii Britanii”.
• Vizualizați interviurile realizate de EuroparlTV despre
dificultatile intampinate in negocierea bugetului UE 2013
datorita crizei economico-financiare disponibile la:
– http://europarltv.europa.eu/ro/player.aspx?pid=51ff56c8-af66-48e2-
b567-a0f400e7ae21;
– http://europarltv.europa.eu/ro/player.aspx?pid=92f62cc7-0dec-4a99-
ae50-a117011ae609.

S-ar putea să vă placă și