MODULUL C / Accizele și frauda TVA – jurisprudenţa CJUE şi CEDO

Accizele și frauda TVA – jurisprudenţa CJUE şi CEDO

Principii în domeniul TVA din jurisprudența CJUE

Principiul neutralității fiscale

- evitarea oricărei denaturări a concurenței

- exercitarea efectivă a dreptului de deducere

Principiul securității juridice

ocrotirea și previzibilitatea raporturilor juridice al căror conținut economic este supus taxării din
perspectiva TVA

Principiile echivalenței și efectivității

- Echivalența impune ca legislația națională a unui stat membru s nu impună condiții mai severe unei
persoane juridice din alt stat membru cu ocazia exercitării drepturilor corelative TVA

- Efectivitatea impune ca aceleași norme din statul membru să nu facă practic imposibilă exercitarea
drepturilor conferite de ordinea juridică comunitară

Principiul interzicerii abuzului de drept

- reglementarea comunitară să nu fie extinsă astfel încât să acopere practicile abuzive ale operatorilor
economici, și anume operațiunile prin care se urmărește exclusiv obținerea unor avantaje fiscale -
finalitate interzicerea aranjamentelor pur artificiale, lipsite de realitate economică

Principiul prevalenței fondului asupra formei

• deducerea taxei pe valoarea adăugată aferente achizițiilor trebuie să fie acordată, dacă cerințele
de fond sunt îndeplinite, chiar dacă anumite cerințe de formă au fost omise de către persoanele
impozabile
Jurisprudența CJUE relevantă pentru TVA

Concluziile Avocatului general Yves Bot prezentate la data de 26.05.2011 în cauza C-274/10, Comisia
Europeană împotriva Republicii Ungare, pct.56, 57; Hotărârea C-268/83, Rompelman-Van Deelen c.
Ministerului de Finanțe, par.19 - persoana impozabilă trebuie să beneficieze de exonerarea integrală de
TVA ul aferent bunurilor și serviciilor pe care le a achiziționat pentru exercitarea activităților sale taxabile
ceea ce în sistemul comun al TVA ului se transpune prin sistemul de deducere

Cauzele conexate C-95/07 și C-96/07, Ecotrade contra Agenzia delle Entrate – Ufficio di Genova
3, par.63; cauza C-90/02, par.51 și 52 - măsurile luate de statele membre pentru a se asigura că
persoanele impozabile își îndeplinesc obligațiile privind declarațiile și plata sau pentru a impune alte
obligații pe care le consider necesare pentru colectarea taxei și pentru prevenirea evaziunii fiscale nu
pot să fie folosite în așa fel încât să pună în discuție în mod sistematic dreptul de deducere a taxei pe
valoarea adăugată – a se vedea decizia pronunțată în cauza C – 101/2016 (Paper Consult SRL c. DGRFP
Cluj - Napoca)

CJUE, cauza C-18/13, Maks Pen EOOD, par.27; cauza C-285/11, Bonik, par.39; cauzele C 439/04
și C 440/04, Kittel și Recolta Recycling, Rec., p. I 6161, pct.56; raționament reluat recent și în cauza C-
277/14 PPUH Stehcemp sp. j. Florian Stefanek, Janina Stefanek, Jarosław Stefanek împotriva Dyrektor
Izby Skarbowej w Łodzi, par.33-53, CJUE, cauza C-277/2014, par.27 – 53 - pentru a reține calitatea de
participant la o fraudă de tip carusel a unei persoane juridice din aval este necesar să se demonstreze că
aceasta a cunoscut sau putea să cunoască din împrejurări obiective faptul că prin achiziția sa realizată de
la o societate comercială din amonte participă la o fraudă privind TVA

CJUE, cauza C-324/11, Gábor Tóth, par.43 - unei persoane juridice nu îi poate fi negat dreptul de
deducere a TVA pentru motivul că persoana juridică de la care a achiziționat mărfurile nu și-a îndeplinit
obligațiile în relația cu administrația financiară

Jurisprudență CEDO relevantă pentru TVA

cauza CEDO Bulves AD v. Bulgaria App no.3991/03 (ECtHR, 22 ianuarie 2009, par.69 și 71)

există o încălcare a art.1 din Protocolul 1 la Convenție în situația în care contribuabilul care nu a
cunoscut că în amonte a existat o fraudă privind TVA i se refuză dreptul de deducere a taxei achitate în
amonte, ajungându-se practic prin anularea acestui drept la situația în care contribuabilul nu s-a mai
putut bucura liniștit de proprietatea sa

• cauza Business Support Centre v Bulgaria App no.6689/03 (ECtHR 18 iunie 2010, par.24)

atunci când organul fiscal descoperă că un furnizor nu își îndeplinește obligațiile fiscale de colectare și
plată a TVA, trebuie ca inițiativa organului de control fiscal să vizeze recuperarea TVA de la furnizor, iar
nu anularea (refuzul) dreptului de deducere a TVA
Cauza CEDO Lungu c. României

Prin această cauză se face aplicarea principiului securităţii raporturilor juridice – art.6 CEDO şi
art.47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, astfel că justiţiabilul nu trebuie să
suporte carenţele existente în luarea unei decizii în procesul contencios administrativ şi pe care instanţa
penală doreşte să le corijeze (par.43, 45)

Simpla existenţă a unei păreri diferite a expertului desemnat în procesul penal să efectueze
expertiza financiar – contabilă şi fiscală, faţă de părerea expertului desemnat de instanţa administrativă
nu este suficientă pentru a aduce atingere principiului securităţii juridice.

Procedurile paralele care s-au desfăşurat în cauză, respectiv concluziile radical opuse a deciziei
definitive pronunţate în materie penală faţă de decizia rămasă definitivă a instanţei de contencios
administrativ şi fiscal, au determinat, în final, ca prin pronunţarea deciziei definitive de condamnare să
se încalce autoritatea de lucru judecat (ad personam şi ad rem) de care se bucura decizia definitivă a
instanţei administrative. Practic, aceleaşi fapte au fost reinterpretate, ceea ce a condus la încălcarea
principiului securităţii juridice.

CEDO – principiul ne bis in idem

Cauza Glantz c. Finlandei nr.37394/11 (par.57) şi cauza Nykänen c. Finlandei nr.11828/11

(par.47) – sancţiunile penale şi cele administrative au fost dispuse de autorităţi diferite, fără a exista
vreo corelare între cele două proceduri, care şi-au urmat cursul separat şi au rămas definitive în mod
independent una faţă de cealaltă.

Sancţiunile dispuse în cadrul unei proceduri (cea rămasă prima definitivă) nu a fost luată în
considerare în cadrul celeilalte proceduri la determinarea gravităţii noii sancţiuni care urma a fi aplicată
şi nici nu a existat vreo interacţiune între cele două instanţe.

Rinas c. Finlandei nr.17039/13 şi Osterlund c. Finlandei nr.53197/13

Concluzie: încălcare