Aplicarea prevederilor legislaţiei fiscale

Norme aplicabile: art. 13-15 Codul de procedură fiscală

Art. 13: Interpretarea legii [fiscale]

Interpretarea legii fiscal trebuie să se facă sistematic, având în vedere și alte norme
juridice care au forță juridică mai mare sau aplicarea prioritară a dreptului Uniunii
europene, ca în situația taxelor de primă înmatriculare.
Ex. Curtea de Apel București, Secția a VIII-a Contencios administrativ și fiscal, Decizia
civilă nr. 616/2015, http://rolii.ro/hotarari/589ff8bde4900944420023b6

Dispozitiile Legii 9/2012 sunt recunoscute de Uniunea Europeana, concludenta in acest sens
fiind Comunicarea către membrii transmisa de Comisia pentru Petitii din C_____
Parlamentului European, potrivit careia dispozițiile pentru aplicarea unor masuri privind taxa
pe poluare pentru autovehicule, si care completeaza dispozițiile acestui act normativ, sunt
conforme cu dreptul comunitar, iar motivele care au stat la baza procedurii de incalcare au
incetat sa existe si cazul a fost inchis.
Mai mult decât atat, va aducem la cunostinta ca taxa pentru emisiile poluante este stabilita
prin emiterea unei decizii, care reprezintă un act administrativ al organului fiscal unde isi are
domiciliul fiscal contribuabilul.
Incasarea taxei are la baza un act administrativ fiscal si nu un act normativ, situatie in care
considera inutila referirea la Tratatele Europene , facuta atat de reclamant cat si de instanta de
fond.
Daca s-ar pastra aceeași doctrina cu privire la obligativitatea respectării tratatelor Uniunii
Europene si celelalte acte administrative emise de organul fiscal, s-ar ajunge in situatia in
care orice taxa sau impozit ar putea fi contestata in instanta si castigata, motivat fiind de
faptul ca in tarile Uniunii Europene, nu sunt obligatorii.
Din Jurisprudenta Curții de Justitie a Comunităților Europene a rezultat ca tratatul nu este
incalcat prin instituirea unei taxe de poluare in momentul inmatricularii unui autovehicul pe
teritoriul unui stat membru, iar prin caracterul ei fiscal, taxa _______________________ de
impozitare, domeniul exercitat prerogativelor suverane ale statelor membre.
De asemenea, din H.G. nr. 686 / 2008 rezulta ca nivelul taxei este determinat de norma de
poluare corelat cu vechimea, rulajul mediul anual anual si starea generala standard si
reprezintă reflecția in plan fiscal a principiului poluatorul plătește, principiu unanim acceptat
la nivelul Uniunii Europene.
Mai mult decât atat, instituirea taxei pe poluare reprezintă opțiunea legiuitorului național,
iar organele fiscale sunt obligate sa respecte prevederile art. 13 din Codul de procedura
fiscala, conform caruia "interpretarea reglementarilor fiscale trebuie sa respecte voința
legiuitorului asa cum este exprimata in lege."
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea constata ca acesta este nefondat pentru
urmatoarele considerente.
Nu poate fi retinuta sustinerea recurentei ca hotararea atacata este netemeinica si nelegala.
In privinta exceptiei inadmisibilitatii se retine ca aceasta este neintemiata fata de dispozitiile
deciziei nr. 24/2011 pronuntata de ICCJ in recursul in interesul legii, cand s-a statuat ca nu
sunt inadmisibi le cererile de restituire a taxei de poluare intemeiate pe dispozitiile art. 117
cod procedura fiscala, chiar daca nu a fost contestata decizia de calcul a taxei de poluare.
In speta reclamantul a solicitat restituirea taxei in temeiul art. 117 din OG nr. 92/2003 (fila 11
din dosarul de fond), iar parata i-a raspuns prin adresa de la fila 9 din acelasi dosar.
Prin urmare in speta se pune problema refuzului nejustificat de solutionare a cererii
reclamantului de restituire si nu legalitatea deciziei de calcul a taxei.
Nu au relevanta asadar sustinerile recurentei ca nu a fost contestata decizia de calcul a taxei,
ori ca din cauza neatacarii acesteia nu se poate dispune restituirea sumelor solicitate de
reclamant.
Sumele nu erau datorate si au fost achitate in plus fata de prevederile Tratatului constitutiv al
Uniunii Europene, care potrivit art. 148 al. 2 din Constitutia Romaniei, avea prioritate fata de
dispozitiile contrare din legile interne.
Astfel taxa, denumita taxa de poluare nu este aplicabila si autovehiculelor care deja au fost
inmatriculate pe teritoriul Romaniei.
Prin urmare taxa este o taxa cu efect echivalent taxelor vamale deoarece se aplica
autoturismelor deja inmatriculate intr-un stat al UE, fara ca in acelasi timp sa fie aplicabila si
autoturismelor care au mai fost inmatriculate in Romania.
Daca taxa ar fi fost impusa numai autovehiculelor noi, care nu ar mai fi fost niciodata
inmatriculate in Romania sau in alt stat membru al UE, atunci taxa nu ar mai fi avut acest
efect echivalent unor taxe vamale.
In mod corect instanta de fond a retinut incalcarea Tratatului Comunitatii Europene si
implicit restrictionarea prin aceasta taxa a liberei circulatii a marfurilor in interiorul UE.
Prevederile din Tratat incalcate produc efecte directe si dau nastere unor drepturi individuale
pe care instantele nationale trebuie sa le protejeze, asa cum in mod constant a statuat in
nenumarate hotarari Curtea Europeana de Justitie.
Indiferent daca legea fiscala din Romania are caracter special sau imperativ, conflictul dintre
o lege interna si o dispozitie dintr-un tratat constitutiv al Uniunii Europene si celelalte
reglemetari comunitare, se solutioneaza, asa cum in mod corect a retinut si instanta de fond,
potrivit prevederilor art. 148 din Constitutia Romaniei.
Astfel prevederile din tratate si reglementarile comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate
fata de dispozitiile contrare din legile interne.
D___ daca prin tratatul de aderare s-ar fi prevazut anumite derogari, precum si termene de la
care anumite reglementari devin obligatorii, atunci s-ar fi aplicat dispozitiile legilor interne.
In cazul de fata insa nu exista nici o derogare de la aplicarea prevederilor Tratatului CE in
privinta interdictiei de instituire a unor taxe vamale sau taxe cu efect echivalent acestora.
Hotararea atacata este, prin urmare, legala si temeinica iar recursul formulat de parata A___
I_______ prin D____ PLOIESTI, nefondat.
Nu trebuie sa existe un document al institutiilor UE care sa stabileasca expres ca taxa este
contrara Tratatului CE, deoarece instantele nationale sunt competente ca atunci cand constata
ca o prevedere nationala este contrara acestui tratat sa aplice direct prevederile tratatelor
Uniunii si sa inlature de la aplicare legislatia interne contrara acestora.
Prin urmare se constata ca hotararea atacata a fost data cu aplicarea corecta a normelor de
drept material, astfel ca nu este incident motivul de casare prevazut de art. 488 pct. 8 cod
procedura civila.
In baza celor retinute mai sus si a dispozitiilor art. 483 si urmatoarele, 488 pct. 8, cod
procedura civila va respinge ca nefondat recursul paratei.

Art. 14: Prevalenţa conţinutului economic al situaţiilor relevante din punct de vedere
fiscal

Exemplu, insolvență
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului București Secția a VII a Civilă sub
nr.XXXXXXXXXXXXXX, _______________ a formulat contestație împotriva modului de
admitere a creanței suplimentare solicitate de Direcția G_______ a Finanțelor P______
București, solicitând admiterea contestației și respingerea cererii de înscriere a creanței
suplimentare in valoare de 274.379 lei întrucât nu reprezintă o creanța certa, lichida si
exigibila, întrucât __________________. va întocmi si depune la organul fiscal contestație
împotriva sumelor stabilite in Decizia de impunere nr F-MJ 105/15.05.2015, emisa de
Direcția G_______ R________ a Finanțelor P______ - București Administrația Fiscala
Pentru Contribuabili Mijlocii - Serviciul de Inspecție Fiscala 3, in baza RAPORTULUI DE
INSPECȚIE FISCALA NR F-MJ 53 din 15.05.2015 termenul maxim de depunere fiind
15.06.2015.
În motivarea în fapt a contestației, s-a arătat că prin încheierea de ședința pronunțata in data
de 19.03.2015 de Tribunalul București, Secția a VII-a civila in dosarul de mai sus a fost
admisa cererea privind deschiderea procedurii de insolventa formulata de către debitoare
stabilindu-se totodată obligațiile reținute in sarcina reprezentanților debitoarei precum si cele
ale creditorilor interesați in formularea unei cereri de înscriere a creanțelor in tabelul
preliminar.

Suma suplimentara calculata de organele de control este compusa din anularea deducerii de
cheltuieli cu achiziții de servicii si a tva ului aferent mai multor facturi, considerate a fi
tranzacții care nu au generat operațiuni taxabile. Diferențele stabilite in plus ca obligații de
plata la bugetul de stat, atât pentru impozitul pe profit, cat si pentru TVA ca urmare a
înregistrării unor cheltuieli prezumate a fi nereale, conform art. 14 din Codul de procedura
fiscala, ce stabilește: „(1) Veniturile, alte beneficii si valori patrimoniale sunt supuse legii
fiscale indiferent daca sunt obținute din activități ce îndeplinesc sau nu cerințele altor
dispoziții legale”. Acest temei normativ stabilește ca reglementarea fiscala are prioritate
pentru stabilirea situației fiscale a unui contribuabil.
tribunalul reține urmatoarele:

Prin încheierea din data de 19.03.2016 pronunțata de Tribunalul București - Secția a VII a
Civila in dosarul nr. XXXXXXXXX15 s-a dispus deschiderea procedurii de insolventa
împotriva ________________ și a fost desemnat in calitate de a____________ j_______
practicianul în insolvență Cabinet Individual de Insolvență S____ E_____.

Prin aceeași hotărâre instanța a stabilit termenul limita pentru depunerea declarațiilor de
creanța la data de 04.05.2015.

Urmare notificării privind deschiderea procedurii de insolventa împotriva debitoarei

__________________,creditoarea intimata in calitate de organ fiscal in a cărui administrare
se afla debitoarea, a înregistrat la grefa instanței la data de 24.04.2015 cererea de înscriere a
creanței prin care solicita înscrierea in tabelul preliminar al obligațiilor debitoarei cu suma de
157 lei reprezentând obligații restante la bugetul general consolidat al statului la ordinea de
preferința prevăzută de dispozițiile art. 161 pct. 5 din Legea nr. 85/2014, cu mențiunea ca
accesoriile au fost calculate pana la data de 19.03.2015, data deschiderii procedurii, iar in
susținerea creanței au fost depuse înscrisuri doveditoare, respectiv fisa sintetica, totala editata,
Decizii referitoare la obligațiile de plata accesorii aferente obligațiilor fiscale.

Urmare finalizării inspecției fiscale efectuata la S.C. S______ S.R..L., creditoarea intimata a
formulat in temeiul dispozițiilor art. 102 alin. 1 coroborat cu prevederile art 104 din Legea nr.
85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței si de insolventa Supliment la cererea
de admitere a creanței prin intermediul careia a solicitat rectificarea tabelului preliminar de
creanțe in sensul înscrierii creanței de 274.379 lei ca si creanța pura si simpla, constatata prin
Decizia de impunere nr. FMJ 105/15.05.2015 emisa de organul fiscal in urma controlului
fiscal efectuat.

In Buletinul Procedurilor de Insolventa nr.9528/26.05.2015, administratorul j_______ a

publicat tabelul preliminar al creanțelor înregistrate împotriva averii debitoarei
_________________., tabel in care creanța institutiei bugetare nu a fost înscrisa, si fara ca, in
prealabil sa notifice institutia bugetară conform dispozițiilor art. 110 alin. 4 din legea
insolventei.

Ulterior formulării contestatiei si înregistrării la Tribunalului București Secția a VII-a Civila,

administratorul j_______ a publicat in Buletinul Procedurilor de Insolventa nr.
9792/28.05.2015, tabel preliminar rectificat al creanțelor debitoarei __________________.,
tabel in care a fost înscrisa si creanța solicitata prin Suplimentul la cererea de admitere a
creanței nr. xxxxx/BJI/21.05.2015.

Tribunalul constata temeinica si legala măsura administratorului j_______ de înscriere a

creanței Direcției Generale Regionale a Finanțelor P______ B________ în tabelul preliminar
rectificat al obligațiilor debitoarei __________________, cu suma de 274.536 lei la ordinea
de preferința prevăzută de dispozițiile art. 161 pct.5 din Legea nr 85/2014, creanța constatata
prin Decizia de impunere nr. FMJ 105/15.05.2015 emisa de organul fiscal in urma controlului
fiscal efectuat.

Pentru considerentele expuse, tribunalul va respinge contestatia formulată de contestatoarea-

debitoare ______________ ca neintemeiata.

Tribunalul București, SECȚIA A VII-A CIVILĂ, SENTINȚA CIVILĂ NR. 8064/2015,

http://rolii.ro/hotarari/587e09f4e490094811002044

Art. 15: Eludarea legislaţiei fiscale

Trebuie distins între acte administrative și acte fiscale: ” Înștiințarea de plata pentru
sumele restante este numai o informare transmisă de autoritatea executivă cu privire la
sumele pe care reclamantul le-ar datora bugetului local, informare care nu modifică și nici
stinge raporturi juridice.”
A se vedea: Tribunalul Vâlcea, Secția a II a civilă, Sentința nr. 5330/201, disponibilă la
adresa http://rolii.ro/hotarari/59aa26f4e49009a82c0002c3

Prin cererea înregistrată la data de 19 februarie 2013 sub nr.XXXXXXXXXXXX reclamantul

a CMI dr.P________ M_____ a solicitat, în contradictoriu cu pârâții P_______ c______
M________ și C________ l____ M________ , anularea înscrisului” Înștiințare de plată-
pentru sumele restante” prin care a fost informat asupra obligației de plată de 8565 lei
A motivat reclamantul că, la data de 04.02. 2013 a primit de la parata Primăr ia C______
Muiereasca, înștiințarea de plata conform căreia trebuie sa plate a ___________________"
constând in impozit pe clădirea in care se află sediul cabinetului medical din co m.
Muiereascajud V_____. Deși, cf. art 720 c proc civ a convocat par âții la conciliere directa
răspunsul a fost nefavorabil .
S-a mai arătat că, î ntre Cabinetul medical I____ D____ si C________ L____ Muiereasca jud
V_____ exista un contract de concesiune pentru spatiul-cladire in care funcționează cabinetul
medical ce deservește _______________________________ condițiile legii si prin acordul ,
pârtilor 3sub număr 160/20.01.2010, pe durata de 15 ani. In toata perioada de timp, anterioara
primirii înștiințării de plata sus-menționata, a respectat obligațiile contractuale ce cădeau in
sarcina Cabinetului medical, respectiv a plătit la timp redevența.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei M________ se reține că,
actul contestat a fost emis de P_______ c______ M________ –serviciul impozite și taxe, însă
p_______ nu reprezintă o persoană judecată cu capacitate procesuală de folosință și ca atare,
nu poate sta în judecată , aspect ce rezultă din prevederile Legii 215 /2001 a administrației
publice ocale, republicată.
Fiind lipsită de capacitate procesuală de folosință, cu atât mai puțin nu poate avea calitate
procesuală.
Întemeiată este și excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului l____ M________,
calitate justificată de reclamant prin aceea că este parte a contractului de concesiune.
P entru ca o pers o ană să stea în judecată în calitate de pârât trebuie să existe identitate între
persoana chemată în judecată și cea ținută prin raportul juridic dedus judecății.
Ori , actul contestat nu a fost emis de C________ l____ M________, ci de autoritatea
executivă, iar faptul că debitul care se impută rezult ă din contractul de concesiune încheiat
cu acest pârât nu este relevant în speță pentru că acest contract nu face obiectul criticilor
reclamatului.
Ca urmare, vor fi admise cele două excepții și va fi respinsă cererea față de acești pârâți ca
fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală .
Cu privire la excepția inadmisibilității se reține că, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din
Legea 554/2204 ”Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un
interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin
nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios
administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a
interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât
privat, cât și public.”
Art.2 alin.1 lit.c din același act normativ, definește actul administrativ ca fiind „ actul
unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere
publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă
naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul
prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în
valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea
serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de
contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ;”
Verificând înscrisul contestat în prezenta cauză prin prisma definiției art.2 alin.1 lit c din
Legea 554/2204 instanța apreciază că ” Înștiințare de plata pentru sumele restante” nu
reprezintă un act administrativ în sensul dispozițiilor invocate anterior.
Înștiințarea de plata pentru sumele restante este numai o informare transmisă de autoritatea
executivă cu privire la sumele pe care reclamantul le-ar datora bugetului local, informare care
nu modifică și nici stinge raporturi juridice.