Globalizarea si Starbucks

Globalizarea nu poate fi definita intr-o forma universal acceptata insa i-am putea totusi atribui o definitie conform careia globalizarea este termenul intrebuintat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul ca evenimentele care au loc intr-o parte a globului au repercursiuni din ce in ce mai ample asupra societatilor si problemelor din alte parti ale globului. Globalizarea atinge domenii diverse ale societatii iar acesta se poate considera o ideologie un fenomen sau chiar o strategie.Acest fenomen este dezvoltat pe zi ce trece de marile companii,marile puteri care nu fac altceva decat de a adanci diferenta dintre natiile sarace si bogate. Industrializarea care a dat nastere unei societati globalizante.Internetul,mass-media si televiziunea au contribuit la cultura globala.Cultura,limba engleza si civilizatia occidentala castiga din ce in ce mai mult teren iar mariile corporatii se extind pe zi ce trece creand dependenta de consum.ex:Mc Donalds,Coca-Cola si Starbucks. Termenul modern folosit la descrierea schimbarilor in societati si in economia mondiala este numit globalizare care rezulta din comertul international extrem de crescut si din schimburile culturale.Datorita caderii barierelor si a interdependentei dintre state care se mai numeste liberul schimb sau liberalizarea comertului cresc investitiile si comertul. Odata cu caderea barierelor si liberalizarea comertului au aparut corporatiile multinationale,pietele financiare globale,organizatiile non-guvernamentale ,organizatiile criminale si chiar si retele teroriste internationale. Intre anii 1910-1950 o serie de schimbari economice si politice au redus dramatic importanta si volumul fluxurilor comerciale internationale insa dupa cel de al doilea Razboi Mondial datorita infintarii anticipate a GATTAcordul General pentru Tarife i Comer si FMI(acestea au fost infiintate intre cele doua razboaie mondiale) acestea au cunoscut o inflorire.Imediat cu terminarea celui de al doilea Razboi Mondial a inceput stimularea pentru reconstructii si dezvoltare care a condus catre cresterea comertului international. Incepand cu anii 70 s-au conturat mai bine atat beneficiile cat si efectele distrugatoare.

Istoria globalizarii Nu putem vorbi despre aceasi istorie a globalizarii in lume atata timp cat lumea are intelesuri tehnice si politice cat si grupuri diferite.In termeni generali este o istorie a

cresterii comertului inter-statal bazat pe institutii stabile ce autorizeaza firme din diferite state sa schimbe mai usor bunuri. Termenul de liberalizare este o combinatie intre teoria economica a liberului schimb si indepartatea barierelor in care se misca bunurile.Aceasta este istoria cresterii comertului inter-statal bazat pe institutii stabile ce autorizeaza firme din diferite state sa schimbe mai usor bunuri. Apar tarifele protectioniste

Atunci cand vorbim despre istoria globalizarii vorbim de doua 3 perioade importante: Perioada Primului Razboi Mondial Perioada dupa cel de al Doilea Razboi Mondial Perioada 1970-prezent Perioada liberalizarii si cea in care aurul definea standardul economic este deseori numita Prima era a Globalizarii iar aceasta era a crescut odata cu industrializarea. Aceasta era bazat pe Pax Britannica si pe schimbul de bunuri in numerar.Baza teoretica era cea a lui Ricardo,munca lui Ricardo care se numea Avantajul comparativ si Legea generala a echilibrului a lui Say. Acestia sustineau ca tarile vor face comert eficient si ca orice najunsuri temporare in cerere sau oferta se vor corecta automat. Prima era a Globalizarii se crede a fi impartit in etape odata cu Primul razboi Mondial si apoi cazand sub criza standardului aur asta spre sfarsitul anilor 20 si inceputul anilor 30. Globalizarea in perioada de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial a fost condusa prin mai multe negocieri ceea ce a dus catre inlaturarea neintelegirilor privind restrictionarea liberului schimb. Runda Uruguray a dus catre semnarea unui tratat prin care se creeaza Organizatia Mondiala a Comertului cu scopul de a mediate disputele comerciale.Apar si alte acorduri inclusiv in Tratatul de la Maastricht si NAFTA Acordul Nord American de Comer Liber care aveau scop sa reduca tarifele vamale si barierele comerciale. Ce este globalizarea economica?

Globalizarea economica vizeaza 4 tipuri de fluxuri peste granita:

Flux de bunuri

Flux de persoane Flux de tehnologie Flux de capital.

O consecin a globalizrii economice este mbuntirea relaiilor dintre dezvoltatorii aceleiai industrii din diferite pri ale lumii insa suveranitatea nationala se erodeaza. Definitii privind globalizarea FMI defineste globalizarea ca si cresterea in interdependenta economica a tarilor din intreaga lume prin crsterea volumului si a varietatii tranzactiilor de bunuri si servicii peste granite,fluxul de capital mult mai liber si mai rapid dar si o difuziune mai larga a tehnologiei. Banca Mondiala defineste globalizarea ca libertatea si capacitatea indivizilor si a firmelor de a initia tranzactii economice cu rezidentii altor tari. Organizatia Mondiala a Comertului sursa unor probleme tinute ascunse de la distrugerea culturilor indigene pana la agravarea saraciei.

Globalizarea si comertul echitabil In urma globalizarii au aparut schimbari uimitoare in intreaga lume unde cumparatorii si proucatorii vand si cumpara produse din intraga lume avand o rapiditate neimaginabila. Incepnd cu anii 60 n tarile occidentale a nceput sa se dezvolte tot mai mult conceptul de comert echitabil sau Fair Trade. Starbucks este cel mai mare cumparator de fair-trade de cafea din lume. Promotorii comertului echitabil sustin ca aceasta poate oferi protectie,suport economic de baza oferind un salariu minim garantat pentru recoltele acestora si astfel incurajeaza metoda cultivarii sustenabile.

Conceput ca un demers alternativ pentru combaterea la nivel internaional a saraciei i nedreptatii sociale acesta se preocupa n principal de asigurarea unui pret corect producatorilor din tarile n curs de dezvoltare.

Federatia comertului echitabil folosesc un sistem independent de certificare prin care stabilesc daca produsele corespund standardelor comertului echitabil.Totodata acesta furnizeaza certificate de cormert echitabil prin care se incurajeaza si se rasplateste

comportamentul etic.Prin sponzorizarea produselor care aduc o plata cinstita pentru lucratorii tarilor producatoare.

WFTO a creat un set de 10 reguli care trebuie respectate de catre Organizatiile de comert echitabil.Acestea sunt: Crearea de oportunitati pentru producatorii dezavantajati economic, Transparenta, Practicile comerciale, Plata unui pret corect, Munca copiilor i munca fortata, Nediscriminare, Egalitatea de gen i Libertatea de asociere, Promovarea comertului echitabil, Consolidarea capacitatilor proprii, Conditii de munca, Mediul nconjurator. Mic exemplu privind pretul cafelei:

Pret corect livra de cafea = 1,26 $ Pret mondial = 1$ Pret primit de catre un crescator = <50 centi

Globalizarea cafelei Lumea s-a axat pe cafea in comertul international de cand vanzatorii arabi au transportat-o din Etiopia si au inceput sa o comercializeze in urma cu 1000 ani in urma.

Astazi piata cafelei valoreaza mai mult de 80 bilioane de dolari americani iar cafeaua este pe locul al doilea dupa titei la cel mai bine vandut produs in lume.Acesta mai poate fi cunoscut si cu numele de Aurul Negru. Peste jumatate din productia de cafea se produce in tarile sarace iar acesti mici producatori se confrunta cu adevarate probleme deoarece in primul rand ei sunt nevoiti sa vanda la un pret uneori mai mic decat cel al pietii pentru a nu apare un alt concurent care sa ofere un pret mai mic.Aceasta a fost,este si ramane o problema a miciilor

producatori de cafea atata timp cat pretul cafelei nu va creste ei vor fi la fel de saraci si de exploatati fara o recompensa pe masura. In ceea ce priveste cafeaua, marele producator American de cafea Starbucks ia atitudine in protejarea fermierilor care se confrunta cu situatii grele si urmeaza programul voluntar initiat beneficii mutuale pentru fermieri si comunitatea consumatorilor de cafea. Vorbind despre multinationala Starbucks putem spune ca acesta ca de altfel marile companii cauta mana de lucru ieftina,vaneaza producatorii din tarile sarace si etc pentru maximizarea profitului. Cateva din consecinte:

Toate acestea adancesc discrepantele intre tarile bogate si cele sarace(munca nefiind platita la adevarata valoare). Micii investitori producatori sunt inghititi de catre companiile mari(nu fac fata concurentei).

Starbucks insa tinde sa mentina o balanta intre profitabilitate si bunavointa.Aceasta bunavointa evidentianduse prin diferite programe sociale mondiale. Starbucks a urmarit o campanie ambitioasa de extindere pe pietele internationale dincolo bazei sale din America de Nord. Starbucks incearca sa prezinte o latura etica a sa si care aceasta se intituleaza compania care stie si de respnsabilitatea sociala care este un lucru rar intalnit printre randul multinationalelor.In ciuda acestor eforturi sa ii zicem asa Starbucks a suferit prin capanii dure venite din partea celor care sunt

importica globalizarii si considera ca compania Starbucks nu se diferentieaza prin nimic.Mai mult condamna,critica politicile de comert echitabil si relatiile de munca. In anul 2009 Starbucks a lansat un raport anual de responsabilitate sociala corporativa.

Programe sociale Starbucks: Programul Gradina prin care oricarei persoane solicitante sa i se ofere pentru compostare resturi de cafea sau cafea alterata. Programul reducerea folosirii numarlui servetelelor si a pungilor de gunoi pentru reducerea ponderii de deseuri. Cafeaua ecologica care este crescuta si metode,materiale care au un impact mai redus asupra mdiului(impact asupra solului,cafea mai sanatoasa prin reducerea utilizarii de pesticide toxice). Aceste fiind spuse putem concluziona ca globalizarea poate fi privita atat cu partile ei negative cat si pozitive iar Starbucks ca si orice alta companie multinationala profita de pe urma agricultorilor saraci insa diferenta consta in faptul ca aceasta se implica in campanii de responsabilitate sociala as cum am amintit mai sus, insa in ochii oamenilor nu se observa o diferentiere intre Starbucks si restul marilor companiii multinationale.

Bibliografie:
George Soros-Despre globalizare.Ed. Polirom; Codruta Fat-Finante internationale; www.starbucks.com;

Alte surse online;