Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect
ECONOMIA SERVICIILOR
TIMISOARA
2023
CUPRINS
1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII „REGELE MIHAI I” DIN TIMIȘOARA
1. TIPOLOGIA SERVICIILOR
2
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII „REGELE MIHAI I” DIN TIMIȘOARA
Sectorul serviciilor este constituit dintr-o mare varietate de activitati, rezultat al cuprinderii
largi a acestui si diversitatii domeniilor de referinta. Astfel, din componenta acestui sector fac
parte ramurile care, prin natura lor, întrunesc caracteristicile serviciilor - transport,
telecomunicatii, comert, învatamânt, sanatate, etc. - si care alcatuiesc structura de baza a
tertiarului, dar si alte activitati din celelalte compartimente ale economiei, cum ar fi: cercetare
- proiectare, management, consultanta, prelucrarea informatiilor, etc, care se autonomizeaza
sub forma serviciilor. 12512u2016m
Continutul foarte diferit al acestor activitati ca si faptul ca se regasesc în toate sectoarele vietii
economice si sociale, purtând amprenta specificitatii acestora, se reflecta în eterogenitatea
sferei serviciilor, facând aproape imposibila tratarea ei globala nediferentiata. Apare, astfel, ca
deosebit de necesara, structurarea serviciilor în categorii omogene, cu trasaturi comune si
mecanisme proprii de evolutie. Necesitatea clasificarii serviciilor decurge, totodata, si din
3
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII „REGELE MIHAI I” DIN TIMIȘOARA
dinamismul înalt al acestora marcat nu numai printr-o crestere ci, mai ales prin diversificarea
lor tipologica.
Pe un alt plan, nevoia gruparii serviciilor, a elaborarii unui sistem unitar, coerent de ordonare
a lor, trebuie pusa în corelatie cu particularul productiei si consumului acestora. Astfel, în
privinta productiei se remarca numarul mare de prestatori implicati în realizarea serviciilor,
precum si diferentierea lor din punctul de vedere al formei de proprietate, scopului urmarit,
modului de organizare, etc. De asemenea, consumul se caracterizeaza prin prezenta unor
beneficiari individuali sau colectivi, finali sau intermediari, interni sau externi, etc., la rândul
ei, utilizarea serviciilor vizând satisfacerea efectiva a unei trebuinte sau crearea cadrului
pentru acoperirea acesteia.
4
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII „REGELE MIHAI I” DIN TIMIȘOARA
Una din cele mai cunoscute modalitati de clasificare a serviciilor are drept criteriu continutul
acestora, particularitatile activitatilor respective. Utilizata pe scara larga în statisticile
nationale si internationale pentru identificarea serviciilor si evaluarea productiei acestora,
cunoscuta sub denumirea de Clasificarea Internationala Tip Industrii a activitatilor economice
(CITI), reuseste o abordare completa si detailata a ramurilor ce intra în alcatuirea sectorului
tertiar.
Corelatia cu structura ramurilor economice diferitelor tari, CITI creeaza cadrul unitar
cercetarii problematicii serviciilor. Meritele ei incontestabile sunt relevate si de frecventa cu
care este adusa în discutie în lucrarile si studiile de specialitate.
CITI - Rev 3 este o clasificare de tip arborescent, desfasurata pe patru niveluri de agregare si
simbolizate cu litere si numere si anume: categorii (codificate cu litere), diviziuni (cod de 2
cifre), grupe (cod de 3 cifre) si clase (cod de 4 cifre). Potrivit acestei clasificari, serviciile, în
functie de nivelul unu de agregare, sunt reprezentate prin categoriile:
E - hoteluri si restaurante;
M - învatamânt;
Q - organizatii extrateritoriale.
5
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII „REGELE MIHAI I” DIN TIMIȘOARA
Fiecare categorie are, în structura, una sau mai multe diviziuni, iar acestea, la rândul lor,
grupe si clase. De exemplu, categoria K - activitati imobiliare, de închiriere si de servicii
pentru întreprinderi, una dintre cele mai dinamice în tarile dezvoltate, cu economie de piata,
cuprinde diviziunile:
70 - activitati imobiliare:
73 - cercetare - dezvoltare;
Diversitatea serviciilor este înca si mai evidenta luând în discutie nivelurile 3 si 4 de agregare,
niveluri care, în situatia categoriei de mai sus, reflecta tendinta de aparitie a noi tipuri de
servicii; astfel diviziunea 74 cuprinde o gama larga de prestatii structurale în 4 grupe si 13
clase s.a.m.d.
Aceasta clasificare (CITI) prezinta o seama de avantaje între care, faptul ca reuseste o
inventariere a tuturor activitatilor de natura serviciilor, o delimitare a lor si evidentierea
raporturilor cu celelalte sectoare ale economiei; de asemenea, asigura un limbaj unitar, o
comunicare simpla în analizele interne si internationale cu privire la servicii, iar prin sistemul
de codificare ofera posibilitatea utilizarii calculatorului imprimând clasificarii aparent greoaie
si complicata, caracteristicile unui instrument de lucru operational. Între neajunsuri, poate fi
mentionata cuprinderea, uneori fortata, în aceeasi categorie a unor activitati sensibil diferite si
mai ale, caracterul limitativ - dispunând de 11 categorii, 100 diviziuni, 1000 grupe si 10.000
clase -, cu toate aceste limite, CITI are multe merite si deosebita valoare, constituindu-se ca
punct de pornire în procesul ordonarii si ierarhizarii serviciilor.
6
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII „REGELE MIHAI I” DIN TIMIȘOARA
Clasificarea este structurata pe cinci trepte (sectiuni, subsectiuni, diviziuni, grupe si clase)
dupa principiul omogenitatii, utilizându-se drept caracteristici: natura bunului sau serviciului,
modul de folosire, materia prima, procesul tehnologic, organizarea si finantarea productiei.
Una dintre modalitatile consacrate de grupare a serviciilor are drept criteriu functiile
economice îndeplinite de acestea, functii ce deriva din circuitul productiei sau sferele
reproductiei sociale. Sunt identificate astfel:
- servicii personale: hoteluri si restaurante, reparatii, turism, îngrijire personala, casnice, etc.
7
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII „REGELE MIHAI I” DIN TIMIȘOARA
Serviciile market sunt cele procurate prin intermediul actelor de vânzare - cumparare, în
cadrul relatiilor de piata, în timp ce serviciile non-market sunt distribuite prin mecanismul din
afara pietei.
În aceasta a doua categorie sunt cuprinse, mai ales, servicii publice, guvernamentale, culturale
sau furnizate de organizatii private non-profit, este vorba în primul rând de servicii publice
colective, asigurând prestatii în beneficiul general al colectivitatii (armata, politia, justitia,
etc.) si servicii publice de care beneficiaza direct indivizii (scolar, asistenta medicala,
ajutoare, etc.). Consumul acestor servicii este "socializat", adica este decis de colectivitate,
consumatorul neavând posibilitatea unei alegeri directe si reale. Chiar în cazul serviciilor
publice destinate direct consumatorilor, rolul individului se limiteaza la un consum aproape
obligatoriu, colectivitatea luând deciziile cu privire la nivelul prestatiilor si modul de
repartizare între cetateni .
Nici una din solutiile propuse nu poate fi suprapusa celei privind clasificarea în servicii
market si servicii non-market, deoarece exista organizatii private care presteaza servicii fara
scopul obtinerii unui profit, dupa cum exista si organisme publice ale caror servicii sunt
destinate comercializarii, cu scopul declarat al obtinerii unui profit (servicii de transport,
telecomunicatii, etc.). Opozitia "privat - public" nu este atât de clara, managerii si angajatii
firmelor de afaceri nu urmaresc numai interese private, iar cei care lucreaza în institutii
guvernamentale numai interese publice. De asemenea, desi sectorul privat este considerat
terenul propice competitivitatii, concurenta exista si în cadrul organizatiilor publice, între
angajati pentru avansare, între institutiilor guvernamentale rivale pentru o parte cât mai mare
din subventii .
Distinctia între market si nonmarket este vaga si predispusa diverselor interpretari, mai ales,
prin faptul ca, în timp, unele servicii au trecut dintr-o categorie în alta, modalitatile de plata .
8
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII „REGELE MIHAI I” DIN TIMIȘOARA
sectorul public reprezentat de tribunale, spitale, cazarmi, posta, scoli, agentii de forta de
munca, etc.;
sectorul asociativ constituit din organisme de ajutor si asistenta, biserici, muzee;
sectorul privat din care pot fi mentionate companiile aeriene, organismele financiar-bancare si
asigurarile, etc.
servicii care afecteaza bunurile (transport, curatatorie, reparatii, întretinere bunuri si locuinte);
servicii care afecteaza persoanele - subclasificate în servicii care vizeaza conditia fizica sau
intelectuala a acestora - (transport de persoane, comunicare, educatie - învatamânt, frizerie -
coafura, îngrijirea sanatatii, etc.);
unele activitati (servicii financiare) care influenteaza atât conditia bunurilor cât si a
persoanelor sau sunt asociate cu productia intermediara;
Ulterior, aceasta clasificare a fost perfectionata în sensul combinarii mai multor criterii si
adaptarii la evolutia economico-sociala; în noile conditii sunt pastrate primele doua
categorii, respectiv servicii fizice si servicii raportate la fiinta umana, iar ce-a de-a treia
devine servicii legate de informatie (telecomunicatii, prelucrarea datelor, banci, asigurari,
servicii financiare, contabilitate, servicii juridice, administratie, etc.).
Beneficiarul (utilizatorul) serviciilor mai poate fi: din punctul de vedere al naturii (tipului)
individual sau colectiv, iar în functie de localizarea geografica, intern sau extern.
Pastrând acelasi criteriu de referinta - beneficiarul -, una din cele mai importante si
frecvent utilizate clasificari grupeaza serviciile în:
[6], în aceasta a doua categorie pot fi mentionate îngrijirea sanatatii, educatia, prevenirea
accidentelor, planningul familial, reciclarea deseurilor etc.
9
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII „REGELE MIHAI I” DIN TIMIȘOARA
furnizate "in situ" (produse la locul de consum)[7], pentru realizarea actului vânzarii -
cumpararii si respectiv consumului, unele servicii presupun deplasarea ofertantului (a
prestatorului), altele a consumatorului.
10