Sunteți pe pagina 1din 8

Subiecte - Economia Serviciilor

1. Conceptul de serviciu
Importanta activitatilor de servicii nu a fost recunoscuta mult timp,serviciile fiind neglijate
de economisti si incadrate in sfera neproductiva .Printre acceptiunile cele mai cunoscute
amintim ocupatia pe care o are o persoana in calitate de angajat ( salariat) in cadrul unei
unitati economice sau sociale, o subdiviziune organizatorica in cadrul unei intr sau
institutii (serviciul comercial, finnciar etc), set de obiecte si multe altele, sansuri care
depasesc sfera categoriei economice de "serviciu".ajoritatea definitiilor accentueaza in
special ca serviciile sunt "activitati al caror rezultat este nematerial si deci nu se
concretizeaza intr-un produs cu e!istenta de sine statatoare".
"sociatia "mericana de ar#eting defineste serviciul ca$ "activitatea oferita la vanzare
care produce avantaje si satisfactii fara a antrena un sc%imb fizic sub forma unui bun".
E!ista foarte multe servicii care se concretizeaza in bunuri materiale cum ar fi$ serviciile
cinematografice, editoriale, de informatica, alimentatie publica.
Serviciul ca act reprezinta prestarea efectiva si pune in legatura activitatea prestatorului,
mijloacele materiale ale prestatiei si obiectivul serviciului, respectiv realitatea materiala
sau sociala de transformat sau modificat.
Principala diferenta intre procesul de productie a serviciilor si cel de fabricare a bunurilor
materiale rezida in faptul ca clientul face parte din sistemul de productie.
2. Caracteristicile serviciilor: "imaterialitatea si intangibilitatea serviciilor" si
"simultaneitatea productiei si consumului serviciului".
Imaterialitate si intangibilitate
"spectul imaterial al serviciului face evaluarea sa dificila si adesea subiectiva.Spre
deosebire de produs serviciul in general este intangibil,impapabil, nu poate fi vazut,
incercat, gustat,din acest motiv serviciile sunt denumit si "invizibile",iar comertul cu
servicii$ "comert invizibil". E!ista si servicii care au o e!presie materiala. &aloarea
intrinseca a suportului material al serviciilor este in general mult inferioara celei a
informatiilor pe care le ve%iculeaza, de e! carti, filme. 'aracterul nematerial al serviciilor
are consecinte importante si asupra sc%imburilor internationale "invizibile" prin faptul ca
serviciile nu pot fi "surprinse" la trecerea frontierelor si pot ocoli "barierele" vamale
traditionale. Imaterialitatea si intangibilitatea serviciilor isi pun amprenta si asupra
strategiilor si tacticilor de mar#eting ale firmelor de servicii.Ele au drept obiectiv
permanent, asa cum subliniaza specialistii in mar#eting "tangibilizarea" serviciilor. Pot fi
utilizate in aceste sens elemente cum ar fi$ personalul, ec%ipamentul, materialul
informativ, simbolurile, pretul.
Simultaneitatea productiei si consumul serviciului repr o alta caract importanta a
serviciilor. 'a si absenta stocurilor, aceasta determina ca orice neconcordanta de timp
sau loc sa se soldeze cu pierderi de oferta si cu cereri nesastisfacute. (e asemenea,
sc%imbarea nu este posibila, adica serviciul furnizat nu poate fi returnat. E!ista un risc
asociat fenomenului de ac%izitie, legat de luarea deciziei de cumparare a serviciului.
)educerea riscului pt client este determinata de sistemul informational,dar si de relatiile
de incredere in ofertant sau distribuitor.Important este si faptul ca, ptr ca aceste servicii
sa intre in comertul international, sa poata constitui un e!port sau import, trebuie ca
producatorul sa se deplaseze la locul de consum sau invers.
3. Caracteristicile serviciilor: Nestocabilitatea (perisabilitatea); Inseparabilitatea
serviciilorde persoana prestatorului si a utilizatorului; ipsa proprietatii.
*'aracterul nematerial al serviciului ii poate fi asociata si o alta caracteristica si anume
aceea de nestocabilitate. +eavand, de regula, o forma materiala, serviciile nu pot fi
stocate si pastrate in vederea unui consum ulterior.In literatura de specialitate aceasta
caracteristica mai apare si sub denumirea de perisabilitate. Ea poate determina o serie
de neajunsuri,mai ales in asigurarea ec%ilibrului oferta-cerere si realizarea efectiva a
serviciilor.In scopul imbunatatirii sincronizarii intre cerere si oferta de servicii pot fi
utilizate o serie de strategii care vizeaza atat cererea cat si oferta."stfel, in ceea ce
priveste cererea aceste strategii constau in$
-preturi diferentiate
simularea cererii prin ,f de servicii speciale
-servicii complementare oferite in perioadele de varf
-dezvoltarea de "automate"cum este cazul pentru anumite servicii bancare,comerciale
-sistemele de rezervare utilizate in %oteluri, cabinete medicale
In ceea ce priveste oferta sintre solutiile propuse amintim$
-angajari cu timp partial
-stimularea participarii consumtorului la prestarea serviciului
*Inseparabilitatea servciciilor....caract majoritatea serviciilor, definind esential procesul
de productie a serviciilor."stfel, pentru ca un serviciu sa fie prestat sunt necesare doua
conditii$
-un contract direct intre ofertant si cumparator
-o participare activa a consumatorului in tumpul utilizarii serviciului.
(e e!emplu, serviciile pe care le presteaza medicul, profesorul,actorul nu au o e!istenta
de sine statatoare, separata de persoana care le e!ecuta si a utilizatorului. "cest fapt nu
este fara consecinta pentru prestatorul de servicii.
*-ipsa proprietatii repr in opinia unor specialisti, o caracterstica a serviciilor. "stfel, un
serviciu ofera consumatorului un avantaj sau satisfactie fara a avea drept rezultat
transferul proprietatii asupra vreunui lucru.
(e e!, un turist poate beneficia de serviciile unui %otel fara a avea loc insa un transfer
de proprietate.(in cauza lipsei proprietatii, furnizorul de servicii trebuie sa faca eforturi
speciale pentru a-si fideliza clientela, oferind diferite stimulente consumatorilor sau crend
cluburi. lasand impresia ca se ofera drept de proprietate.
!. Clasi"icarile statisticeale serviciilor: scop# motive privind amortizarea
clasi"icarilor; clasi"icarea pe activitati.
"naliza structurii si tendintelor in evolutia serviciilor se bazeaza pe datele statistice
furnizate de numeroase clasificari sau nomenclatoare, nationale si internationale, ale
activ din economie. In acest scop, avand in vedere eterogenitatea serviciilor, respectiv
gruparea lor in categorii omogene, cu trasaturi comune si probleme specifice privind
gestiunea resurselor si conducerea produselor den productie si comercializare, pe piata
interna sau e!terna.
otive$
-identificarea ramurilor de activitate intr-o tara dezvoltata poate sa nu fie potrivita pentru
o tara in curs de dezvoltare
-gradul de "autonomizare"respectiv de "e!ternalizare" a serviciilor este diferit pe
categorii de tari
-dificultatea ajungerii la un consens privind trasarea $frontierelor" intre servicii si bunuri.
-delimitarea diferitelor categorii nu este lipsita de dificultati.
-statisticile nationale sunt caracterizate printr-o mare eterogenitate, un grad inegal de
detailare
-comparatiile internationale sunt afectate de faptul ca evidentele statistice nu cuprind
asa-zisul sector neformal
'lasificarile pe activitati se refera la gruparea unitatilor de productie in conformitate cu
activitatea pe care o e!ercita, in scopul de a realiza statistici asupra output-urilor de
factori de productie$ capital, munca.
.nitatile de productie pot fi$ intreprinderi sau organizatii, grupuri de intreprinderi, unitati
locale sau unitati cu activitati omogene.
Principalele caracteristici folosite pentru clasificarea activitatilor sunt$
-natura te%nica a productiei
-modul de folosire a bunurilor si serviciilor
-materia prima, procesele te%nologice, organizarea si finantarea productiei
(intre cele mai cunoscute si utilizate clasificari internationale pe activitati amintim$
'lasificarea Internationala /ip de Industrii ('I/I) a activitatilor economice, +omenclatorul
"ctivitatilor din 'omunitatea Europeana (+"'E) si 'lasificarea )amurilor Economiei
+ationale (')E).
$. Clasi"icarea serviciilor; %upa sursele de procurare; %upa natura nevoilor
satis"acute ; %upa natura prestatorilor
*, prima grupare a serviciilor dupa sursele lor de preocupare, le imparte in servicii marfa
(mar#et sau de piata) si ne-marfa (non-marfa sau necomerciale). Serviciile marfa sunt
cele preocupate prin acte de vanzare-cumparare, prin intermediul pietei, iar cele ne-
marfa ocolesc relatiile de piata. In aceasta a doua categorie sunt cuprinse serviciile
publice , dar si cele furnizate de organizatii private non-profit sau pe care si le fac
oamenii ei insisi("self-service").'onsumul acestor servicii este decis de colectivitate,
consumatorul neavand posibilitatea unei alegeri directe si reale.
*Structura serviciilor dupa natura nevoilor satisfacute consta in servicii private si servicii
publice. Serviciile private sunt cele care satisfac nevoi particulare ale indivizilor sau
familiilor, iar serviciile publice sunt definite ca activitati organizate, autorizate de o
autoritate administrativa centrala sau locala, pentru satisfacerea de nevoi sociale in
interes public.E!ista organizatii sau institutii private care presteaza servicii gratuit cum ar
fi de e! cele oferite de asociatiile profesionale membrilor lor, de asoc de caritate.
Serviciile publice prezinta o serie de particularitati care isi pun amprenta asupra
managementului resurselor materiale si umane, relatiilor intre prestatori si slienti,
modului de evaluare a rezultatelor.
*.n nr important de clasificari ale serviciilor au drept criteriu de baza$ natura
prestatorilor. "stfel, in concordanta cu forma de proprietate si modul de organizare a
prestatorilor de servicii de disting$
-sectorul public reprezentat de tribunale, spitale, posta, scoli, cazarmi
-sectorul asociativ constituit din organisme de ajutor si asistenta$ biserici, muzee
-sectorul privat din care pot fi mentionate$ companiile aeriene, organismele financiar-
bancare si de asig
&. Clasi"icarea serviciilor dupa bene"iciarul (utilizatorul acestora) si dupa "unctiile
ec. indeplinite
*Implicatii deosebite asupra organizarii, finantarii, gestiunii resurselor, te%nicilor de
mar#eting, tendintelor de evolutie o au si categoriile de servicii structurate supa
beneficiarul (utilizatorul) aestora., prima clasificare, dupa acest criteriu, imparte
serviciile in intermediare si finale.Serviciile intermediare sunt activitati care folosesc
pentru productia bunurilor, sau a altor servicii. Intra in aceasta categorie$ stocajul,
transporturile, distributia, asigurarile si reasigurarile, finantele, telecomunicatiile dar si
serviciile juridice, contabile, de formare si perfectionare profesionala.Serviciile de
productie se clasifica in $ -servicii integrate ale intrep(internalizate sau interiorizate) si
servicii de productie prestate de unitati specializate (e!ternalizate).Serviciile finale sunt
acelea care contribuie la satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei, fiind un element
constitutiv al calitatii vietii acestuia.Sunt cuprinse aici servicii marfa ca$ turism,
alimentatie publica, spectacole precum si servicii ne-marfa cum ar fi cele furnizate de
armata,politie, pompieri. (upa natura nevoilor satisfacute si modul lor de satisfacere,
serviciile finale pot fi la randul lor$ -servicii ptr consumul individual al populatiei -servicii
publice care pot fi colective sau individualizate
*, clasificare a serviciilor devenita de referinta in literatura de specialitate are drept
crieteriu functiile economice indeplinite de acestea, functii ce deriva din circuitul
productiei sau sferele reproductiei sociale. (upa acest criteriu serviciile pot fi$
-de distributie$transport, comunicatii,comert cu ridicata si amanuntul
-de productie$ banci, asigurari, ctb, publicitate, cercetare dezvoltare
-sociale$ sanatate, educatie, posta, servicii publice non-profit
-personale$ casnice, %oteluri si restaurante, case de comenzi, reparatii, ingrijire
persoanala.
'. Clasi"icarea servicilor dupa natura e"ectelor activitatilor de servicii# dupa
modalitatile de comercializare si in "unctie de modalitatile de "urnizare a serviciilor
*+atura efectelor activitatilor de servicii reprezinta un alt criteriu frecvent utilizat de
clasificare a acestora.Serviciile, din acest punct de vedere pot fi materiale sau
nemateriale.
Serviciile materiale sunt cele incorporate in bunuri, dar si cele care vizeaza direct
productia materiala, cum ar fi$ transportul, distributia, repararea si intretinerea
ec%ipamentelor industriale si casnice, etc.Serviciile nemateriale, prin opozitie cu cele
materiale, nu se concretizeaza in bunuri materiale si nici in transformari de natura
materiala, ele contribuind la satisfacerea unor nevoi spirituale ale indivizilor sau a unor
nevoi sociale, colective.Efectele dar si beneficiarul direct al serviciilor folosesc drept
criterii de structurare a acestora in$ - servicii care afesteaza bunurile0 -serv care
afecteaza persoanele0- serv care influenteaza atat conditia bunurilor cat si a persoanelor
*+atura,efectele activitatii de servicii influenteaza si posibilitatile si respectiv modalitatile
de comercializare a acestora.(in acest pct de vedere, serv pot fi clasificate in$-
transferabile(comercializabile) -netransferabile(necomercializabile)
Serv transferabile pot fi sc%imbate la distanta, fie incorporate in bunuri materiale fie cu
ajutorul unui suport electronic sau de alta natura.Este vorba de serv cum ar fi cele
editoriale, cinematografice dar si de servicii care pot fi transmise prin folosirea unor
ec%ipamente fizice.
*/ot in legatura cu modalitatile de furnizare a serv se afla si gruparea acestora in $
-servicii care necesita deplasarea producatorului(persoana fizica sau juridica)
-serc care presupun deplasarea consumatorului la locul ofertei
(turistii, studentiietc). -ibertatea sc%imburilor internationale de serv in acest din urma
caz, ec%ivaleaza pentru ei cu dreptul de a se deplasa in afara tarilor lor de origine.
(. Cererea de servicii: caracteristici ale cererii de servicii si "actorii care
in"luenteaza cererea de servicii a intreprinderilor.
'aracteristici ale cererii de servicii
"sa cum este cunoscut, cererea ptr serv repr, alaturi de , si tarife una din categ.cele
mai importante ale pietei serviciilor.'ererea de serv repr partea solvabila a nevoii soc
rurale de serv care se manifesta la piata., prima caract a ' ptr serv rezulta c%iar din def
si anume ca cererea acopera numai o parte a nevoilor de consum, si anume pe acelea
care sunt solvabile., a doua caract a ' de serv se refera la mobilitatea ei teritoriala.
"stfel, din pct de vedere al posibilitatilor de migrare a ', serv pot fi$*serv care nu admit
migrarea cererii$serv de distributie a elasticitatii,apei,combustibilului, curateniei locuintei0
*serv care permit migrarea cererii$comert, reparatii, serv personale0 *serv care impun
migrarea cererii$serv turistice
, a 1a caract a ' de serv se refera la elasticitatea ei ridicata in raport cu factorii care o
influenteaza si in functie de venituri si tarife.'aract prezentate mai sus se refera la ' de
serv a populatiei.
2actorii care infl ' de serv a intr
, tendinta comuna tuturor tarilor occidentale este cresterea cumpararilor de serv ale intr
mult mai rapida decat aceea a cumparatorilor de bunuri. "ceasta se e!plica prin
influenta a doua cat de factori$*cresterea comple!itatii stiintifice si te%nice interne (in
cadrul intreprinderilor) a proceselor de productie a bunurilor si serv0 *cresterea
comple!itatii e!terne (a mediului intern al intr)
'resterea comple!itatii interne cuprinde$
-cresterea comple!itatii suporturilor materiale ale productiei a caror functionare si
programare fac sa intervina un nr tot mai mare de parametri si cer cunostinte mai inalte
si mai abstracte
-cresterea comple!itatii sistemelor de productie se refera la cresterea gradului de
fle!ibilitate te%nica a acestor sisteme productive.
'resterea comple!itatii esterne este determinata de mai multe variabile$ a)fizice si
te%nice0 b)economice0c)sociale0d)institutionale
). *actorii care in"luenteaza cererea de servicii a populatiei si "actorii care
in"luenteaza cererea de servicii internationale.
2actorii care infl ' de serv a pop
'ererea de servicii a pop se modifica, in volum si structura, sub influenta a urmatorilor
factori$
3. &eniturile si timpul liber influenteaza in acelasi sens cererea de serv.Pe masura
cresterii veniturilor, oamenii dau un plus de valoare timpului lor liberavand tendinta mai
mult de a cumpara servicii decat sa le produca singuri.
4. ,ferta de servicii influenteaza cererea, in sensul ca aceasta din urma nu se poate
manifesta decat vis-a-vis de productia de servicii oferita pe piata.
1./arifele au o incidenta negativa a cererii.'oeficientii de elasticitate a ' de serv in fct de
tarife sunt de regula negtivi si supraunitari.
5.2actorii demografici. 'resterea nr populatiei duce la cresterea cererii de servicii.
6.concurenta intre bunuri, servicii si self-service (bricolaj)
7.factorii psi%ologici si sociali.2actorii psi%ologici precum preferintele, gusturile,
aspiratiile diferite ale indivizilor influenteaza ' de serv atat ca volum cat si ca structura.
2actorii care infl ' de serv internationale a cunoscut in ultimele decenii un dinamism ca
urmare a interactiunii unor factori cum ar fi$
-cresterea veniturilor si modificarea c%eltuielilor de consum ale pop
-cresterea si liberalizarea comertului cu bunuri
-progresul stiintific si te%nic
-e!pansiunea activitatilor realizate de corporatiile multinationale si transnational
-strategiile de substituire a importurilor si de industrializare implementate de o serie de
tari in curs de dezvoltare
1+. ,etode de studiere a cererii de servicii pe piata mondiala
"tunci cand vorbim de piata mondialaa serv, vorbim de fapt de o multime de piete
nationale separate, fiecare cu caract sale unice, determinate de diferente de dezvoltare
econ,de obiceiuri, cultura, legi, reglementari, practici de afaceri.'ercetarea pietei
mondiale a serv este o problema de segmentare cu cele mai comple!e dimensiuni. Ptr a
obtine avantaje din imprejurarile favorabile oferite de afacerile internationale este
necesara o analiza minutioasa a cel putin trei factori$
a) riscurile-firmele care opereaza in strainatate sunt constiente de riscurile pe care si le
asuma si care sunt atat de natura comerciala cat si politica.)iscurile de natura
comerciala se refera la faptul ca daca pietel pe care aceste firme se lanseaza nu sunt
temeinic cercetate, ele pot pierde capitalul investit, ajungand c%iar in situatii de faliment.
)iscurile de natura politica se refera la diferite decizii guvernamentale, razboaie,
revolutii.
b)reglementarile-mediul reglementat dintr-o tara sau un minim de tari trebuie atent
evaluat de orice companie vizand activitatea internationala.)ealitatea afacerilor
internationale arata ca in multe tari guvernul este un partener de ale carui pareri si
interese nu se poate face in nici un fel abstractie.Succesul une companii este determinat
in numeroase cazuri de ctiuni guvernamentale, asupra carora compania are putina
influenta.
c)competitia locala- firmele locale pot sa i8nfluenteze in masura considerabila succesul
unei companii straine in tara respectiva.E!perienta lor pe piata le ofera un avantaj fata
de cele mai multe firme staine. 'ompania straina studiind dimensiunile competitiei
locale trebuie sa identifice cai prin care sa se diferentieze de alti competitori.In
concluzie, e!tinderea afacerilor pe piata internationala este o problema deosebit de
comple!a.
11. Caracteristici ale o"ertei de servicii
12. -endinte in evolutia o"ertei de servicii
13. Caracteristicile pietei serviciilor
E!aminata ca o categorie economica, piata serviciilor este formata din cele doua laturi
corelative$ cererea si oferta. Piata este locul abstract unde se intalnesc agentii econ, ea
asigura compatibilitatea actiunilor lor si le da informatiile necesare definirii proiectelor
lor.'a si in cazul pietei bunurilor si in cazul serviciilor e!ista piata potentiala si piata reala
(efectiva), piata interna si internationala (mondiala), piata producatorilor(vanzarilor) si
piata consumatorilor(cumparatorilor),piata noua, de testare, etc.Piata serviciilor nu
include in totalitate sfera serviciilor, e!istand si servicii non-marfa sau non-mar#et., alta
subliniere ce trebuie facuta in legatura cu caract pietei serviciilor se refera la faptul ca, in
domeniul serviciilor, comensurarea indicatorilor prin care se e!prima dimensiunile si
dinamica pietei este mai dificila decat in cazul banilor.Pentru e!primarea ofertei, cererii si
a volumui tranzactiilor se foloseste o mare varietate de indicatori.Pe langa elementele
cantitative, in cazul serv, elem calitative au o deosebita semnificatie, in aprecierea
pozitiei unei firme sau a unei tari pe piata serviciilor., alta caract a pietei serv se refera
la modul de manifestare a concurentei."stfel cele cinci conditii ale concurentei pure si
perfecte si anume$ omogenitatea, atomicitatea, intrarea libera in ramura,libera circulatie
a capitalurilor si transparenta de regula nu sunt respectate in cadrul pietei serviciilor.
)eferitor la intrearea libera in ramura si libera circulatie a capitalurilor, in multe sectoare
ale serv acestea sunt ingradite de costuri mari de intrare sau de iesire de pe piata ceea
ce duce la situatii de monopol sau oligopol./ransparenta in cazul pietei serviciilor este
limitata la caracterul imaterial al acestora, serv in deosebire de bunuri neputand fi
"cercetate" de concurenti ptr a descoperi noile te%nologii de productie sau daca preturile
de vanzare nu fac obiectul unei politici de dumpling.
1!. ./ternalizare# Internalizare# Criterii de alegere a solutiei interne sau e/terne.
.na dintre e!plicatiile deseori folosite ale dezvoltarii rapide a serv ptr intrep, in mod
deosebit in ultimii ani, este accea ca intrep au "e!ternalizat"anumite activitati pe care le
efectuau inainte ele insele, in interiorul lor.
Inclinatia crescanda a intr spre serv specializate, oferite din e!teriorul productiei se
e!plica prin avantaje economice, din care multe pot fi cuantificate, ale
"e!ternalizarii"$a)realizarea unui spor de productivitate a muncii0 b)posibilitatea de a
acoperi o cerere presanta fara a se dispune in permanenta pe personalul adecvat si
ec%ipamentul te%nic necesar0c)eliminarea c%elt de cercetare-dezvoltare0d)catitatea
superioara a serviciilor0 e)degrevarea managerilor de o suma de activitati marunte.(aca
e!ternalizarea serv ptr intr este o realitate,aceasta are loc paralel cu dezvoltarea
tertiarului intern al intrep..nul din criteriile importante de alegere intre cele doua solutii il
repr costurile de productie insa mai importante dupa opinia lui ).'oase sunt costurile de
tranzactie deoarece apelarea la piata costa.-a costuri de productie egale, alegerea intre
solutia interna (a face)si solutia e!terna(a face sa faca0 a cumpara) conduce la
evidentierea a doua tipuri de elemente$*cu cat frecventa de utilizare este mai ridicata, cu
atat se va cauta evitarea repetarii costurilor de tranzactie e!terne si se va tinde spre
internalizarea activitatii0*cu cat nevoia este mai specifica,cu atat costurile de trenzactie
e!terne sunt mai mari si se va tinde spre internalizarea activitatii..n alt factor care
influenteaza in cazul serviciilor alegerea intre internalizare si e!ternalizare il reprezinta
problemele de trotectie a informatiilor.
1$. 0ervicile pentru intreprinderi: 0emni"icatii si rol1 *unctiile serviciilor
intreprinderii# concentrarea spatiala# economiile de localizare si ale urbanizarii
'restea economica in soc moderna este conditia din ce in ce mai mult de
dezvoltareabservnptr intrep."cestea cuprind ansamblul activit de servicii utilizate ca
factori intermediari de productie,atat pt intrep din sectorul productiei materiale cat si ptr
cele din sectorul tertiar.2unctiile serv, care in tarile dezvoltate repr in mod normal 9:-
8:;din costurile de productie in cele mai multe intrp,pot fi clasif in$a)iainte de
productie$cercetrae-dezvoltare,fundamentarea si finantarea investitiilor,studii de piata,
aprovizinare,formarea si selectarea personalului,etc,b)in timpul
productiei$finantare,restiunea res umane,materiale si fin,controlul calitatii,asigurarea
sigurantei procesului de productie,intretinerea si repararea utilajelor.c)in timpul utilizarii
produselor$leasing, mentenanta, consultanta, d)dupa utilizarea produselor$
managementul deseurilor,reciclare.'oncentrarea spatiala puternica se e!plica prin
luarea in calcul a 1 aspecte esentiale si anume$manopera,accesul catre alte servicii ale
intrep si accesul catre informatii generale sau specifice, ceea ce confera importanta
elementelor precum$piata fortei de munca, a transp,a comunicatiilor, a mediului econ si
soc si accentueaza rorlul major al economiilor de localizare si celor ale urbanizarii.
Economiile de localizare sunt rezultate dintr-o grupare pe un spatiu restrans a activ din
acelasi sector, ceea ce permite specializare si complementaritate, fora de munca bine
profesionalizata iar economiile urbanizarii rezulta din posibilitatea folosirii colective a
ecipam e!istente intr-o zona aglomerata economic si soical
1&. Comertul
)eprezentand una dintre cele mai vec%i indeletniciri omenesti,comertul joaca un rol
e!trem deimportant atat fata de producator, cat si in raport cu utilizatorii.Importanta lui pt
orice tara este demonstrata de faptul ca detine ponderi semnificative in crearea
PI<,indiferent de gradul de dezvoltare al acestora, ponderi care se situeaza, in general
intre 3:-4:; si c%iar mai mult in unele tari.'a urmare a rolului comertului in economie si
caracterul pronuntat personalizat al muncii, in acest sector isi gasesc ocupatie (stabila
sau ocazionala) un nr mare de persoane( care in Europa, de e!, reprintre 9-34;din
totalul populatiei active), iar nr intrep care de regula sunt de talie mica si adesea
individuale-repr in multe cazur, pana la 4:; din nr intrep unei tari.In acelasi timp,
e!portul reprezinta una dintre cele mai eficiente modalitati de valorificare a productiei si
de crestere a avutiei unei tari, de ec%ilibrare a balantei de plati e!terne si de realizare a
macrostabilitatii economice, iar importul repr o sursa de diversificare si complementare a
, interne de bunuri de productie sau de consum.'omertul electronic este un concept
integrativ ce desemneaza o gama larga de servicii$cataloage electonice0sisteme suport
pt comertul cu marfuri si servicii0sisteme suport pt preluare de comenzi,logistica si
tranzactii0sisteme de raportare statistica si informatii pt management."vantajele unei
companii ce utilizeaza comertul electronic sunt$cresterea semnificativa a vitezei de
comunicare, in special pt comunicatiile internationale0reducerea unor costuri0intarirea
relatiilor cu clientii sau furnizarii0canalele alternative de vanzare.