Dezvoltarea serviciilor in contextul economiei actuale

I. ECONOMIA CONTEMPORANA SI SERVICIILE Cresterea rolului serviciilor in viata economica si sociala pe plan mondial, in special in tarile dezvoltate, a fost interpretata de sociologi ca o inlocuire a civilizatiei primare cu civilizatia tertiala deoarece societatea in care predomina serviciile a ocupat treptat locul celei in care domina agricultura. Procesul de diversificare a serviciilor este rezultatul amplificarii activitatilor de informatizare a societatii, de ocrotire a mediului ambiant sau a extinderii accentuate a urbanizarii (gospodarire locativa, distributia energiei si a apei, transport, telecomunicatii) a celor privind cresterea timpului liber al individului (spalatorii, curatatorii, forme moderne de comert, intretinerea aparatelor de uz casnic, gospodaresc) precum si a serviciilor legate de utilizarea timpului liber (turism , cultura , sport ).

Serviciile le putem clasifica in doua mari grupe: SERVICII PENTRU PRODUCTIE Contributia serviciilor la dezvoltare produselor industrale si agricole devine tot mai importanta. Concentrarea productiei, desfasurarea pe baze stiintifice, adaptarea rapida la cerintele pietei, necesita un volum tot mai mare si mai divers de servicii. Serviciile destinate agentilor economici au fost mai intai integrate in procsul de productie, apoi au devenit activitati independente, specializate. Serviciile pentru productie se caracterizeaza prin informatizarea procesului de productie, prin studierea pietei si prin comercializarea produselor. Dupa criteriul situarii in timp fata de procesul de productie, serviciile pentru productie se impart in : a) Servicii situate inaintea procesului de productie: servicii de proiectare, de realizare a studiilor de fezabilitate si evaluare de riscuri, de realizare a studiilor de piata, aprovizionare, consultanta. b) Servicii prestate in timpul procesului de productie: controlul calitatii, reparatiile, intretinerea, analiza fizica si chimica, testari. c) Servicii prestate in paralel cu productia : servicii de contabilitate, juridice, financiare, de leasing, de management. d) Servicii situate dupa productie: servicii de publicitate, de transport, service, formarea clientelei. Serviciile pentru productie pot fi organizate ca si compartimente in cadrul unitatilor economice. Daca un serviciu se dezvolta , are un numar mare de utilizatori, se poate organiza in structura distincta.

SERVICIILE PENTRU POPULATIE Dezvoltarea Serviciilor pentru populatie reprezinta o trasatura a majoritatii tarilor avansate din punct de vedere economic, serviciile detinand o pondere de 35-55% din consumul final privat, cu tendinta de crestere dupa cum se observa pe parcursul ultimelor trei decenii. Tarile est europene inregistreaza o pondere mai scazuta , atat din considerente economice, cat si datorita unei conceptii diferite cu privire la capacitatea serviciilor de a satisface trebuintele individului. Serviciile pentru populatie inregistreaza o dinamica deosebita, determinata de sistemul nevoilor, a veniturilor, a compartamentelor de consum. In tara noastra aceste servicii au evoluat, s-a ajuns ca 40-50% din venituri sa fie alocate bunurilor si serviciilor. Grupa Serviciilor pentru populatie este extrem de diversa. Dupa natura relatiilor economice si financiare dintre prestator si beneficiar, exista doua categorii de servicii: a) Servicii comerciale care se adreseaza unor categorii foarte largi de nevoi, sunt prestate contracost consumatorilor individuali sau gospodariilor.

Ele cuprind: transporturi si telecomunicatii, hoteluri, restaurante, cafenele, baruri, unitati de preparare a hranei, agentii de turism, agentii imobiliare, inchirieri de bunuri, activitati recreative, culturale, sportive, servicii financiare, juridice, de contabilitate, activitati ale agentiilor de presa, posta, reparatii, spalatorii, curatatorii, coafura, infrumusetare,organizari evenimente,asigurari, matrimoniale,traduceri, meditatii,amenajari, servicii IT, funerare, detectivi particulari, taxi, bancare ,medicale,etc. b)Servicii oferite cu titlu gratuit, finantate total sau partial din bugetul de stat Se refera la: invatamant, cultura, sanatate, asistenta sociala, ordine publica, aparare, protectia mediului. Aceste servicii au destinatie colectiva si au ca principal obiectiv satisfacerea nevoilor spirituale ale membrilor societatii, dar si prestatii de ordin general. Perioada de dificultati economice pe care o trverseaza tara noastra creaza multe greutati in domeniul acestor servicii finantate public. Ele au atins un anumit nivel de dezvoltare, dar nu corespund calitativ si structural nevoilor populatiei. II. TENDINTE IN EVOLUTIA SERVICIILOR La nivel global in ultimii 50 ani s-a observat un ritm mai mare de dezvoltare a Serviciilor fata de celelalte ramuri economice. Dezvoltarea Serviciilor se poate realiza cu investitii mai mici decat in domeniul industrial. In perioade de recesiune, serviciile sunt o oportunitate de absortie a personalului disponibilizat din alte sectoare economice. Serviciile au mare capacitate de absortie a fortei de munca.

In tarile dezvoltate ca S.U.A., Germania, Marea Britanie, Franta, Belgia Danemarca, Elvetia, Austria , Olanda, Suedia, peste 70% din populatia activa lucreaza in domeniul Serviciilor. In tari cu dezvoltare medie si sub medie, ca Spania, Portugalia, Grecia, Croatia, Ungaria, Slovenia, Polonia procentul este de peste 60% din populatia activa. Exista particularitati de la tara la tara. De exemplu, in unele tari este mai dezvoltat turismul (Spania, Portugalii, Grecia, Croatia, Slovenia), in altele, transporturile( Turcia, Polonia, Slovacia, Ungaria). In Romania, doar 51% din totalul populatiei active lucreaza in domeniul Serviciilor. Romania are mare potential in exportul de Servicii de Transport si Servicii turistice. Are atuul ca beneficiaza de o pozitie geografica deosebita, putand face legatura intre tarile europene si cele din Asia Centrala si de Sud-Est si de asemenea dispune de un potential natural deosebit. Cu toate acestea incasarile Romaniei din Serviciile turistice sunt sub 1% din P.I.B., in timp ce Spania incaseaza anual peste 63 miliarde dolari. La noi, exportul de Servicii turistice este mai mic decat importul, altfel spus, turistii romani cheltuiesc in strainatate mai mult decat consuma strainii la noi. Cea mai mare ascensiune in domeniul Serviciilor o are Sectorul financiarbancar si Sectorul de asigurari. Deasemenea, au cunoscut o evolutie rapida: spectacolele pentru tineret, discotecile, cazinourile, jocurile mecanice. Serviciile pentru populatie sunt prestate contra cost si au avut un anumit nivel de dezvoltare, dar sunt strans legate de veniturile populatiei. Scaderea puterii de cumparare a lasat amprenta si asupra serviciilor. Serviciile pentru productie s-au dezvoltat ca urmare a dezvoltarii sectorului privat. IMM-urile utilizeaza servicii de pregatire profesionala, asistenta tehnica pentru standarde si certificare, finante, marketing. Serviciile de asistenta in afaceri sunt slab dezvoltate, se observa ca doar companiile mari au mijloace financiare pentru a beneficia de Servicii de consultanta. Se observa o crestere a activitatii Serviciilor in radio si tv, diversificarea programelor,, dezvoltarea posturilor private, cresterea numarului de abonati. Transporturile au un curs descendent, datorita scaderii productiei si a volumului de marfa . (6% din PIB) Tot un curs descendent are si leasing-ul. Un curs ascendent au Telecomunicatiile, in special telefonia (1,1-2,2% din PIB). Tot un curs ascendent au Serviciile ce apartin tehnologiilor actuale, respectiv: prelucrarea datelor, intrtinerea calculatorului, dezvoltare de programe, servicii de informare electronica, servicii de telecomunicatii. Solutiile de iesire din criza si implicit de dezvoltare a sectorului Servicii, sunt solutii liberale, care prevad strategii pe termen lung asupra infrastructurii, nu numai rutiera, navala, aviatica, ci si informatica, bancara, de comunicatii, infrastructura sistemelor publice de educatie si sanatate, etc.

Mediul de afaceri din Romania are nevoie de libertate economica si fiscalitate prietenoasa pentru intreprinzatori si forta de munca, pentru angajatori si angajati. In loc sa acoprim gaurile bugetare prin impozite mari, ca pana acum, trebuie stimulata activitatea celor care sunt performanti si asteapta de la stat un semnal pozitiv. Pentru PNL cresterea ponderii serviciilor in PIB este un obiectiv important, reconsiderarea turismului fiind una din resursele dezvoltarii locale. Introducerea conceptului de Zona de interes turistic, schimbarea calitatii in Serviciile de turism prin infiintarea Scolii romane de turism, de asemenea trbuie desfasurat un proces de fidelizare a turistilor romani. III. ORIENTARI STRATEGICE PRIVIND DEZVOLTAREA SERVICIILOR IN JUDETUL BRASOV In calitate de centru urban superior, pol de crestere, Brasovul are ca sarcina aprovizionarea, deservirea cu servicii specializate a intregului judet. Conform datelor statistice la nivelul anului 2008, in judetul Brasov serviciile se prezinta astfel: - nr. de societati comerciale din servicii - 40,3% - cifra de afaceri in domeniul serviciilor- 14,3% - nr. de salariati din domeniul serviciilor- 36,3% - nr. mediu de salariati pe unitate economica in domeniul serviciilor - 7,4 Parte din personalul disponibilizat din industrie a fost absorbit in servicii, respectiv 6,3% la nivelul anului 2008. Observam ca: chiar daca activeaza un numar mare de persoane, respectiv 36,3%, performanta economica e scazuta, respectiv, 14,3% din cifra de afaceri. Dezvoltare acestui sector 40,3% din societatile active si 36,3% din forta de munca a judetului este un indiciu al cresterii nivelului de trai in judet. Exista o lipsa de interes pentru dezvoltarea zonei rurale si datorita slabei dezvoltari a infrastructurii. Impactul crizei, initial sub-evaluat de autoritati, s-a resimtit si in economia judetului Brasov. Date comparative din iunie 2010, fata de iunie 2009: - inflatia a crescut cu 7,14% - nr. efectiv de salariati a scazut cu 8,41% - salariul mediu net a crescut cu 14,66% - volumul cifrei de afaceri in servicii a crescut cu 17,8% Date comparative din februarie 2011 fata de februarie 2010: - nr. de salariati a scazut cu 5,4% - castigul mediu brut a scazut cu 2,8% si este sub castigul salarial mediu brut pe tara.

Castiguri peste media judetului s-au inregistrat in industrie si constructii, iar sub medie in servicii si comert, agricoltura, silvicultura, piscicultura.

- somajul a scazut de la 8,4 % la 6,6% - preturile au crescut in aceeasi perioada cu 7,6% In anii de tranzitie s-a dovedit ca Serviciile pot contribui la redresarea dezechilibrelor economice si la reducerea fluctuatiilor economice. Brasovul se confrunta cu o serie de dificultati in satisfacerea cererii pentru o gama larga de Servicii de inalta calitate. Se observa o accesibilitate dificila pentru materii prime si marfuri, datorita lipsei unei autostrazi si a unui aeroport. Zona rurala a ramas in urma, 90% din cifra de afaceri realizandu-se in mediul urban. Cu toate aceste dificultati cifra de afaceri din servicii pe primele 2 luni ale lui 2011 fata de aceeasi perioade a lui 2010, a crescut cu 13,7%.

Gradul redus de realizare a investitiilor straine se datoreza si lipsei unor facilitati infrastructurale si de servicii moderne, indispensabile activitatii de afaceri. Construirea unui aeroport ar dinamiza economia zonei si ar face ca acest judet sa fie cel mai competitiv judet al tarii. In continuare propun cateva masuri pentru imbunatatirea calitatii si dinamicii serviciilor in judetul Brasov: Trebuie sa se faca analize complexe a fiecarei ramuri a serviciilor si gasite oportunitati de dezvoltare. Brasovul trebuie sa-si valorifice principalele atuuri: nivelul educational ridicat, resursele umane de o calitate superioara, costurile salariale reduse, asezare geografica, grad ridicat de urbanizare (peste 74% din populatie locuieste in orase si municipii), mediu de afaceri dinamic, traditie industriala, existenta structurilor si a infrastructurii de dezvoltare a afacerilor (incubatoare de afaceri, parcuri industriale, etc.). Judetul Brasov ramane un puternic centru industrial, cu o traditie industriala de 8 decenii, cu spirit antreprenorial puternic, ca dovada ca au ramas un numar mare de IMM-uri, in ciuda regresului industrial din ultimii ani. Sa existe o concordanta intre cererea de pe piata muncii si oferta educationala a invatamantului brasovean.

Sa se pregateasca specialisti in domeniul IT, pentru a dezvolta Serviciile bazate pe cunoastere (industria de software). Sa se ofere salarii atractive pentru a impiedica emigrarea masiva a acestor specialisti. Serviciile de consum, in special Turismul sunt factori esentiali pentru relansarea economiei brasovene. Brasovul trebuie sa devina capitala turismului romanesc. Cateva argumente in acest sens: -are mare potential natural si antropic, cu posibilitate de utilizare in toate anotimpurile. -are traditie in domeniul turistic.

- are capacitate mare de cazare, actualmente, indicele de utilizare neta a locurilor de cazare in judet este de 22,4% (pe februarie 2011) - posibilitati de practicare a schiului - existenta unor obiective ultramediatizate (Castelul Bran) - turismul rural este foarte bine dezvoltat in zona Bran-Moeciu si multe alte argumente... Cu toate astea turismul brasovean nu se ridica la nivelul asteptarilor, cateva cauze ar fi: - zonele de interes sunt izolate, accesibilitatea turistilor este ingreunata de lipsa aeroportului si (sau) a unei autostrazi. - inregistrarea unui raport negativ calitate-pret , comparativ cu destinatiile similare din Europa. - promovarea slaba, lipsa de profesionalism a turismului brasovean, si altele... In concluzie, transformarea economiei romanesti intr-o economie a serviciilor, asa cum se intampla fara exceptie in tarile dezvoltate este o prioritate in strategia de dezvoltare durabila a Romaniei si implicit a judetului nostru, care trebuie sa se incadreze intr-o strategie de dezvoltare locala, regionala, nationala.

http://ingineri.pnlbrasov.ro/index.php/7-prima-pagina/1-dezvoltarea-serviciilor-in-contextul-economieiactuale