UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea Stiinte Economice

Departamentul Economie,Marketing si Turism

Lucru individual

Tema: Rolul serviciilor in dezvoltarea economiei

La disciplina : Managementul Serviciilor

Realizat: Bugaescu Corina

Verificat de : Ungureanu Dragos

Chisinau 2016
Cuprins :

Introducere ……………………………………………………………………

Capitolul 1. Evoluția serviciilor în economie și factorii care au favorizat

dezvoltarea acestui sector ;

Capitolul 2 . Importanta serviciilor in dezvoltarea economiei ;

Concluzie ………………………………………………………………………

Bibiografie ………………………………………………………………………
Introducere :
Sectorul serviciilor, ca un tip special de activitate economică, a apărut în primele etape
ale dezvoltării umane. Dezvoltarea sa a fost determinată de evoluția producției
materiale – o oportunitate de supraviețuire pentru oamenii care nu erau direct implicați
în producerea de bunuri materiale.
În funcție de felul cum se manifestă serviciile, industria serviciilor, deseori, este
împărțită convențional în două sub-sectoare:
 producția de servicii materiale (transport, comerț, locuințe, servicii publice etc.);
 producția de servicii non-materiale (management, operațiuni militare și de securitate,
educație, sănătate, știință, artă, show-business, servicii sociale, marketing, audit,
creditare, asigurări etc.) .
Structural economia unei ţări este alcătuită din trei componente importante:
 Sectorul primar- agricultură, silvicultură sau piscicultură;
 Sectorul secundar - producţia industrială, exploatarea resurselor din subsol, producţia
de energie, gaze etc.;

 Sectorul terţiar- mestesuguri de reparatii , croitorii, brutarii, industria constructiilor,

activitati bancare, asigurari, comert si servicii personale.

Definiție (Kotler ): Serviciul reprezintă orice activitate sau beneficiu pe care o parte o
poate oferi alteia, care este, în general, intangibil, şi al cărei rezultat nu presupune
dreptul de proprietate asupra unui bun material.
Actualitatea temei se exprima prin faptul ca serviciile din cadrul unei tari ,sunt
indispensabile vietii umane ,si ca acestea se dezvolta si se extind constant.

Diferenţele sensibile între ţări reflectă nu numai gradul diferit de dezvoltare ci şi o serie
de particularităţi privind structura internă a economiei şi/sau a sectorului terţiar, opţiunea
pentru un anume model de creştere economică, tradiţiile culturale şi religioase, gradul
de militarizare a economiei sau ţării.
Asistam in prezent pe plan mondial la trecerea la un nou tip de societate pe care
specialistii o caracterizeaza cu denumiri diferite cum ar fi:
- societate post industriala (Daniel Bell – Harvard)
- societate neo industriala (Jonathan Gershuny)
- al treilea val (Alvin Toffler)
- informationala
- a cunoasterii, etc.
Respectiv mi-am pus ca scop sa analizam prin ce anume se caracterizeaza serviciile si
care sunt beneficiile aduse oamenilor si procesului de inovatie.

Cuvinte cheie : servicii,societate,sector,marketing,economie ;

Capitolul 1 . Evoluția serviciilor în economie și factorii care au favorizat
dezvoltarea acestui sector
Agricultura.
Ramura Agricultură contribuie cu 6,1 la sută în producția mondială totală pe economie.
Producția totală a sectorului este de 4.771,420 mil. $. China este Managementul
serviciilor Buzdugan Adriana 3 cel mai mare producător urmată de India. China și India
reprezintă 21,06 și 7,68 la sută din producția totală agricolă mondială. Cea mai mare
economie din lume, Statele Unite, este pe locul al treilea, urmată de Brazilia, Nigeria si
Indonezia. Din 224 de țări, în nouă țări, sectorul Agricultură este sectorul dominant al
economiei lor. Insulele Falkland (Islas Malvinas) – 95% din PIB-ul lor este din sectorul
agricol. Șase țări primesc mai mult de 50% din PIB-ul lor din sectorul agricol.
Industria.
Cu PIB-ul în mărime de 23.860.000.000 $, sectorul industriei deține o pondere de
30,5% din PIB-ul total. China este cel mai mare producător urmată de SUA. Japonia
este pe poziția a treia și Germania este pe locul patru. Aceste patru țări acumulează
44,25% din producția totală la nivel mondial din industrie. Sectorul industrial este lider în
economia a 21 de țări. Guineea Ecuatorială are cea mai mare pondere – 85,7% din
PIB-ul țării. 13 țări din clasamentul celor 224 au mai mult de 50% din PIB-ul lor din
activitatea industrială.
Serviciile.
Sectorul serviciilor este cel mai voluminos sector al lumii. 63,4 la sută din numărul total
de acumulări globale revin din sectorul serviciilor. Statele Unite ale Americii este cel mai
mare producător din sectorul serviciilor, cu aproximativ 13.500 mld. dolari. Sectorul
serviciilor este cel mai dezvoltat sector în 194 de țări. 30 de țări primesc mai mult de 80
la sută din PIB-ul lor de la sectorul serviciilor.

Sectorul serviciilor este influentat de mai multi factori ,cum ar fi :

- Creşterea veniturilor populaţiei
- Schimbările demografice şi sociologice
-Creşterea cererii de servicii destinate producţiei
- Tehnologia informaţiei
- Inovarea
-Progresul tehnologic
1.2. Principalele caracteristici ale serviciilor
Serviciile au patru caracteristici principale unice în comparație cu bunurile.
Din punctul de vedere al marketingului, aceste caracteristici sunt foarte importante,
deoarece ele creează unicele probleme de marketing.
Caracteristicile care dau posibilitate de a deosebi serviciile de bunuri materiale sunt :
1. intangibilitatea;
2. inseparabilitatea;
3. variabilitatea;
4. perisabilitatea.
Intangibilitatea este caracteristica principală care distinge serviciile de mărfuri, adică
calitatea de a nu fi atinse, gustate, văzute, mirosite sau auzite. Serviciile, cum ar fi
educația, asigurarea, medicina nu pot fi prestate fără bunurile corporale. Serviciile
intangibile sunt mai dificil de evaluat de către consumatori decât bunurile tangibile.
Prin urmare, nu există în cazul prestării serviciilor un transfer de proprietate.
Inseparabilitatea reflectă interconectarea dintre furnizorul de servicii, clientul implicat
în primirea serviciilor şi ceilalţi clienţi care împărtăşesc aceeaşi experienţă. Această
interacţiune dintre client şi prestator defineşte un incident critic.
Inseparabilitatea generează câteva probleme de care trebuie să se ţină cont, atunci
când sistemul prestator este proiectat :
• Prezenţa fizică a prestatorilor.
• Implicarea clienţilor în procesul de prestare a serviciilor.
• Participarea altor clienţi în procesul de prestare a serviciilor

Variabilitatea.
Serviciile sunt procese care implică simultaneitate, iar prestarea lor poate fi diferită, în
funcţie de anumite circumstanţe ca implicarea angajaţilor, a clienţilor, ambientul fizic
sau chiar momentul din ziua când acestea sunt furnizate. Combinaţia dintre natura
intangibilă a serviciilor şi implicarea clientului ca participant direct în prestarea lor
generează rezultate care variază de la un client la altul. În cazul Managementul
serviciilor Buzdugan Adriana 5 serviciilor, interacţiunea dintre client şi prestator creează
posibilitatea de a oferi satisfacţii mai mari ambelor părţi.
Perisabilitate. În cazul în care cererea de servicii ar fi constantă, nu ar exista
probleme cu privire la utilizarea capacităţii facilităţilor de prestare. Faptul că serviciile
nu pot fi stocate face ca fluctuația cererii să fie o problemă mult mai greu de rezolvat
decât în cazul producţiei de bunuri materiale. Prin urmare, un serviciu este o marfă
 perisabilă. Furnizarea de servicii complementare poate aduce o contribuţie la
minimizarea timpului de aşteptare perceput de consumatori.

Capitolul 2. Importanta serviciilor in dezvoltarea economiei

Mult timp,importanta activitatilor de servicii nu a fost recunoscuta, serviciile fiind

neglijate de economisti si incadrate,se parea,odata pentru totdeauna,in sfera
neproductiva.
Experienta tarilor dezvoltate arata ca sectorul serviciilor este uzual, la fel de mult o
premisa si un rezultat al dezvoltarii economice.In acest sens, experienta unui sistem
bancar eficient, a unui sector dorespunzator dezvoltat de transporturi, de
telecomunicatii, de servicii de asigurare si a unei administratii publice eficiente sunt
esentiale pentru infaptuirea unui proces de crestere economica interna si pentru
participarea la comertul International.
Mai mult, un sistem bancar bine organizat are capacitatea de mobilizare si utilizare
eficienta a capitalului nu numai in cadrul fiecarei economii nationale, ci si prin investitii
directe in alte economii, prin acordarea de imprumuturi in conditii avantajoase.
Amplificarea miscarii internationale a capitalului si fortei de munca in scopul valorificarii
lor mai eficiente conduce la cresterea fluxurilor internationale de servicii.

Serviciile publice joacă un rol critic în asigurarea unui mediu stabil pentru investiţii şi
creştere economică.Un rol important îl au serviciile financiare, în special cele bancare,
care asigură fondurile necesare pentru celelalte sectoare economice, inclusiv pentru
sectorul de servicii.
Serviciile educaţionale sunt furnizate de şcoli, licee, universităţi şi centre de pregătire
profesională.
Sănătatea şi sectorul de asistenţă socială se referă la serviciile medicale furnizate de
spitale, clinici sau de medicii de familie, precum şi de unităţile care prestează servicii
sociale.
Sectorul guvernamental este alcătuit din instituţii de interes public care oferă servicii
populaţiei. Sectorul informaţii cuprinde producţia şi distribuţia informaţiilor şi a
produselor culturale.
Sectorul ospitalităţii şi al petrecerii timpului liber este alcătuit din servicii de
divertisment, artă, recreere, cazare şi alimentaţie publică.
Serviciile profesionale şi cele de afaceri sunt cele care au cea mai mare rată de
creştere dintre toate sectoarele.
Serviciile de transport, logistică şi utilităţi asigură dinamica economiei. Sectorul
serviciilor comerciale este alcătuit din sectorul angro şi cel cu amănuntul.
Desi cota servicilor din unele tari in curs de dezvoltare poate fie egala cu cea a unei tari
dezvoltate, natura servicilor este diferita. In tarile bogate sunt dezvoltate serviciile:

1. servicile financiare
2. turismul
3. servicile de transport
4. servicile medicale
5. Educatia
Pe cand in tarile in curs de dezvoltare sunt prezente :servicile de transport, servicile
medicale (in crestere in Africa sub-sahariana), servicile in IT (call-center).

Figura 1: Valoarea adăugată brută, UE, 2004-2014

Paul Heyne spune ca „cresterea economica consta nu in sporirea productiei de lucruri ci

in productia de avere. Avere este tot ceea ce oamenii pretuiesc ca valoare. Evident
lucrurile materiale pot contribui la avere si sunt intr-un fel esentiale in producerea de
avere. Dar nu exista legatura obligatorie intre cresterea averii si o crestere de volum,
greutate sau cantitate a obiectelor materiale”.

In acest context functiile serviciilor se inscriu intre activitatile cele mai importante
creatoare de avutie materiala si spirituala. Ele sunt:

1. de cercetare - dezvoltarea ei este consecinta si premisa a evolutiei tehnicii de

productie. Pana la inceputul sec 20 imbunatatirile noii tehnologii si schimburile in modul
de productie proveneau in cea mai mare parte din experientele acumulate de om
asupra masinii pe care o foloseste. Foarte rar ele erau rezultatul unei munci organizate
si finantate printr-un departament de cercetare. In jurul anilor 1920 se produce
profesionalizarea cercetarii. Datorita complexitatii crescande a noii tehnologii si nevoilor
crescande de a planifica riguros dezvoltarea si realizarea lor. Astfel activitatea de
cercetare-dezvoltare participa la conceperea de produse si servicii noi, adaptarea
cerintelor pietei la cresterea calitatii acestora, la obtinerea lor intr-un timp mai scurt si cu
un consum mai redus de factori de productie.

2. de educatie (invatamant) este strans legata de activitatea de cercetare-

dezvoltare, de cresterea gradului de complexitate a economiei. Utilizarea noilor
echipamente, aplicarea noilor tehnologii nu este posibila fara calificarea superioara a
personalului. Daca in societatea preindustiala stiam sau aveam nevoie sa stim sa citim,
azi intr-o societate informationala majoritatea persoanelor trebuie sa stie sa lucreze cu
calculatorul. In economia moderna cresterea economica presupune investitii din ce in
ce mai mari in capitalul uman.
 3. de aprovizionare cu materii prime si materiale necesare ® alaturi de functia de
cercetare si educare demonstreaza ca serviciile sunt implicate in pregatirea productiei si
chiar in derularea procesului de productie propriu-zis. Este vorba de servicii de
intretinere si stocaj atat a intrarilor cat si a rezultatelor. Ele pot fi considerate parte
integranta a sistemului de productie. Importanta si costurile lor au crescut proportional
cu cresterea complexitatii procesului de productie.

4. de distributie - fara de care un produs nu poate fi accesibil consumatorilor.

Aceasta functie cuprinde ansamblul operatiilor tehnice si economice care au loc din
momentul iesirii produselor din procesul de productie pana cand ajung la utilizatorii
finali. Este vorba de distributia fizica (deplasarea produselor pe teritorii geografice din
ce in ce mai vaste, la consumatori din ce in ce mai numerosi, la distante din ce in ce
mai mari) si operatii economice (stabilirea numarului de verigi prin care trec marfurile de
la producator la consumator, de alegerea furnizorilor, de alegerea formelor de vanzare
practice). Se adauga activitatea de promovare a vanzarilor si activitatile financiare
legate de decontarile contravalorii marfurilor livrate.

5. utilizarea produselor -intretinerea, refacerea sau repararea si potentarea valorii

de intrebuintare a acestora. Cu cat un produs este mai „avansat” cu atat aceste activitati
sunt mai complexe si mai costisitoare. In plus prin prelungirea duratei de viata a
bunurilor industriale sau de consum se realizeaza importante economii de resurse
materiale si umane.

6. gestiunea si reciclarea deseurilor - este considerata una din cele mai

importante functii. Este pusa in evidenta de maturizarea revolutiei industriale si de
dezvoltarea productiei de masa. Deseuri au existat dintotdeauna. Ele sunt produse
anexate oricarui tip de activitate sau productie umana. Dar dezvoltarea si concentrarea
productiei au determinat inevitabil acumularea si concentrarea deseurilor. Astfel au
aparut probleme legate de gestiunea deseurilor mai ales a acelor deseuri a caror
reciclare este foarte costisitoare sau a deseurilor care nu pot fi reintegrate in circuitul
natural.

Aceste functii ale serviciilor inglobeaza cu diferentieri in functie de natura produsului

pana la 80% din costurile totale ale acestora.

Dintre indicatorii economici cel mai semnificativ este PNB/loc dar el reflecta mai ales
latura cantitativa a bunastarii nationale. Cea mai dificila este exprimarea aspectului
psihologic, a elementelor subiective, a satisfacerii intereselor personale. De aceea vom
sublinia contributia serviciilor la calitatea vietii luand in considerare trei aspecte
considerate relevante:

1. consumul de servicii

2. relatia serviciilor cu timpul liber

3. mediul inconjurator.
1.Consumul de servicii reprezinta un element important al calitatii vietii. Inca din sec
19 Engel observa ca cu cat veniturile familiare sunt mai ridicate cu atat partea
cheltuielilor pentru marfurile alimentare era mai mica iar partea serviciilor considerata ca
si cheltuieli accesorii in consumul total al familiei creste.

In tarile dezvoltate, cu economie de piata analiza coeficientilor bugetari, a partii relative

a cheltuielilor pentru bunuri si servicii in consumul familial arata tendinta de crestere a
ponderii cheltuielilor pentru servicii.

Pentru tarile puternic industrializate partea serviciilor in consumul final privat se situeaza
intre 1/3 si ½ cu tendinta usoara de majorare. Pentru tarile est-europene ponderea
serviciilor este mult mai modesta circa 15-20%.

2. Serviciile si timpul liber se refera la marimea timpului liber si la modalitatea lui de

utilizare. Timpul liber este conceput in sens larg in opozitie cu timpul de munca. Loisir-ul
este timpul destinat unui ansamblu de activitati carora indivizii li se dedica in mod liber,
de buna voie si cu placere fie pentru a se odihni, fie pentru a se distra si a-si satisface
nevoile estetice fie pentru a-si imbogati informatia sau a-si completa in chip dezinteresat
formatia, pentru a-si largi si dezvolta participarea sociala voluntara sau capacitatea
creatoare dupa ce s-a eliberat de obligatiile profesionale, sociale si familiare.

-Caile de marire a timpului liber sunt reducerea timpului de munca si diminuarea

timpului afectat satisfacerii cerintelor existentei.

In ceea ce priveste utilizarea timpului liber acesta este destinat odihnei, recreerii,
distractiei, agrementului, turismului dar si autoinstruirii, practicarii unor hobby-uri.

Serviciile sunt antrenate in proportie insemnata in crearea conditiilor pentru petrecerea

timpului liber dar si in folosirea propriu-zisa a acestuia.

3. Interdependenta existenta intre servicii si mediul inconjurator

Exista o relatie complexa si in dublu sens. Serviciile sunt implicate in protejarea dar si
degradarea mediului. Referitor la deteriorarea mediului dezvoltarea serviciilor este
conjugata cu cresterea urbanizarii, dezvoltarea industriala, agricultura intensiva,
activitatile casnice, poate provoca daune de toate tipurile cu implicatii deosebite asupra
echilibrului ecologic (de la poluarea apelor si atmosferei, la distrugerea padurilor,
animalelor, solului, plantelor pana la poluarea sonora si murdarirea strazilor). Dintre
serviciile cu efecte negative avem: transportul, turismul, comertul.

In ceea ce priveste protejarea mediului serviciile contribuie la folosirea rationala a

resurselor naturale (servicii geologice, cercetarea stiintifica), la prevenirea si
combaterea deteriorarii mediului (servicii de imbunatatiri funciare, amenajari silvice,
hidrografice, servicii de epurare a apelor, de salubritate), la procesul de educatie
ecologica a oamenilor (educatie, informare).
In concluzie servicile sunt important pentru cresterea si dezvoltarea oricarui stat. In
continuare ele se vor diversifica, calitatea acestora va fi din ce in ce mai mare.
O altă concluzie importantă, demonstrată de realităţile economice, este că serviciile
pot fi considerate în acelaşi timp, premisă şi efect al industrializării.
În privinţa serviciilor destinate consumului final, acestea sunt implicate atât în
satisfacerea unor nevoi materiale, cât şi spirituale sau sociale, intrând în acest
proces în relaţii complexe cu bunurile materiale, relaţii ce pot fi de concurenţă
(substituţie) sau de stimulare (complementaritate).

Aportul cel mai mare la creşterea economică îl au serviciile intensive în

inteligenţă, care contribuie la progresul tehnic în sens larg, contribuţie ce poate fi
analizată şi măsurată cu ajutorul funcţiilor de producţie.
Bibliografie:

1.http://www.mediafax.ro/economic/serviciile-au-cea-mai-mare-contributie-la-formarea-
pib-3167399
2.http://www.stiucum.com/economie/economia-serviciilor/Locul-si-rolul-serviciilor-in-
51128.php
3.http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Category:Services
4.http://moodle.usm.md/moodle/pluginfile.php/86111/mod_resource/content/1/
mngserv1.pdf