Atestare nr.

1
Cercetări cantitative și calitative în servicii hoteliere și turism

PARTEA TEORETICĂ
1. Definiţia formulată pentru cercetarea de marketing de Asociaţia Americană
de Marketing (AMA în anii ’60 prezintă anumite limite:
a) nu prezintă avantajele cercetării de marketing
b) nu oferă o imagine integrală a procesului cercetării de marketing şi nu indică
scopul realizării unei cercetări
c) nu face distincţie între cercetarea de marketing şi cercetarea pieţei
d) nu precizează principalele activităţi derulate într-o cercetare de marketing
2. Cercetarea de marketing este o activitate:
a) informală
b) nesistematică
c) empirică
d) sistematică
3. Cercetarea de marketing reprezintă activitatea prin care se realizează:
a) specificarea, culegerea şi măsurarea informaţiilor de marketing
b)analiza sistemică a informaţiilor de marketing
c) cercetarea oricărui aspect referitor la activitatea de marketing
d)analiza sistematică a oportunităţilor şi alternativelor de marketing
4. Cercetarea politicii de marketing a concurenţei face parte din următorul
domeniu al cercetărilor de marketing:
a) cercetarea pieţei
b) cercetarea nevoilor de consum
c) cercetarea mediului intern al firmei
d) cercetarea mediului extern al firmei
5. Cercetarea importurilor şi exporturilor face parte din următorul domeniu
al cercetărilor de marketing:
a) cercetarea nevoilor de consum
b) cercetarea pieţei
c) cercetarea mediului intern al firmei
d) cercetarea mediului extern al firmei
6. Cercetările de marketing al căror domeniu de investigaţie îl constituie
întreprinderea însăşi, se referă la:
a) obiectivele, strategiile şi politicile de dezvoltare ale întreprinderii
b) mediul ambiant cu caracteristicile, structura şi capacitatea sa
c) evoluţia concurenţei şi a mixului de marketing asociat acesteia
d) atributele produsului şi modernizarea acestuia
7. Printre avantajele realizării unei cercetări de marketing prin firmă
specializată nu se numără:
a) diminuarea costurilor
b) creşterea obiectivităţii
 c) profesionalismul analizelor
d) diminuarea timpului de realizare
8. Printre criteriile în funcţie de care se stabileşte preţul unei cercetări de
marketing nu se regăseşte:
a) numărul întrebărilor din chestionar
b) numărul persoanelor implicate în cercetare
c) domeniul de activitate al solicitantului cercetării
d) mărimea eşantionului
9. În cadrul firmelor specializate în realizarea de cercetări de marketing,
managerul de proiect se ocupă cu:
a) proiectează, realizează şi conduce cercetări individuale
b) deţine responsabilitatea întregii activităţi de cercetare
c) răspunde de prelucrarea şi analiza informaţiilor
d) elaborează şi pretestează chestionarele
10. Printre caracteristicile firmelor care prestează servicii de cercetări de
marketing ad-hoc nu se numără:
a) desfăşurarea cercetării pe baze ocazionale
b) toţi clienţii potenţiali au capacitatea de a plăti pentru obţinerea datelor
c) capacitatea de adaptare la cerinţele specifice ale fiecărui client
d) oferirea unui set de informaţii distincte fiecărui client
11. Firmele care oferă servicii complete de cercetări de marketing pot fi de
tipul:
a) firme de servicii ad-hoc, firme de servicii standardizate şi firme de servicii
sindicalizate
b) firme de servicii standardizate, firme de servicii secundare şi firme de servicii
sindicalizate
c) firme de servicii sindicalizate, firme de prelucrare statistică şi firme de servicii
ad-hoc
d) firme de servicii de teren, firme de prelucrare statistică a datelor şi firme ad-
hoc
12. În funcţie de tipul informaţiilor generate de cercetare, cercetările de
marketing se pot clasifica în:
a) cercetare cantitativă şi cercetare calitativă
b) cercetare fundamentală şi cercetare aplicativă
c) cercetare exploratorie, cercetare instrumentală, cercetare descriptivă, cercetare
cauzală, cercetare predictivă
d) cercetare permanentă, cercetare periodică, cercetare ocazională
13. Cercetarea de teren se caracterizează prin:
a) este o cercetare exploratorie
b) culegerea datelor se realizează direct de la purtătorii lor
c) investigarea surselor statistice se face pe teren
2
 d) nici o activitate subsidiară nu se desfăşoară în birou
14. Ca exemple de cercetări de marketing având un caracter permanent, din
punct de vedere al desfăşurării lor, putem menţiona:
a) cercetarea de piaţă efectuată în vederea lansării pe piaţă a unui produs nou;
b) cercetarea imaginii unei firme;
c) panelul de magazine;
d) cercetarea notorietăţii unui anumit produs.
15. Cercetările explicative au ca scop principal:
a) descrierea detaliată a caracteristicilor pieţei unui anumit produs
b) elaborarea, testarea şi validarea unor instrumente specifice
c) descrierea şi evaluarea coordonatelor fenomenului respectiv
d) explicarea desfăşurării specifice în timp şi spaţiu.
16. Etapa unei cercetări de marketing în care se urmăreşte găsirea unui
răspuns fundamentat ştiinţific pentru fiecare ipoteză a cercetării este:
a) recoltarea informaţiilor
b) prelucrarea informaţiilor
c) analiza şi interpretarea informaţiilor
d) redactarea studiului şi elaborarea concluziilor
17. Cercetările instrumentale au ca scop principal:
a) identificarea coordonatelor fenomenului cercetat
b) elaborarea, testarea şi validarea unor instrumente de cercetare
c) definirea conceptuală şi operaţională a variabilelor şi ipotezelor
d) realizarea experimentelor de laborator sau de teren.
18. Cercetările descriptive au ca scop principal:
a) identificarea coordonatelor fenomenului cercetat
b) descrierea şi evaluarea coordonatelor fenomenului respectiv
c) explicarea desfăşurării specifice în timp şi spaţiu a fenomenului
d) realizarea de previziuni pe termen scurt, mediu şi lung
19. Cercetărilede marketing care urmăresc identificarea coordonatelor
fenomenului cercetat sunt cercetări:
a) exploratorii
b) instrumentale
c) explicative
d) predictive
20. În cercetarea de marketing, formularea unei ipoteze valide are ca punct de
plecare:
a) rezultatele unei cercetări anterioare
b) rezultatele unei cercetări exploratorii prealabile
c) experienţa acumulată de unii specialişti
d) toate cele menţionate mai sus

3
21. Cercetările efectuate în mod periodic pe un eşantion rămas, în principiu,
nemodificat, poartă numele de cercetări de tip:
a) barometru
b) recensământ
c) omnibus
d) panel
22. În procesul cercetării, prin formularea obiectivelor se precizează:
a) scopul principal al cercetării
b) complexitatea, importanţa şi singularitatea problemei investigate
c) tema ce rezultă din colaborarea directă între beneficiar şi executant
d) informaţiile operaţionale de fundamentare a alternativelor decizionale pentru
fiecare dimensiune a problemei investigate
23. O cercetare de marketing poate prezenta în ceea ce priveşte obiectivele
situaţia:
a) un număr cât mai mare de obiective
b) unui scop îi corespund mai multe obiective
c) unui scop îi corespunde un singur obiectiv
d) nu este recomandatsă fie mai mult de 10 obiective
24. În cercetarea de marketing, măsurarea reprezintă:
a) procesul de exprimare simbolică, numerică sau nenumerică, a gradului în care
un obiect sau fenomen posedă o anumită caracteristică sau proprietate;
b) procesul de culegere a datelor primare şi secundare;
c) procesul de exprimare simbolică, numerică sau nenumerică, a relaţiilor dintre
caracteristicile şi proprietăţile unui fenomen;
d) procesul de comensurare a informaţiilor necesare realizării obiectivului
cercetării.
25. Datele culese şi prelucrate anterior în vederea realizării altor obiective, dar
care pot servi ca surse pentru cercetarea de marketing în derulare
reprezintă:
a) informaţii statistice;
b) informaţii primare;
c) informaţii directe;
d) informaţii secundare.
26. Printre avantajele generate de informaţiile secundare, nu se numără:
a) credibilitate mare;
b) costuri mici;
c) personalizare ridicată;
d) operativitate ridicată a colectării
27. Informaţiile care se culeg special pentru atingerea scopului unei cercetări
poartă numele de:
a) informaţii directe;
4
 b) informaţii primare;
c) informaţii secundare;
d) informaţii decisive.
28. Scala reprezintă în cercetarea de marketing:
a) instrumentul cu ajutorul căruia se realizează măsurarea
b) procesul de construire al scalelor
c) procesul de măsurare a informaţiilor
d) procesul de comparaţii simultane a două sau mai multe caracteristici sau
proprietăţi
29. Diferenţiala semantică conduce la obţinerea informaţiilor specifice scalei:
a) nominale
b) ordinale
c) interval
d) proporţionale
30. O scală de tipul următor: Acord total... Acord... Indiferent... Dezacord...
Dezacord total… este denumită:
a) scala Likert;
b) scala Osgood;
c) scala nominală;
d) scala cu sumă constantă.
31. O scală de tipul: Foarte favorabilă – Foarte nefavorabilă este denumită:
a) scala cu sumă constantă;
b) scala nominală;
c) diferenţiala semantică;
d) scala lui Likert.
32. Scala lui Likert conduce la obţinerea informaţiilor specifice scalei:
a) nominale
b) ordinale
c) interval
d) proporţionale
33. Proiectarea unui chestionar într-o cercetare de marketing este corect să
înceapă cu:
a) elaborarea întrebărilor
b) stabilirea metodei de culegere a informaţiilor
c) proiectarea caracteristicilor fizice
d) specificarea informaţiei dorite şi a obiectivelor cercetării
34. În chestionarul unei anchete a fost cuprinsă şi întrebarea: Câţi membri are
gospodăria dumneavoastră?. Ce fel de întrebare este aceasta:
a) întrebare închisă
b) întrebare deschisă
c) întrebare dihotomică
5
 d) întrebare filtru
35. Întrebarea Consideraţi că acest serviciu medical este corect prestat de
personal şi bine promovat de clinica medicală X ? este apreciată drept o
întrebare:
a) dihotomică
b) cu măsură dublă
c) mixtă
d) filtru
36. Cercetarea în cadrul căreia se realizează pretestarea şi perfecţionarea
chestionarului se numeşte:
a) anchetă pilot
b) anchetă omnibus
c) anchetă selectivă
d) nu este o cercetare propriu-zisă
37. Întrebările închise:
a) dau posibilitatea respondentului să-şi formuleze răspunsul
b) verifică dacă răspunsurile la celelalte întrebări au fost corecte
c) elimină subiecţii care nu prezintă interes pentru anchetă
d) dau posibilitatea respondentului să aleagă din varinatele de răspuns
38. Întrebările închise sunt denumite de unii autori şi:
a) întrebări de spart gheaţa
b) întrebări filtru
c) întrebări nestructurate
d) întrebări structurate
39. Întrebările de identificare dintr-un chestionar:
a) sunt legate de problema investigată
b) se referă la caracteristicile demografice ale respondentului
c) verifică autenticitatea rezultatelor
d) nicio variantă nu este corectă
40. Când respondentului i se asigură că numele său sau alte elemente
personale de identificare nu vor fi asociate cu răspunsurile sale se consideră
că este vorba de:
a) confidenţialitate
b) anonimitate
c) confidenţa
d) credibilitate

Baremul de notare
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Punctaj 40-39 38-34 33-28 27-22 21-16 15-10 9-7 6-4 3-2 1

6
 PARTEA PRACTICĂ
Problema 1. (7 puncte) Aprecierile formulate de un eşantion de 1500 persoane, asupra însuşirilor
unui serviciu nou, s-au distribuit pe o scală cu cinci trepte (între perechea de atribute bipolare:
foarte favorabilă – foarte nefavorabilă) după cum urmează :
Aprecieri foarte favorabilă indiferent nefavorabilă foarte
referitoare la : favorabilă nefavorabilă
Disponibilitate 282 318 443 372 85
Inovație 143 248 616 366 127
Facilitate 21 259 584 421 215
Numiți tipul de scală. Calculați scorul global. Concluzionați rezultatele.

Problema 2. (7 puncte) O cercetare selectivă realizată la nivelul unui eşantion incluzând 1300
persoane a urmărit evaluarea calităţii activităţii unei agenții de turism. Respondenţii au fost
solicitaţi să-şi exprime opinia faţă de un set de patru afirmaţii, rezultatele obţinute fiind
următoarele :
Acord Acord Indiferent Dezacord Dezacord
Total Total
1.Serviciile prestate sunt de calitate 250 370 260 220 200
2.Condițiile de transportare sunt 420 390 240 180 70
respectate
3.Garanţiile acordate sunt 350 380 290 160 120
corespunzătoare
4.Preţurile serviciilor sunt convenabile 230 360 190 330 190
Numiți tipul de scală. Calculați scorul global. Concluzionați rezultatele.

Problema 3. (6 puncte) Proprietarul unui hotel deschis de curând intenţionează să evalueze

imaginea pe care şi-a format-o acesta în rândurile clienților prin prisma diversităţii ofertei, a
comportamentului personalului şi a preţurilor practicate. Rezultatele unui sondaj realizat în
rândurile a 130 de clienți au fost următoarele:
+5 2 1 4
+4 13 11 12
+3 32 28 30
+2 30 26 28
+1 15 13 17
criteriul de evaluare diversitatea ofertei comportamentul preţurile practicate
personalului
-1 12 10 9
-2 10 19 10
-3 8 9 8
-4 5 7 7
-5 3 6 5
Numiți tipul de scală. Calculați scorul global. Concluzionați rezultatele.

Problema 4. (6 puncte) Un restaurant intenţionează să identifice opinia consumatorilor faţă de

produsul său (A), în raport cu alte trei produse similare (B,C şi D) aparţinând principalilor săi
concurenţi. În acest scop, a fost proiectată şi realizată o cercetare selectivă la nivelul unui eşantion

7
reprezentativ incluzând 1200 persoane. Fiecare dintre acestea a fost solicitată să compare, două
câte două, cele patru mărci precizând, pentru fiecare comparaţie, marca apreciată mai mult.
Rezultatele obţinute au fost următoarele :
A / B: A – 370, B – 700, indecişi 130 respondenţi;
A / C: A – 480, C – 600, indecişi 120:
A / D: A – 450, D – 320, indecişi 430;
B / C: B – 550, C – 530, indecişi 120;
B / D: B – 600, D – 560, indecişi 40;
C / D: C – 550, D – 450, indecişi 200.
Numiți tipul de scală. Cum vor fi ierarhizate cele patru mărci? Concluzionați rezultatele.

Problema 5. (5 puncte) Pentru evaluarea importanţei a trei factori influenţând semnificativ

decizia de cumpărare pentru un produs, un număr de 1000 persoane au fost solicitate să
întocmească un clasament între cei trei factori, menţionându-i în ordinea descrescătoare a
importanţei percepute de către respondent. Rezultatele obţinute au fost următoarele :
Factorul Rangul acordat
I II III
uşurinţa în exploatare 350 400 250
designul 200 250 550
preţul 450 350 200
Numiți tipul de scală. Care va fi ierarhia celor trei factori prin prisma importanţei acestora ?
Concluzionați rezultatele.

Problema 6. (5 puncte) O companie de transport aerian a decis să realizeze o cercetare în

rândurile utilizatorilor serviciilor sale urmărind identificarea opiniilor acestora faţă de calitatea
serviciilor oferite. Unul dintre obiectivele cercetării a vizat evaluarea importanţei unui număr de
trei criterii considerate ca având o influenţă semnificativă pentru opţiunea clienţilor, manifestată
pentru serviciile companiei. Cei 1000 respondenţi au fost solicitaţi să repartizeze 100 de puncte
între cele trei criterii (siguranţa călătoriei, confortul călătoriei şi preţul biletelor de călătorie)
acordând criteriului mai important un număr mai mare de puncte comparativ cu restul criteriilor.
Rezultatele obţinute au fost următoarele :
Număr persoane Puncte acordate pentru
siguranţa călătoriei confortul călătoriei preţul biletelor de
călătorie
320 30 50 20
200 30 30 40
250 20 30 50
230 35 35 30
Numiți tipul de scală. Cum va fi evaluată comparativ, importanţa celor trei criterii ? Concluzionați
rezultatele.

Baremul de notare
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Punctaj 36-35 31-34 27-30 26-21 20-15 10-14 8-6 5-3 2 1