Sunteți pe pagina 1din 46

1.

Conform definitiei formulate de Comitelui de Definitii al Asociatiei Americane de Marketing, la


inceputul anilor *60 ai secolului al XX-lea, cercetarea de marketing reprezinta:
c) culegerea, inregistrarea si analiza sistematica a datelor referitoare la marketingul bunurilor si
serviciilor;
2. Definitia data cercetarii de marketing de Asociatia Americana de Marketing, la inceputul anilor '60 ai
secolului al XX-lea, are urmatoarele limite:
b) nu ofera o imagine integrala a procesului cercetarii de marketing si nu indica scopul pentru
care este realizata cercetarea;
3. Unul dintre aporturile principale ale definitiei formulate de Asociatia Americana de Marketing, Ia
finele anilor "80 ai secolului al XX-lea, este urmatorul:
a) clarificarea importantei acordate rolului pe care il indeplineste cercetarea de marketing in
cadrul organizatiei;
4. Scopul cercetarii de marketing este:
b) cunoasterea mediului in care functioneaza organizatia, identificarea oportunitatilor, evaluai cii
alternativelor actiunilor de marketing si a efectelor acestora;
5. Principalele aspecte subliniate de definitiile formulate de specialisti, referitoare la cercetarea de
marketing, sunt urmatoarele:

d) rolul cercetarii, caracterul procesual al cercetarii si obiectivitatea cercetarii.

6. Aria cercetarilor de marketing cuprinde urmatoarele trei domenii majore:


a) firma, mediul extern, interfata intreprindere-mediu;
7. Conform datelor ESOMAR, in anul 2000, cifra de afaceri mondiala, realizata in domeniul cercetarii
pietei, a fost urmatoarea:
a) 15,26 miliarde USD
8- Studiul anual, publicai de ESOMAR, referitor la sectorul cercetarilor de marketing pe plan mondial, a
inclus pentru prima data o evaluare a cheltuielilor efectuate in Romania, in domeniul cercetarii de piata,
in editia din anul: c)200l
9. Pentru anul 2000, studiul anual, publicat de ESOMAR, referitor la sectorul cercetarilor de marketing
pe plan mondial, a prezentat in cazul Romaniei, urmatoarea cifra de afaceri in domeniul cercetarii de
piata:
b) 11 milioane USD;
10. Publicatia americana, specializata in domeniul cercetarilor de marketing, "Journal of Marketing
Research" a aparui pentru prima data in anul: b) 1964;
11. Cercetarea de marketing creeaza conditiile necesare practicarii unui management: c) proactiv;
12. In esenta, rolul pe care il indeplineste cercetarea de marketing in procesul decizional al unei
organizatii, este definit de urmatoarele coordonate:
b) identificarea oportunitatilor si pericolelor potentiale din mediul extern al organizatiei,
fundamentarea alegerii unor alternative decizionale, evaluarea eficientei deciziilor de marketing;
13. Informatiile oferite de cercetarea de marketing si recomandarile formulate de cercetator sunt folosite
atunci cand:
c) informatiile sunt actuale, valide, relevante pentru situatia dccizionala considerata si ofera o
imagine judicioasa asupra fenomenului sau procesului investigat;
14. in privinta cercetarii de marketing, se pot face urmatoarele afirmatii:
c) focalizarea asupra costurilor cercetarii, (ara considerarea valorii informatiilor rezultate din
cercetare, limiteaza eficienta procesului decizional;
15. Conform studiilor ESOMAR, cei mai importanti utilizatori ai cercetarilor de marketing sunt:
a) producatorii de bunuri de consum sau industriale;
16. Conform datelor publicate de liSOMAR, in anul 2000, in Romania, ponderea cercetarilor de piata
referitoare la consumatori in cifra de afaceri realizata din cercetari de piata a fost urmatoarea:
d) 86%.
17. In cazul in care satisfacerea necesitatilor de cercetari de marketing ale firmei constituie
responsabilitatea unui singur grup de specialisti ai organizatiei, organizarea departamentului de cercetari
este de tip:
a) centralizat;

18. Apelarea la solutia organizatorica in care departamentul de cercetari de marketin


are o pozitie de stat major permite:
a) informarea rapida a conducerii de la cel mai inalt nivel al organizatei;
19. Directorul de cercetari de marketing detine o pozitie de varf in cadrul organizatiei si are ca
responsabilitate nemijlocita:
b) realizarea tuturor proiectelor de cercetari de marketing ale organizatiei;
20. Pe plan mondial, in randul firmelor care ofera servicii complete de cercetari de marketing, se inscriu
urmatoarele tipuri:
a) firmele de servicii ad-hoc, firmele de servicii standardizate, firmele de servicii sindicalizate;
21. Din randul firmelor care ofera servicii limitate, in domeniul cercetarilor de marketing, fac parte
urmatoarele:
a) firmele de analiza statistica, firmele de prelucrare a datelor, firmele de servicii de teren;
22. Firmele de servicii ad-hoc au urmatoarele caracteristici:
a) desfasurarea activitatilor de cercetare la comanda expresa a fiecarui client;
23. Printre caracteristicile firmelor care ofera servicii de cercetari de marketing sindicalizate, se inscriu
urmatoarele:
b) caracterul deschis al ofertei, fata de toti clientii potentiali care au capaciu/ca de a plati pentru
obtinerea datelor si informatiilor;
24. SORMA este;
d) Societatea Romana de Marketing si Cercetarea Opiniei Publice.
25. SORMA a fost infiintata in anul:
c)200I
26. Pe baza criteriului "scopul functional ai cercetarii", tipologia cercetarilor de marketing poate fi
urmatoarea:
b) cercetari exploratorii, cercetari concluzive;
27. Pe baza criteriului 'lipul informatiilor rezultate din cercetare", tipologia cercetarilor de
marketing este urmatoarea:
d) cercetari cantitative, cercetari calitative.
28. Cercetarea de marketing al carei scop principal este clarificarea si intelegerea coordonatelor unei
probleme are un caracter:
a) exploratoriu
29. Majoritatea cercetarilor de marketing de tip exploratoriu nu pot fi utilizate pentru:
d) oferirea de probe concludente, care sa fundamenteze alegerea celui mai bun mod de actiune.
30. Cercetarea exploratorie are urmatoarele particularitati:
a) definirea vaga a nevoilor de informatii, abordarea in general nestructurata, flexibila;
31. Exemple de metode aplicate in cadrul cercetarilor exploratorii sunt urmatoarele:
a) analiza datelor secundare, interviurile efectuate in randul expertilor;
32. Investigarea aprofundata a unui numar mic de cazuri special selectate, referitoare la persoane,
organizatii sau situatii este specifica urmatoarei metode:
b) studiul de caz
33. Cercetarile concluzive au urmatoarea particularitate;
b) caracterul formal si structurat;
34. Un exemplu de scop al unei cercetari de marketing descriptive este urmatorul:
a) estimarea ponderii pe care o detin in ansamblul populatiei, subiectii care au un anumit
comportament de cumparare si consum;
35. O cercetare din categoria cercetarilor descriptive arc urmatoarea caracteristica:
d) fundamentarea pe baza unor cunostinte prealabile despre fenomenul studiat.
36. Exemple de metode aplicate in cadrul Cercetarilor descriptive sunt urmatoarele;
b) observarea, sondajul, simularea;
37. in functie de modul de desfasurare in timp, cercetarile descriptive se pot clasifica in urmatoarele
categorii:
a) cercetari transversale si cercetari longitudinale;
38. O cercetare de marketing transversala multipla este realizata:
d) pe doua sau mai multe esantioane independente, informatiile fiind culese de la fiecare in parte,
doar o sigura data, de regula in momente diferite.
39. Cercetarea de marketing transversala multipla permite:
a) studierea evolutiei in timp a anumitor variabile de marketing;
40. Panelul utilizat in cercetarile de marketing longitudinale este:
d) un esantion fix, asupra caruia se efectueaza masurari repetate, la anumite intervale de timp.
41. Cercetarile realizate cu ajutorul paneluri lor omnibus au urmatoarea particularitate:
a) presupun culegerea de informatii referitoare la variabile diferite de la o perioada la alta, de la
aceiasi subiecti selectati anterior:
42. Folosirea pandurilor in cercetarile de marketing longitudinale genereaza urmatoarea
particularitate:
b) acuratetea mai mare a datelor culese, fata de cercetarile transversale;
43. Cercetarea transversala, comparativ cu cercetarea longitudinala, ofera o scrie de avantaje in ceea ce
priveste:
b) reprezentati vi tatea esantionului, eroarea rnai mica datorata raspunsurilor;
44. Conform acceptiunii stiintifice, conceptul de cauzalitate presupune:
d) existentii mai multor cauze, o relatie probabilista. ce poate fi dedusa, intre cauza si efect.
45. Principalele caracteristici ale cercetarilor cauzale sunt urmatoarele;
b) manipularea variabilelor cauzale independente;
46. Metoda aplicabila pentru desfasurarea unei cercetari cauzale este urmatoarea:
d) experimentul.
47. Tipul de cercetare cauzala bazat pe "distributia fortata a produselor" prin anumite magazine, dctailistii
fiind platiti pentru spatiul acordat si pentru pozitionarea foarte favorabila a produsului este denumti:
b) test de piata controlat
48. Testul de piata standard are urmatoarea caracteristica:
a) efectuarea cercetarii in conditii reale de piata;
49. Testul de piata controlat are urmatoarea caracteristica:
c) obtinerea de indicii referitoare la nivelul maxim al vanzarile»- potentiale, ca urmare a faptului
ca lestul are loc in cele mai favorabile conditii;
50. Testul de piata simulat are urmatoarea caracteristica:
d) costul mai marc comparativ cu celelalte tipuri tic ieste de piata.
51. Cercetarea calitativa are urmatoarele caracteristici:
d) volumul mare de informatii furnizate de respondeut. analiza nestatistiea a datelor.
52. in privinta cercetarilor calitative, se pot face urmatoarele afirmatii:
d) permite obtinerea informatiilor "sensibile" de la respondenti, in cazul in care aspectele
cercetate sunt fie stanjenitoare, fie au un impact negativ asupra propriului statut
53. Exemple de teliniei indirecte de cercetare calitativa sunt urmatoarele:
a) tehnicile proiective de asocieri, tehnicile proiective de constructie;
54. In privinta alegerii tipului adecvat de cercetare de marketing, este valabila urmatoarea
recomandare?
d) in cazul in care nu c&te cunoscuta problema, se incepe cu o cercetare exploratorii, urmata, in
majoritatea cazurilor de o cercetare concluziva.
55. Cercetarea cauzala c&te un tip de cercetare care permite:
a) studierea cauzelor care explica evolutia in timp si spatiu a unui anumit fenomen;
56. Din faza preliminara a cercetarii de marketing, fac parte urmatoarele etape:
b) stabilirea scopului cercetarii, definirea obiectivelor cercetarii, elaborarea ipotezelor;
57. In faza de proiectare a cercetarii de marketing, este inclusa urmatoarea etapa:
b) selectarea modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor;
58. In faza de realizare a cercetarii de marketing, se desfasoara urmatoarea etapa:
c) analiza si interpretarea informatiilor;
59. Faza de proiectare a cercetarii presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
a) alegerea surselor de informatii, selectarea modalitatii de culegere $i sistematizare a
informatiilor, stabilirea bugetului si programarea in timp a cercetarii;
60. Identificarea obiectivelor cercetarii este urmata de etapa:
b) elaborarea ipotezelor;
61. In faza de proiectare a cercetarii, modalitatile de culegere si sistematizare a informatiilor pot fi
stabilite numai dupa ce s-a parcurs urmatoarea etapa:
a) alegerea surselor de informatii;
62. Elaborarea propunerii (ofertei) de cercetare arc loc imediat dupa ce a fost finalizata:
c) stabilirea bugetului si programarea in timp a cercetarii;
63. Din perspectiva procesului cercetarii de marketing, situatia critica pe care trebuie sa o rezolve
decidentul sau ocazia favorabila pe care doreste sa o cunoasca mai bine si sa o valorifice este denumita:
d) problema decizionala.
64. In cazul unei cercetari de marketing, problema decizionala este descrisa de urmatoarea intrebare:
c) Ce ar trebui sa faca dccidentul in conditiile date?
65. In privinta definirii problemei decizionale reale, analogia cu principiul iccberg-ului esle considerata
relevanta deoarece:
c) in absenta unor infonna|ii suficiente, 90% din problema decizionala este necunoscuta si
implicit omisa;
66. In cazul definirii problemei decizionale, se considera ca:
b) este necesara indicarea arici decizionale specifice, care va fi clarificata cu ajutorul informatilor
obtinute din cercetare:
67. In privinta problemei decizionale si scopului cercetarii de marketing, se poale spune ca:
c) scopul cercetarii poate indica informatiile necesare decidenrului pentru alegerea unei variante
de actiune adecvate;
68. In clapa de stabilire a scopului cercetarii, se considera urmatoarea recomandare:
d) definirea scopului in functie de problema decizionali
69. Precizarea la nivel operational a informatiilor necesare pentru alegerea variantei decizionale optime
se realizeaza prin intermediul:
d) obiectivelor cercetarii.
70. fn privinta numarului de obiective, se poate afirma ca:
b) unui scop de cercetare ii corespund mai multe obiective;
71. In etapa de formulare a obiectivelor, este necesara considerarea urmatoarei recomandari:
d) evitarea tentatiei de a culege infonna|ii suplimentare, ca urmare a sindromului "ar fi bine daca
am afla 72. Obiectivele sunt considerate centrale sau secundare in functie de urmatorul criteriu:
a) importanta lor in raport cu scopul cercetarii;
73. Despre ipotezele formulate in cercetarile de marketing, se poate afirma ca:
a) sunt propozitii nedovedite, referitoare la un factor sau un fenomen care prezinta i nteres
pentru cercetator;
74. Pentru fiecare obiectiv al unei cercetari de marketing, se considera ca:
d) este necesara formularea doar a unei singure ipoteze.
75. Gradul de formalizare si cxplicitare a unei ipoteze este mai mare cu cat:
a) complexitatea cercetarii este mai redusa
76. Etapa de estimare prealabila a valorii informatiilor ce vor fi obtinute din cercetare raspunde la
urmatoarea intrebare majora:
b) Merita sa desfasuram cercetarea?
77. Valoarea informatiilor obtinute cu ajutorul cercetarilor de marketing tinde sa scada odata cu:
d) scaderea masurii in care decidentii apeleaza la cercetarile de marketing pentru fundamentarea
procesului de alegere a unei variante de acliunc.
78. Masura in care informatia descrie corect realitatea este reflectata de criteriul denumit:
b) acuratetea informatiilor
79. In procesul de evaluare a contributiei informatici la procesul decizional, masura in care volumul de
informatii obtinute face posibila adoptarea deciziei corecte este reflectata de criteriul denumit:
c) suficienta informatiilor;
80. In procesul de evaluare a contributiei informatiei la procesul decizional, pertinenta si aplicabilitatea
informatiei, in raport cu situatia dccizionala considerata este reflectata de criteriul denumit:
at acuratetea informatiilor; c) actualitatea informatiilor;
b) disponibilitatea informatiilor; d) relevanta informatiilor.
81. Metoda de estimare a valorii unei cercetari de marketing, care ofera o imagine despre eficienta tuturor
eforturilor de cercetare intreprinse de specialistii proprii si/sau de firmele la care s-a apelat, pe baze
comerciale, pentru furnizarea de servicii de cercetare, este urmatoarea:
d) metoda randamentului cercetarii.
82. In cazul utilizarii analizei baycsiene pentru stabilirea valorii economice a
informatei de marketing, modul de stabilire a probabilitatilor baycsiene are
urmatoarea caracteristica majora:
a) Subiectivitatea
83. In cadrul analizei baycsiene, analiza a priori are ca scop sa determinare:
a) valoarea anticipata a deciziei, respectiv valoarea deciziei adoptate pe baza datelor disponibile,
fara ca firma sa realizeze o cercetare de marketing;
84. Utilizarea metodelor ce decurg din analiza bayesiana presupune din partea dccidentilor si a
cercetatorilor:
c) identificarea clara a variantelor decizionale si formularea lor astfel incat sa se excluda
reciproc;
85- Documentul oficial, utilizat In cadrul firmei, in care sunt prezentate necesitatile specifice de
informatii, ce presupun desiasurarca unei cercetari, avantajele pe care le ofera organizatiei, eventualele
restrictii temporale si banesti este denumit:
b) cerere de cercetare de marketing;
86, In cererea de cercetare de marketing, se precizeaza intotdeauna:
a) problema decizionala care trebuie sa fie solutionata;
87. Printre sectiunile componente ale cererii de cercetare de marketing, se inscriu urmatoarele:

a) modul de utilizare a rezultatelor cercetarii, colectivitatea tinta;


88. Cererea de cercetare de marketing are urmatorul rol:
b) clarificarea naturii problemei pentru echipa de cercetare;
89. in functie de criteriul '"felul informatiilor furnizate", tipologia surselor de informatii ce pot fi
utilizate in cercetarile de marketing este urmatoarea:
b) surse de informatii primare si surse de informatii secundare;
90. Exemple de surse de informatii primare sunt urmatoarele:
c) populatia, un anumit segment de consumatori potentiali;
91. Exemple de surse de informatii secundare sunt urmatoarele: at specialistii firmelor de consultanta;
b) rapoartele unor organisme internationale;
92. In privinta selectarii surselor de informatii, cercetatorii considera urmatoarea recomandare:
c) sursele de informatii secundare sunt preferabile sub aspectul timpului mai scurt necesar pentru
obtinere, a costului convenabil si eforturilor mai mici, comparativ cu informatiile primare;
93. Variabilele categoriale sunt cele care:
d) pol avea doar un numar limitai de valori distincte.
94. Exemplu de variabila categoriala esle urmatoarea:
a) mediul de resedinta (urban/rural);
95. O variabila continua este o variabila care:
c) poate lua valori dintr-o gama practic infinita;
96. Un exemplu de variabila contimia este urmatorul;
a) profitul organizatiei
97. in etapa de selectare a modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor, se desfasoara
urmatoarele actiuni:
a) definirea conceptuala si operationala a variabilelor cercetarii, clasificarea variabilelor
in dependente si independente;
98- Exemple de metode de cercetare directa la care poate recurge cercetatorul, in etapa de selectare a
modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor, sunt urmatoarele:
b) interviuri ie in profunzime, observarea;
99. Exemple de instrumente de culegere a informatiilor, care suni pregatite in eiapa de selectare a
modalitatilor de culegere $i sistematizare a informatiilor sunt urmatoarele:
a) chestionarul, grila de observare;
100. Stabilirea modalitatii de sistematizare a informatiilor consta in elaborarea:
a) machetei tabelelor care vor fi utilizate pentru prezentarea datelor culese;
101. Exemple de costuri .fixe. 'componente .ale costului total al unei cercetari cantitative, sunt cele
generate de urmatoarele aspecte:

a) clarificarea problemei decizionale, redactarea propunerii de cercetare;


102. Exemple de costuri variabile, componente ale costului total al unei cercetari cantitative, sunt cele
generate de urmatoarele aspecte;
a) editarea rezultatelor cercetarii, controlul modului de reeollarc a informatiilor;
103. In structura costurilor totale, in cazul unei cercetari calitative, comparativ cu o cercetare cantitativa:
a) costul analizei datelor este mai mare;
104. Pe piata romaneasca, tariful pentru proiectarea ghidului de interviu, de firme specializate in oferirea
de servicii de cercetari de marketing, la standarde internationale, este adesea echivalent cu:
a) aproximativ 500 USD
105. Metoda folosita pentru programarea desfasurarii in timp a procesului de cercetare, care presupune
identificarea tuturor activitatilor desfasurate cu ocazia unei anumite cercetari, stabilirea succesiunii
acestor activitau! si estimarea timpului necesar pcnlra fiecare activitate este:
d) drumul critic.
106. Tehnica de programare a desfasurarii in timp a procesului de cercetare, care considera deopotriva
costurile de realizare a activitatilor si costurile acestora este:
c) evaluarea si revizuirea grafica:
107. Pentru programarea in timp a activitatilor de cercetare, tehnicile PERT si GERT, comparativ cu
metoda drumului critic sunt:
b) mai avansate;
108. Exemple de metode/tehnici utilizabile pentru programarea in timp a procesului de cercetare sunt
urmatoarele:
a) CPM, PERT, GERT
109. Documentul oficial care prezinta modul concret de desfasurare a cercetarii de marketing si care este
supus aprobarii managementului de specialistii Urmei- in cazul realizarii cercetarii eu forte proprii, sau de
reprezentantii firmelor specializate in proiectarea si realizarea de cercetari de marketing, la care firma
solicitanta a apelai este denumit:
c) oferta (propunere) de cercetare de marketing;
110. Propunerea de cercetare de marketing este:
c) o descriere sistematica a metodologiei cercetarii;
111. Procesul de elaborare si aprobare a propunerii de cercetare este declansat de urmatoarea etapa:
d) briefmg-ul prealabil-
112. In cadrul procesului de elaborare a propunerii de cercetare, briefing-ul prealabil consta in:
b) discutia dintre solicitantul si realizatorul cercetarii, care arc ca scop clarificarea problemei de
marketing care impune efectuarea cercetarii de marketing, a restrictiilor temporale si banesti;
113. Propunerea de cercetare de marketing elaborata de o firma specializata este evaluata de solicitantul
cercetarii in fractie de urmatoarele criterii:
a) masura in care raspunde necesila|ilor firmei de a rezolva o anumita problema decizionala,
informatiile ce vor fi obtinute, resursele banesti si temporale implicate;
114. Propunerea de cercetare de marketing este un document util:
c) deopotriva pentru solicitantul si realizatorul cercetarii;
115. Propunerea de cercetare de marketing nu include:
d) concluziile si recomandarile formulate pe baza cercetarii.
116. Propunerea de cercetare nu indeplineste functia de:
d) comunicare a rezultatelor cercetarii de marketing.
117. In sectiunea intitulata "Contextul elaborarii propunerii de cercetare", componenta a unei propuneri
de cercetare de marketing, este oferit raspunsul la urmatoarea intrebare:
b) Care este situatia generala a firmei solicitante a cercetarii?
118. in cadrul propunerii de cercetare de marketing, sectiunea in care este precizata populatia tinta este
urmatoarea:
c) metodologia cercetarii;
119. In cadrul propunerii de cercetare de marketing, sectiunea in care este precizat modul de control al
activitatii operatorilor de interviu este urmatoarea:
d) culegerea datelor.
120. Sectiunea "Raportul de cercetare" a unei propuneri de cercetare de marketing nu specifica:
a) modul in care vor fi analizate si interpretate informatiile;
121. Recoltarea informatiilor are loc in urmatoarea faza a procesului cercetarii de marketing:
d) de realizare a cercetarii.
122. Recoltarea informatiilor presupune desfasurarea urmatoarelor activitati;
a) constituirea, pregatirea si evaluarea fortelor de teren;
123. in fa/a de realizare a cercetarii, pregatirea fortelor de teren presupune:
a) furnizarea de informatii si recomandari referitoare la modul de stabilire a contactului initial cu
respondentul, formularea intrebarilor si inregistrarea raspunsurilor;
124. in etapa de recoltare a informatiilor, evaluarea operatorilor consta in:
a) identificarea operatorilor care au desfasurat o activitate corespunzatoare si la care se va putea
apela si in cadrul altor proiecte de cercetare;
125. in etapa de recoltare a informatiilor, constituirea fortelor de teren presupune:
c) stabilirea caracteristicilor pe care trebuie sa Ic aiba operatorii;
126. Verificarea si. acolo unde este necesar, corectarea datelor care au fost culese reprezinta continutul
activitatii de:
b) editare a datelor
127. Editarea informatiilor arc Ioc in etapa de:
b) prelucrare, analiza si interpretare a informatiilor;
128. Editarea de teren a informatiilor presupune:
d) inlaturarea deficientelor din activitatea fortei de teren, datorate neintelegerii corespunzatoare a
procedurii de culegere a datelor, de persoana responsabila de controlul fortei de teren.
129. Editarea de teren presupune desfasurarea urmatoarei operatiuni:
b) validarea activitatii fortei de teren;
130. Editarea de birou este realizata de:
a) o persoana care cunoaste scopul si obiectivele cercetarii, precum si metoda utilizata pentru
culegerea informatiilor;
131. Procesul de editare nu presupune:
d) completarea chestionarelor in care exista nonraspunsuri.
132. Activitatea care consta in asocierea de simboluri, conform unui procedeu prestabilit, datelor
culese este denumita:
b) codificare;
133. In procesul cercetarii de marketing, codificarea datelor cslc o activitate realizata imediat:
b) dupa editarea datelor;
134. Codificarea consta in utilizarea de simboluri:
c) preponderent numerice;
135. In situatia unui sondaj, in cazul intrebarilor incinse, modul de codificare a raspunsurilor este stabilit:
b) cu ocazia proiectarii instrumentului de culegere a datelor;
136. In situatia unui sondaj, in cazul intrebarilor deschise, stabilirea modului de codificare a raspunsurilor
se realizeaza:
a) dupa primirea chestionarelor completate si stabilirea categoriilor;
137. Activitatea care consta in calcularea numarului total al cazurilor care se inscriu in fiecare categorie
dintre cele considerate si prezentarea lor sinoptica este cunoscuta sub urmatoarea denumire:
d)tabulare.
138. Pentru alegerea metodelor de analiza a informatiilor se poale utiliza urmatorul criteriu:
a) tipul de scala utilizata pentru masurarea variabilelor;
139. Printre obiectivele urmarite in procesul de analiza a datelor, se inscrie urmatorul:
a) realizarea de estimari si previziuni;
140. Desprinderea concluziilor din datele culese, prelucrate si analizate este continutul urmatoarei
activitati:
c) interpretarea informatiilor;
141. in principiu, ultima elapa a procesului de cercetare este:
b) elaborarea raportului de cercetare;
142. Prezentarea orala si/sau documentul scris, avand ca rol comunicarea rezultatelor cercetarii, a
concluziilor si recomandarilor reprezinta:
d) raportul de cercetare.
143. Raportul de cercetare nu indeplineste urmatoarea functie:
c) supunerea spre aprobare a metodologiei cercetarii;
144. In raportul de cercetare, nu sunt specificate:
d) costurile totale implicate de cercetare.
145. In privinta unui raport de cercetare nu se poate afirma ca:
d) este independent de problema decizionala a solicitantului cercetarii.
146. In pagina de titlu a raportului unei cercetari se specifica:
a) denumirea organizatiei pentru care a fost elaborat raportul;
147. Rezumatul inserat intr-un raport de cercetare nu include:
a) o prezentare detaliata a metodologiei cercetarii
148. Documenlul prin care se prezinta oficial, beneficiarului cercetarii, raportul de cercetare si care este
parte componenta a raportului este:
b) scrisoarea de inaintare;
149. Introducerea unui raport de cercetare se refera la urmatoarele aspecte:
a) problema decizionala, scopul, obiectivele si ipotezele cercetarii;
150. in cadrul unui raport de cercetare, in sectiunea referitoare la recomandari, sunt nientionate:
c) propunerile de decizii si actiuni ce trebuie sfi fie intreprinse de beneficiarul cercetarii;
151. In anexele unui raport de cercetare nu se prezinta:
d) titlurile diviziunilor si subdiviziunilor raportului.
152. Cuprinsul raportului de cercetare arc urmatorul rol:
a) indicarea continutului raportului;
153- Includerea in raportul de cercetare a unei sectiuni privind limitele cercetarii are urmatorul rol:
a) avertizarea beneficiarului cercetarii de eventualele puncte slabe ale acesteia;
154. in sectiunea referitoare la metodologia cercetarii. in cadrul unui raport de cercetare, nu sunt incluse
informatii despre:
c) concluziile cercetarii;
155 In sectiunea privind limitele cercetarii, nu suni mentionate riscurile privind:
c) alegerea furnizorului extern de servicii de cercetari de marketing;
156. In cercetarea de marketing, masurarea reprezinta:
b) procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica a gradului in care un obiecl
sau un fenomen poseda o anumita caracteristica sau proprietate;
157. In cercetarea de marketing, masurarea reprezinta:
b) procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica, a gradului in care un obiect sau
fenomen poseda o anumita cnracleristica sau proprietate;
158. in cercetarea de marketing, scalarea reprezinta:
b) activitatea de construire a scalelor;
159. In construirea scalelor trebuie respectate mai multe conditii: (I) sa fie inteligibila de catre subiectii
de la care se culeg informatiile; (2) sa presupuna in mod obligatoriu existenta unui instrument fizic care sa
permita masurarea; (3) nivelele scalei sa constituie o reprezentare numerica sau nenumerica a intensitatii
caracteristicii masurate; (4) sa diferentieze nivelele de intensitate ale caracteristicii cercetate:
b)1.4;
160. Una din conditiile care trebuie respectate in construirea scalelor o constituie:
b) sa fie inteligibile de catre subiectii de la care se culeg informarile;
161. In cercetarea de marketing, scala reprezinta:
a) instrumentul cu ajutorul caruia se realizeaza masurarea;
162. Scala preferata de respondenti este:
a) scala nominala
163. In cercetarea de marketing, scalarea multidimensionala reprezinta:
b) metoda de masurare simultana a mai multor caracteristici sau proprietati;
164. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la scala nominala nu este adevarata:
c) grupele constituite nu trebuie sa se excluda reciproc din punct de vedere al proprietatii scalate;
165. Ordonarea variantelor cercetate in functie de un anumit criteriu este posibila in cazul scalei;
a> ordinale;
166. Scalele care permit ordonari sunt urmatoarele: I) scalele nominale; 2) scalele interval; 3) scalele
neparametnce; 4) scalele proportionale; 5) scalele ordinale; 6) scalele nemetrice; 7) scalele
unidimensionale; 8) scalele multidimensionale:
b)2,4,5;
167. Multiplicarea sau divizarea unui numar de pe scala Ia altul se pot realiza in cazul unei scale:
d) proportionale
168. Una dintre urmatoarele metode de scalare nu permite cumparatii intre stimuli:
b) scala lui Likert;
169. Una dintre urmatoarele metode de scalare nu permite comparatii:
c) scala lui Slapel;
170. Una dintre urmatoarele metode de scalare permite comparatii:
c) metoda ordonarii rangurilor;
171. Care dintre urmatoarele variabile - I) lungimea; 2) cifra de afaceri; 3) sexul; 4) starea civila; 5)
greutatea; 6) statutul socio-profesional; 7) vanzarile; 8) temperatura -pot li exprimate doar sub forma
categoriala?
b) 3,4,6;
172. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor- I) testul X": 2) mediana; 3)
testul p'ishcr: 4) testul U: 5) coeficientul de contingenta; 6) grupul modal; 7) coeficientul de corelatie a
rangurilor; 8) media armonica - corespund scalei nominale?
a) 1,5,6;
173. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei nominale:
d) coeficientul de contingenta, grupul modal, testul X2.
174. Testul pentru semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri, in cazul informatiilor masurate cu
ajutorul scalei nominale se realizeaza utilizam):
a) testul neparametric McNemar
175. Scala nominala are una din urmatoarele caracteristici:
c) permite clasificari;
176. Scala nominala arc una din urmatoarele caracteristici:
c) permite clasificari;
177. in caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei nominale, se
utilizeaza:
d) grupul modal.
178. Masurarea corelatiei in cazul informatiilor corespunzatoare scalei nominale se realizeaza cu
ajutorul:
b) coeficientului de contingenta;
179. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei ordinale:
a) coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman. mediana, testul U;
180. in caracterizarea tendintei centrale. in caziil informatiilor masurate cu ajutorul scalei ordinate, se
utilizeaza;
a) mediana
181. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei
ordinale:
a) coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Kendnll. mediana, testul U;
182. Evaluarea corelatiei, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei ordinale se realizeaza
utilizand:
a) coeficientul de corelatie al lui Kendall;
183- Testul pentru semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri, in cazul informatiilor masurate cu
ajutorul scalei ordinale se realizeaza utilizand:
d) testul H-Kruskal-Walis.
184- Scala ordinala are una din urmatoarele caracteristici:
c) nu permite evaluarea distantelor;
185. Scala ordinala are urmatoarele caracteristici: 1) origine unica; 2) intervale egale; 3) nu permite
clasificari; 4) nu permite ordonari; 5) este o scala parametrica; 6} iiu arc oricine unica; 7) permite
clasificari; 8) nu arc intervale egale
d) 6.7.8.
186. Mediana poate fi utilizata pentru:
a) determinarea tendintei centrale in cazul scalelor ordinale;
187. Masurarea corelatiei, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei interval Se realizeaza
utilizand:
a) coeficientul de corelatie al lui Pearson;
188. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor - 1J
coeficientul de corelatie; 2) grupul modal; 3) media aritmetica; 4) testul Student; 5)
mediana; 6) iestul x i ?) coeficientul de variatie; 8) testul U — corespund scalei
interval?
b) 1,3,4
189. Care diritre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei
interval:
d) testul Fisher. coeficientul de corelatie, testul Student.
190. in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei interval, caracterizarea tendintei centrale se
face cu indicatorul statistic:
a) media aritmetica;
191. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei
interval:
d) testul Fislier, media aritmetica, coeficientul de corelatie Pearson.
192. Pentru testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri, in cazui informatiilor masurate
cu ajutorul scalei interval se utilizeaza:
c) testul Student;
193. Scala interval are una din urmatoarele caracteristici:
a) nu are origine unica
194. Multiplicarea unui numar de pe scala la altul se poate realiza numai in cazul scalei:
c) proportionala
195. Multiplicarea unui numar de pe scala cu o constanta pozitiva se realizeaza numai in cazul scalelor:
c) interval si proportionala;
196. Transformarile de tipul f(x) = ax + b sun. posibile numai in cazul scalelor
d) interval si proportionalitate
197. Care dintre minatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei
proportionale:
b) testul Student, media geometrica, coeficientul de variatie;
198 Evaluarea corelatiei in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei
proportionale se realizeaza utilizand:
c) coeficientul de varia|ic:
199. Testul pentru semnificatia statica a diferenteleor dintre grupuri in cazul innformatilor masurate cu
ajutorul scalei proportionale se realizeaza utilizand:
d) testul T
200. Scala proportionala arc una din urmatoarele caracteristici;
d) nu este preferata de respondenti.
201Scala proportionala are urmatoarele caracteristici 1) permite clasificari; 2) nu are ongme umca; 3
permite ordonari; 4) nu are intervale egale; 5) „u permite
clasificari; 6)are origine unica; 7, nu permite ordonari; 8) este o stalaneparamS
a)1,3,6,
202 In caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei proportionale,
J
se utilizeaza;
d) media geometrici
203 Bazele metodei de scalar, diferentiala semantica au fost puse inca din anul;
c)1957;
204. Metoda de scalare diferentiala semantica, frecvent utilizata in prezent, a fost propusa in forma sa
initiala de:
d) Charles E. Osgood.
205.O scala de tipul urmator:
Foarte favorabil — — — — — Foarte nefavorabil
este denumita:
c) diferentiala semantica;
206. in cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 1000 de persoane, opinia utilizatorilor
unui anumit promis despre pretul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei diferentiale semantice cu cinci
trepte. Distributia opiniilor a fost urmatoarea:
Care este scorul mediu exprimand opinia esantionului despre pretul produsului
respectiv?
c)4,05;
207. In cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 2000 de persoane, opinia utilizatorilor
despre gustul bauturii racoritoare ROCO, masurata cu ajutorul unei diferentiale semantice cu cinci trepte
a fost urmatoarea:_____
b) 3,325;
208. in cadrul unei anchete efectuate pe un esantion de 1000 de persoane, opinia
utilizatorilor unui anumit produs despre gustul acestuia a fost masurata cu ajutorul
unei diferentiale semantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost urmatoarea:
Care este scorul mediu exprimand opinia esantionului despre gustul produsului
respectiv?
c)4,l;
209. In cadrul unei cercetari selective efectuate pe un esantion de 1500 persoane, opinia utilizatorilor
unui anumit produs privind pretul acestuia a fost masurata cu ajutorul diferentialei semantice cu cinci
trepte. Distributia opiniilor a fost urmatoarea:
espectiv?
c)2,6I;
210. Diferentiala .semantica conduce Is obtinerea informatilor specifice scalei:
c) interval;
211 O scala de tipul urmator;
acord total: acord : indiferent : dezacord : dezacord total este denumita:
a) scala lui Likert;
212. in cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 2000 de persoane, privind preferintele
subiectilor cercetati pentru produsul ZOKOKO, masurata cu ajutorul scalei lui Likert. raspunsurile au
fost: Produsul ZOKOKO are gust placut:
Care cate scorul mediu realizat IA nivelul esantionului?
c) 0,175;
213. Scala lui Likert conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei:
a) ordinale;
214. Scala lui Stapt'l conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei:
c) interval;
215. in randul metodelor comparative de scalare, se inscriu:
I) metoda comparatiilor perechi; 2) scala Likert; 3) scala Stanei; 4) metoda ordonarii rangurilor; 5) scala
interval; 6) scala proportionala; 7) scala cu suma constanta; 8) diferentiala semantica
b) 1,4,7;
216. Aplicarea metodei comparatiilor perechi, pentru un numar de n stimuli, presupune realizarea
urmatorului numar de comparatii:
d)(n2-n)2.
217. Metoda ordonarii rangurilor conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei:
b) ordinale;
218. O ancheta realizata pe un esantion de 1000 de persoane a solicitat subiectilor intervievati sa indice
ordinea de importanta (locul I, II, in, IV) a patm atribute (fiabilitate, pret, usurinta in utilizare,
silentiozilate) in decizia de cumparare a unei masini de spahii. Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:
Care este ierarhia celor pairii atribute iu decizia de cumparare (de la cel mai important la cel mai putin
important)?
d) fiabilitate, pret, usurinta in utilizare, silentiozitate.
219. Pentru determinarea atitudinii subiectului X fata de trei marci de televizoare, notate A, B, C, se
utilizeaza scula cu suni» constanta. Rcspondcntul repartizeaza 100 de puncte, in functie de preferintele
sale, astfel:
1. Marca A 70 Marca B 30
2. Marca B 60 Marca C 40
3. Marca A 80 Marca C 20
Scorul calculat, pentru fiecare marca, in ordinea A, B. C, este;
d) (50,30, 20).
220. intr-o cercetare selectiva ce urmareste studierea preferintelor consumatorilor fata de trei marci de
berc (A, B. C). celor 1000 de subiecti intervievati li s-a cerut sa repartizeze 100 de puncte la nivelul
fiecarei perechi de marci, in functie de modul de apreciere a acestora. Rezultatele obtinute au fost
urmatoarele:
Numarul mediu de puncte obtinut de marcile A, B, C este:
c) 37; 39,5; 23,5;
221. Scala cu suma constanta bazata pe compararea perechilor conduce la obtinerea
de informatii specifice scalei:
c) interval;
222. Care dintre urmatoarele variabile sunt considerate in aplicarea modelului r'ishbein-Rosenberg, de
evaluare a atitudinii?
I) atitudinea individului fata de un anumit stimul; 2) probabilitatea de garantare a rezultatelor; 3) numarul
nonrespondentilor; 4) masura in care stimulul considerat indeplineste exigentele individului, in privinta
unui anumit atribut; 5) numarul
•tumulilor neconsidcrati de individ; 6) importanta fiecarui stimul pentru fiecare subiect cercetat; 7)
importanta fiecarui atribut al stimulului considerai; 8) evaluarea facuta de individ importantei relative a
unui ;tnumii atribut al stimulului considerat :
b) 1,4,8;

223. Modelul Fi-slibein-Rosenbcrg este o metoda scalara utilizata pentru:
a) evaluarea atitudinii
224. Intr-o cercetare selectiva efectuata pe un esantion de persoane din intervalul de varsta 25-35 ani, s-a
apelat la modelul Fishbein-Kosenbcrg, pentru determinarea atitudinii fata de trei marci ale unui anumit
produs (A;B;C)- Evaluarea produselor din punctul de vedere al fiecarui atribui :i fosi urmatoarea'
Nota: Oy reprezinta masura in care marca j ii satisface pe subiectii chestionati, in privinta atributului i.
Distributia opiniilor subiectilor cercetati referitoare la importanta acordata fiecarui atribui al produsului,
masurate cu ajutorul diferentialei semantice, esie prezentata in urmatorul tabel.
Care este ierarhia celor trei marci in preferintele subiectilor cercetati?
b)BAC;
225. paca intr-o cercetare de marketing simbolul numeric I va reprezenta in toale cazurile tui barbat iar 2
o femeie se poate afirma ca se respecta principiul:
c) nedegc-nerarii;
226. Daca inir-o cercetare de marketing un barbat va fi reprezentat intotdeauna cu I si o femeie cu 2 se
poate afirma ca se respecta principiul:
b) izomorfismului;
227. Atunci cand intr-o cercetare de marketing toti indivizii clasificati inlr-un anumit grup au aceeasi
opinie despre proprietatea obiectului sau fenomenului cercetat se poate afirma ca se respecta relatia de:
d) echivalenta.
228. Multiplicarea cu sau divizarea unui numar de pe scala la altul sunt posibile in cazul:
c) scalei proportionale;
229. Q - sort este o metoda comparativa de scalare propusa initial de:
c) Willian Stcplicnson;
230. Prezenta altor persoane reprezinta o sursa posibila a erorii totale in activitatea de masurare, care se
incadreaza in randul:
c) factorilor situationali;
231. Lipsa spatiului pentru inregistrarea raspunsurilor reprezinta o sursa posibila a erorii totale in
activitatea de masurare, care se incadreaza in randul:
b) factorilor de natura mecanica;
232. Gradul in care masurarile nu poseda eroare aleatoare si, deci, ofera date consecvente in timp este
cunoscut sub denumirea de:
a) exactitate;
233. Capacitatea unui instrument de masurare de a produce rezultate consecvente atunci cand este folosit
din nou in conditii cat se poate de asemanatoare poarta denumirea de:
a) exactitatea testare - retestare;
234. Capacitatea de a produce rezultate similare folosind doua instrumente cat mai asemanatoare cu
putinta pentru a masura acelasi obiect sau fenomen este cunoscuta sub denumirea de:
c) exactitatea consecventa interna;
235. Abilitatea de a produce rezultate similare folosind esantioane diferite pentru a masura fenomenul
de-a lungul aceleiasi perioade de timp poarta denumirea de:
c) exactitatea consecventa interna;
236. Tehnica denumita Cronbach - Alpha poale fi utilizata pentru evaluarea exactitatii:
c) consecventa interna;
237. Gradul in care instrumentul si procedura de masurare nu genereaza eroare sistematica si / sau
aleatoare poarta denumirea de:
b) validitate;
238. Gradul in cafe o masurare pare sfi masoare ceea ce s-a presupus ca trebuie sa masoitre csie denumit:
a) validitate de aspect exterior;
239. Gradul in care itemurile instrumentului de masura sunt reprezentative pentru universul care
defineste conceptul investigat poarta denumirea de:
b) validitate Jccontinut
240. Abilitatea instrumentului de masurare de a previziona o variabila, care este desemnata drept criteriu
este cunoscuta sub denumirea de:
c) validitate bazata pe relatia cu un criteriu;
241. Calitatea variabilei masurate din punct de vedere al fundamentarii ci printr-o teorie riguroasa si al
relatiei cu alte variabile este cunoscuta sub denumirea de:
d) validitate mod de construire.
242. Masura in care o masurare cu o scala se coreleaza pozitiv cu masurari ale aceluiasi stimul realizate
cu alte scale poarta denumirea de:
a)validitate convergenta;
243. Masura in care o masurare a unui stimul cu ajutorul unei scale nu se coreleaza CU masurari ale altor
slimuli care se presupun a ti diferiti poarta denumirea de:
b) va liditate discriminanta;
244. Gradul in cant masurarea unui stimul cu o anumita scala se coreleaza intr-un mod previzibil cu
masurari ale altor stnnuli aflati intr-o relatie cu acesta poarta denumirea de:
c) validitate nomologica;
245. Capacitatea unei scale de a masura cu precizie variatia slimulilor sau raspunsurilor se
numeste:
d) senzitivitate.
246. Informatiile secundare reprezinta:
c) informatii obtinute pentru alte scopuri decat cel al cercetarii in cauza;
247. Unul dintre avantajele comparative ale informatiilor primare in raport cu cele
secundare este:
b) relevanta informatiilor in raport cu problema cercetata;
248. Printre dezavantajele utilizarii informatiilor secundare nu se numara:
b) costul informatiilor
249. In vederea evaluarii acuratetei informatiilor secundare se urmareste stabilirea:
d) toate variantele de la a)-b)
250. Verificarea informatiilor secundare din mai multe surse reprezinta o modalitate Ic evaluare a:
b) acuratetei informatiilor;
251. Pentru informatiile secundare, sursa statistica origiuala reprezinta:
a) organizatia care a obtinut initial informatiile;
253- Cea mai importanta sursa <Ie da :< secundare interne o constituie:
c) inregistrarile contabile;
254. Care dintre urmatoarele surse do informatii reprezinta penfru o intreprindere surse statistice externe:
c) publicatiile academice;
255. Printre deficientele circ apar in cazul utilitarii surselor statistice interne nu se numara:
d) gradul scazut de disponibilitate.
256. Care dintre urmatoarele publicatii nu apartine Institutului National de Statistica:
d) Eurobuletin,
257. Pentru o intreprindere, informatiile provenind din cercetari sindicalizate reprezinta:
b) informatii secundare;
258. Una dintre caracteristicile esentiale ale metodelor calitative de cercetare se refera
la faptul ca:
d) sunt obtinute date de natura calitativa, masurabile cu ajutorul scalei nominale.
259. Una dintre caracteristici Ie esentiale ale metodelor calitative de cercetare se refera la faptul ca:
a) sunt supuse investigatiei esantioane de dimensiuni mici, nercprezcntative din punct de vedere
statistic, dar foarte riguros selectionate;
260. Care dintre urmatoarele lehnici este indicai a fi utilizata intr-o cercetare avand ca scop studierea unei
probleme stanjenitoare, sau cu o puternica incarcatura emotionala?
a) interviul in profunzime
261. Care dintre urmatoarele tehnici este indicai a ti utilizata intr-o cercetare avand ca scop identificarea
opiniei factorilor de decizie din domeniul sportiv cu privire la finantarea sportului:
b) discutia focalizata de grup;
262. Testul aperceptiei tematice face pane din categoria tehnicilor;
b) de constructie
263. Interpretarea de roluri face parte din categoria tehnicilor:
d) de exprimare.
264. Metoda sinectica face parte din categoria:
b) metodelor intuitive de creativitate;
265. Brainstormingul face parte din categoria:
b) metodelor intuitive de creativitate
266. in cazul in care metodele calitative sunt utilizate in vederea formularii mai corecte a problemei care
face obiectul investigatiei, cercetarea intreprinsa arc un caracter:
a) exploratoriu
267. Metodele calitative servesc realizarii unor cercetari cu caracter exploratoriu atunci cand se
urmareste:
a) construirea unor instrumente de obtinere a informatiilor, tinand cont de toate aspectele situatiei
analizate;
268. Testul proiectiv ce presupune utilizarea unei serii de imagini vagi, cu o semnificatie ambigua,
pornind de la care subifcctul trebuie sa inventeze o intamplare, poarta denumirea de:
a) testul aperceptiei tematice
269. Tehnica proiectiva ce face apel la imaginatia subiectilor intervievati, sugerand transpunerea intr-o
alta Iunie, poarta denumirea de:
c) tehnica portretului chinezesc;
270. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii este falsa:
a) discutiile focali/ate de grup (FOCl'S GROUP) nu sunt indicate atunci cand problema pusa in
discutie este dificila, angoasanta, fiind necesara diminuarea anxietatii;
271. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata:
d) tehnicile proiective sunt construite pornind de la premisa ca individul judeca realitatea
inconjuratoare in functie de personalitatea si atitudinile personale.
272. Ideea fundamentala a teoriei lui Immanuel Kant, si anume ca individul nu percepe realitatea asa
cum este ca, ci asa cum mintea sa o poate percepe, reprezinta punctul de plecare al uneia dintre
urmatoarele modalitati de abordare a realitatii.
b) interpretativa;
273. Metoda de cercetare utilizata pentru culegerea de date primare referitoare la persoane, obiecte, ori
fenomene, in cazul careia cercetatorul nu iitteractjoneaza sau nu comunica direct cu subiectii, obiectele
sau situatiile supuse investigatiei este denumita:
d) observare.
274. Observarea este o metoda de cercetare de tip:
a) exploratorii] sau descriptiv;
275. Metoda observarii nu poate oferi informatii despre;
d) motivatiile persoanelor cercetate.
276. Una dintre caracteristicile majore ale observarii este urmatoarea:
c) absenta interactiunii sau comunicarii direct cu subiectii investigati.
277. Specialistii considera ca pentru aplicarea eficienta si eficace a metodei observarii este absolut
necesara indeplinirea urmatoarelor conditii principale:
a) observabilitatea, repetitivitatea, durata relativ scurta;

278. Metoda observarii poate fi utilizata pentru studierea:


d) timpului necesar unui client pentru a alege un produs, in raionul unui magazin.
279. Se poale utiliza metoda observarii pentru a studia:
d) intervalul de timp necesar pentru descarcarea mijloacelor de transport auto sosite la rampa
unui depozit.
280. Specialistii pot sa apeleze la metoda observarii pentru a studia:
c) continutul articolelor aparute in publicatiile de specialitate, referitoare la piata romaneasca a
produselor de tehnologie a informatiei;
281. Printre limitele observarii ca metoda de cercetare de marketing, se inscrie urmatoarea:
d) imposibilitatea culegerii de informatii referitoare la motivatii, asteptari, intentii sau preferinte.
282. Ca limita a metodei observarii poate fi considerata.'
a) focalizarea asupra comportamentului public;
283. in privinta observarii, $e poate face urmatoarea afirmatie:
a) exista comportamente care nu pot fi proiectate in viitor, pe ba&i informatiilor obtinute cu
ajutorul observarii;
284. Observarea este o metoda de cercetare deosebit de utila in situatiile in care:
d) informatiile nu pot fi verbalizate cu usurinta.
285. in functie de mediul de desfasurare a cercetarii, se disting urmatoarele tipuri de observare:
d) observare» in mediu natural si in mediu simulat.
286. in functie de coordonata temporala, se disting urmatoarele tipuri de observare:
b) observare directa si observare indirecta;
287. Metoda de observare care presupune studierea unui comportament, a unui fenomen sau a unei
situatii acolo unde se manifesta in mod efectiv este observarea:
c> in mediu natural;
288. Un exemplu de observare in mediu natural eslc urmatorul:
d) identificarea produselor concurente existente in diferite puncte de vanzare.
289. Nu constituie un exemplu de observare in mediul natural:
d) evaluarea eficacitatii unui anumit mesaj publicitar printr-un test de marketing
simulat.
290. Un exemplu de observare in mediul natural este urmatorul:
a) identificarea transelor orare carora le corespunde cea mai mare audienta TV;
291. Principalul avantaj al observarii in mediul natural este urmatorul:
b) gradul inalt de acuratete a reflectarii comportamentului, fenomenului sau situatiei studiate:
292. Principalul dezavantaj al observarii in mediul natural este urmatorul:
c) costul datorat faptului ca cercetatorul trebuie sa astepte producerea fenomenului sau
manifestarea comportamentului investigat;
293. Identificati succesiunea corecta a urmatoarelor etape ale unui test de marketing simulat: (1)
contactarea dupa cateva saptamani a persoanelor care au primit esantioane, pentru a determina atitudinea
fata de noul produs, gradul de utilizare a produsului, gradul de satisfactie, intentia de recumparare; (2)
identificarea unui numar de 30-40 de cumparatori care au caracteristicile segmentului tinta; (3)
chestionarea
subieclilor despre motivele de cumparare sau necumparare a produselor din categor analizata; (4)
invitarea persoanelor selectate de a vizualiza diferite mesaje publicita TV sau tiparite, dintre care unele
bine cunoscute, iar altele noi. printre care se inclu< si mesajul despre noul produs; (5) chestionarea
subiectilor in privinta gradului c cunoaftere a diferitelor marci din categoria de produse studiata si a
preferintelor i cadrul categoriei; (f?) acordarea de mostre gratuite din noul produs; (7) oferirea um sume
de bani fiecarui participant la test si adresarea invitatiei de a cumpara produs dintr-un magazin simulat
d)2,5,4, 7,3,6, I.
294. Comparativ cu observarea in mediu natural, observarea in mediu Simulat ar urmatoarea
caracteristica:
d) desfasurarea cercetarii intr-un mediu special creat.
295. Un avantaj major al observarii simulate este;
c) gradul mare de control al cercetatorului asupra factorilor ce influenteaza
comportamentul sau interpretarea lui;
296. Un dezavantaj major al observarii in mediu simulai este urmatorul:
d) fenomenul sau comportamentul investigat pot fi diferite de cele care au loc in conditii reale.
297. Printre dezavantajele observarii in mediu simulat, se inscrie urmatorul:
b) subiectii sunt constienti, intr-o masura mai mare sau mai mica, de faptul ca participa la o
cercetare si comportamentul lor este studiat;
298. Nu este un exemplu de observare disimulata urmatorul:
d) cercetarea de tip "retail audit".
299. Cumparatorul misterios este o metoda de observare:
d) disimulata.
300. Exemple de observare disimulata sunt urmatoarele:
c) observarea realizata cu ajutorul oglinzilor unidirectionale si metoda cumparatorului misterios;
301. Printre avantajele observarii disimulate, se inscrie urmatorul:
a) studierea reactiei reale a subiectilor;
302. Principalul dezavantaj al observarii nedisimulate este urmatorul:
c) modificarea comportamentului persoanei investigate, care se autocenzureaza;
303. Gradul de structurare a unei observari reflecta:
d) masura in care cercetatorul specifica ceea ce trebuie sa fie observat si modul in care trebuie sa
fie realizata inregistrarea datelor culese prin observare.
304. O observare structurala nu are urmatoarea caracteristica:
d) inregistrarea in mod liber de observator, a tuturor elementelor pe care le considera relevante in
raport cu scopul cercetarii.
305. in pianul unei observari structurale nu se specifica:
d) ce se observa si cum se prelucreaza datele.
306. O caracteristica a observarii strucluraie este:
d) desfasurarea pe baza unor proceduri standardizate, stabilite de proiectantii cercetarii.
307. Un exemplu de observare structurata este:
d) cercetarea de top "retail audit".
308. Observarea restructurata permite obtinerea de informatii specifice unei cercetari:
a) exploratorii;
309. Observarea nestructurata este utilizata iu situatiile in care:
d) este necesara identificarea problemei.
310. Printre caracteristicile observarii structurate se inscrie:
c) costul mai mic, in comparatie cu observarea nestructurala;
311. Tipul de observare care consta in studierea fenomenului sau comportamentului in timpul manifestarii
sale este denumita:
b) observare directa;
312. Observarea directa are urmatoarea caracteristica:
a) pune accentul mai degraba pe caracteristicile fenomenului/comportamenlului

investigat, decat pe consecintele lui;

313. Nu este un exemplu de observare directa urmatorul:


d) studierea gradului de uzura a dalelor din pardoseala unui magazin.
314. Tipul de observare care consta in inregistrarea informatiilor despre un anumit
fenomen/comportament dupa manifestarea acestuia este observarea:
a) indirecta;
315. Nu constituie un exemplu de observare indirecta:
d) studierea comportamentului nonverbal al participantilor la o negociere.
316. Comparativ cu observarea directa, observarea indirecta are urmatoarea caracteristica:
d) eficienta mai mare, comparativ cu observarea directa, in cazul in care
fenomenul/comportamentul studiai se manifesta pe parcursul unei perioade de timp indelungate.
317. In privinta observarii personale se pot face urmatoarele afirmatii:
b) este denumita st observare umana;
318. Nn constituie un exemplu de observare personala:
c) observarea cu ajutorul unei camere video;
319. Cumparatorul misterios este un tip de observare:
a) personala, disimulata, directa, in mediu natural, cu un grad mai marc sau mai mic de
structurare;
320. Despre metoda de observare "cumparatorul misterios", se poate afirma ca;
d) observatorul poate aduce la cunostinta persoanei studiate, faptul c3 a fost observata si poate
pune la dispozitia acesteia un raport care prezinta concluziile.
321. Observarea realizara prin oglinda unidirectionala este un tip de observare:
a) personala, disimulata, directa;
322. Rezultatul observarii traseului cumparatorilor in magazin eSle: i
b) o diagrama ce prezinta succesiunea pasilor cumparatorilor, in spatiul de vanzare al magazinului;
323. Comparativ cu observarea personala, observarea bazata pe echipamente are urmatoarele
caracteristici:
c) inlocuieste total sau partial factorul uman in etapa de culegere a datelor;
324. Intensitatea fluxului de persoane/obiecte se poate determina cu ajutorul:
a) contoarelor de trafic;
325. Informatiile obtinute cu ajutorul contoarelor de trafic nu pot fi ulili/aie pentru:
d) studierea emotiilor generate de diferite variante de mesaje publicitare.
326. Analizorul perceptiv este un tip de echipament care permite:
a) observarea continua a gradului de satisfactie sau de multumire a unui individ sau a unui grup.
fata de anumiti stimuli;
327. Analizorul perceptiv nu poate fi utilizat pentru:
d) identificarea cauzelor gradului de satisfactie exprimat cu ajutorul telecomenzii de fiecare
persoana.
328. Intensitatea preferintei se poate masura cu ajutorul:
a) dispozitivelor de masurare a latentei raspunsului;
329. Apelarea la dispozitivele de masurare a latentei raspunsului se bazeaza pe urmatorul considerent:
a) timpul de raspuns se afla in relatie directa cu incertitudinea;
330. Reactiile fiziologice ale organismului uman pol fi observate cu ajutorul unor echipamente cum sunt:
a) dispozitivele de urmarire a miscarilor ochilor
331- Observarea realizata cu ajutorul eitcefalografului are urmatoarele caracteristici:
c) permite determinarea reactiilor emotionale generate de anumite aspecte ale publicitatii;
332. Oculomctrul este un echipament care face posibila:
a) urmarirea miscarii ochilor subiectilor care urmaresc publicitatea TV;
333. Premisa pe care se bazeaza utilizarea pupilomeirului este urmatoarea:
b) dilatarea si contractia pupilei sunt rezultatul modificarii activitatii cognitive datorate stimulului
considerat;
334. Echipamentul care masoara reactia galvanica a pielii, ca urmare a expunerii la un anumit stimul este:
b) psihogalvanomctrul;
335. Observarea reali2ata cu ajutorul psihogalvanometrului are urmatoarele caracteristici:
c) permite maturarea deopotriva a gradului in care ti a frecventei cu care un mesaj promotional
activeaza reactiile emotionale;
336. Analizorul vocii permite efectuarea unei observari:
a) intr-un mediu real;
337. Utilizarea majoritatii echipamentelor de masurare a reactiilor fiziologice are urmatorul dezavantaj:

c) existenta problemelor legate de calibrarca (sensibilitatea) echipamentelor;


338. Observarea bazata pe echipamentele de masurare a reactiilor Fiziologice arc urmatorul avanlaj:
a) posibilitatea de a identifica chiar modificari de mica intensitate, generate de expunerea In
sttmuli;
339. Utilizarea dispozitivului "people meter" in vederea masurarii audientei TV arc urmatoarea limita:
a) nu sunt luate in calcul anumite segmente de populatie care urmaresc programele TV in afara
gospodariei;
340. Observarea bazata pe "people meter" are urmatorul avantaj:
a) informatiile pol fi culese in mod continuu;
341. Impactul publicitatii asupra vanzarilor se poate masura cu ajutorul:
a) sistemelor de tip sursa unica;
342. Apelarea la tehnologia cablului/semnalului divizai se bazeaza pe faptul ca:
b) semnalul TV este interceptai inainte sa ajunga la gospodariile din panelul studiat;
343. In cetinii unui sondaj, persoana de la care se culeg dalele este denumita:
c) unitate de sondaj;
344. fu cazul unui sondaj, unitatea de cercetare este
d) persoana, grupul de persoane sau organizatia despre care se culeg informatii.
345. in majoritate» cazurilor, sondajele se incadreaza in categoria cercetarilor de tip:
c) descriptiv;
346. In privinta metodei sondajului, este adevarata urmatoarea afirmatie:
a) spre deosebire de alte metode, presupune comunicarea cu respondcntul;
347. Printre avantajele sondajului nu se inscrie urmatorul:
d) absenta erorilor sistematice datorate respondentulut.
348. Sondajul asistat de calculator este un tip de sondaj definit in functie de urmatorul criteriu:
b) modul de comunicare cu respondentii
349- Sondajul personal este un tip de cercetare selectiva care presupune culegerea informatiilor:
a) in mod nemijlocit, prin comunicarea directa, fata in fata, cu respondentii;
350. In functie de modul de comunicare cu respondentii, in categoria sondajelor clasice, pot fi incluse
urmatoarele:
a) sondajele personale, sondajele telefonice;
351. Din categoria sondajelor personale, fac parte urmatoarele tipuri:
c) sondajul la domiciliu, sondajul in zone publice cu trafic intens:
352. Avantajele oferite de sondajele personale se refera la:
a) feedback-ul operatorului;
353. Un dezavantaj major al sondajului personal este:
d) reticenta subiectilor fata de intrebarile sensibile sau de aspectele legate de dezirabilitatea
sociala.
354. Pentru diminuarea erorii de raspuns datorate caracterului sensibil al aspectelor investigate, se
apeleaza la:
d) toate modalitatile enumerate.
355. Punctele forte ale sondajului la domiciliu se refera la urmatoarele aspecte:
a) locul de desfasurare, durata, lungimea si complexitatea chestionarului;
356. Un dezavantaj major al sondajului la domiciliu este:
d) recontactarile.
357. Sondajele prin interceptare se pot desfasura:
b) in spatii comerciale;
358. Avantaje ale sondajului prin interceptare pol II urmatoarele:
a) costurile mici. eficienta sporita, comparativ cu sondajul la domiciliu;
359. Dezavantajele sondajului prin interceptare in spatii comerciale sunt legate de urmatoarele aspecte:
a) durata sondajului si rata refuzuri Ier;
360. Spre deosebire de sondajul prin interceptare in spatii comerciale, sondajul prin interceptare pe strada
arc urmatoarele limite:
b) gama limitata de mijloace vizuale ce pot fi utilizate si de demonstratii ce pot fi
icalizatc. monitorizarea mai dificila a operatorilor de interviu;
361. Ordonati conform succesiunii reale, urmatoarele etape implicate de desfasurarea unui sondaj in
randul organizatiilor; (1) stabilirea persoanei sau persoanelor care vor fi chestionate; (2) obtinerea
acordului persoanelor vizate, de a participa la sondaj; (3) deplasarea operatorului la sediul sau o unitate
componenta a organizatiei vizate; (4) programarea intalnirii: (5) identificarea organizatiilor care
corespund scopului si obiectivelor cercetarii.
d) 5, 1,2, 4, 3.
362. Un avantaj important al sondajului efectuat in randul organizatiilor este legat de:
b) obtinerea de informatii specializate, direct de la universul tinta care este vizat de scopul
cercetarii;
363. Comparativ cu sondajul telefonic realizat de la domiciliul operatorului de interviu, sondajul
telefonic realizat de la un amplasament central are urmatoarea caracteristica:
b) asigura obtinerea unor date de calitate mai inalta;
364. In cazul sondajului telefonic, pentru a reusi o introducere adecvata, operatorii trebuie sa respecte
urmatoarele recomandari:
a) prezentarea numelui sau, stare relaxata;
365. Un avantaj at sondajului telefonic clasic este urmatorul:
a) costurile relativ mici, comparativ cu sondajele personale;
366. Printre avantajele sondajului telefonic clasic, se inscriu urmatoarele:
d) rapiditatea, natura imperativa a telefonului.
367. Printre dezavantajele sondajului telefonic clasic, se inscriu urmatoarele:
d) necesitatea recontactarii, reticenta respondenti lor de a furniza anumite informatii-
368. Pentru sondajele telefonice clasice se recomanda utilizarea urmatoarelor scale:
a) scale cu 10 niveluri:
369. in cazul unui sondaj postal ad hoc, reexpedierea chestionarelor, persoanelor care nu au raspuns
initial:
b) nu schimba natura transversala a cercetarii;
370. Sondajul postal arc urmatoarea caracteristica:
c) comoditatea pentru respondent;
371. Printre ciraci erisl ici le sondajului postail. se inscrie urmatoarea:
a) absenta asistentei din partea operatorului;
372. Un avantaj al sondajului postal este cel legat de;
d) gama larga a informatiilor oblenahile.
373. Un alt avantaj al sondajului postal se refera la:
a) costul cercetarii, comparativ cu sondajul personal si cel telefonic;
374. Dintre dezavantajele sondajului postal, fac parte urmatoarele:
b) imposibilitatea clarificarii sau detalierii de operator, rata de raspuns mica;
375. Sondajul postal poate fi utilizat pentru:
d) toate cele de mai sus.
376. in cazul sondajului prin posta, explicarea scopului studiului si a continutului mesajului, precum si
motivarea respoiidcntului in vederea furnizarii de informatii se realizeaza prin:
b) scrisoarea de insotire;
377. In privinta chestionarului cercetarii, cresterea ratei de raspuns, in cazul sondajelor postale, este
posibila prin:
a) adaugarea in chestionar a onor intrebari interesante (in afara celor care permit obtinerea
informatiilor necesare), cu scopul Je a capta atentia respondentului ti de a-i oferi un moliv sa
raspunda;

378. in cazul sondajului prin posta, o metoda de crestere a ratei de raspuns, referitoare la plicul de
rcturnare este urmatoarea:
a) tiparirea pe plic a adresei ta care trebuie sa fie expediat plicul;
379. Pentru cresterea ratei de raspuns. in cazul sondajului prin posta, se recomanda, in privinta
comunicarii cu respondcnlul;
c) notificarea telefonica prealabila, in cazul chestionarelor de mari dimensiuni, care prezinta putin
interes pentru persoanele tinta;
380. in sondajele postale, cointeresarea respondentului se poate realiza prin:
d) toate modalitatile de mai sus.
381. Cresterea ratei de raspuns. in cazul unui sondaj postal, se poate realiza prin:
a) mentionarea numelui organizatiei specializate in cercetari de marketing, care efectueaza
sondajul, atunci cand aceasta este cunoscuta si apreciata;
382. Specialistii considera ca, in cazul unui sondaj prin posta, reexpedierea chestionarului, persoanelor
care nu au raspuns cu ocazia primului val de chestionare, trebuie sa se realizeze, in raport cu prima
expediere, la un interval de:
c) 3-4 saptamani
383. In cazul sondajului prin posta, informarea respondentului despre cercetare si despre sosirea in scurt
timp a chestionarului este cunoscuta sub denumirea urmatoare:
C) notificare prealabila;
384. Notificarea prealabila a respondcntilor nu se realizeaza, in sondajele postale, prin;
d) vizite la sediul organizatiilor sau domiciliul persoanelor vizate.
385. Se recomanda ca notificarea prealabila a respondentilor, referitoare la sondajul postal, sa fie
realizeaza, in raport cu sosirea chestionarelor, inlr-un interval de:
b) trei zile;
386. Pentru cresterea ratei de raspuns, in cazul unui sondaj postal, se pot utiliza in vederea cointeresarii
respondentilor:
d) stimulente incluse in plic si/sau stimulente posl-completare.
387. in cazul sondajelor postale, in privinta chestionarului se recomanda:
d) un grad de structurare cat mai mare.
388. in sondajele jwstale, cresterea ratei de raspuns se poate realiza prin apelarea la modalitati care
vjzeaza urmatoarele aspecte:
d) toate cele de mai sus.
389. Alegerea unei anumite modalitati de crestere a ratei de raspuns, in cazul sondajului postal, se
bareaza pe urmatorul criteriu:
b) masura in care costurile implicate de metoda aleasa sunt justificate de cresterea ratei
de raspuns;
390. Exemple de sondaje bazate pe chestionare autoadministrate suni urmatoarele:
c) sondajul postal si sondajul realizat in randul cititorilor, prin inserarea chcstionarulu in reviste;
391. in cazul sondajelor bazate pe chestionare autoadministrate, cercetatorii se confrunta cu urmatorul
dezavantaj:
d) eroarea marc de nonraspuns datorita autoselecjiei respondcntilor.

392. Sondajul personal asistat de calculator este cunoscut si sub denumirea urmatoare:
b) sondaj interactiv;
393. in privinta sondajului personal asistat de calculator, nu se poate spune ca:
c) operatorul arc rolul de a adresa intrebarile din chestionar si de a consemna raspunsurile;
394. In cazul sondajului personal asistat de calculator, curacierul personal este determinat de:
d) rolul de asistenta si clarificare indeplinit de operator.
395. Sondajul personal asistat de calculator are urmatorul avantaj:
a) usurinta inregistrarii raspunsurilor;
396. Unul dintre avantajele sondajului personal asistat de calculator este urmatorul*
a) absenta intervievarii personale directe;
397. Printre avantajele sondajului personal asistat de calculator se inscriu urmatoarele
b) durata scurta si evitarea erorilor de inregistrare, pe baza sofiwnrc-ului utilizai;
398. in cazul sondajului [wrsonal asistat de calculator, structura flexibila a chestionarului este
asigurata de:
c)prczenta intrebarilor filtm;
399. Iu cazul sondajului personal asistat <\c calculator, selectarea nealcatoare a respondentilor poale fi
determinata de faptul ca:
d) toate cauzele de mai sus.
400. la cazul sondajului personal asistat de calculator nu se poate spune ca:
d) inlatura erorile sistematice datorate respondentilor.
401. in privinta sondajului personal asistat de calculator este adevarata urmatoarea afirmatie:
a) este posibila obtinerea de rapoarte intermediare;
402. Durata mica a sondajului personal asistat de calculator nu este determinata de:
c) prezenti unui numar mare de intrebari deschise, in chestionarul cercetarii:
403. In cazul sondajului telefonic asistat de calculator, se pot obtine rapoarte:
c) zilnice, referitoare la culegerea datelor sau la rezultate;
404. Sondajul telefonic asistat de calculator arc urmatoarele caracteristici:
a) posibilitatea utilizarii unei game limitate de scale de masurare;
405. Printre avantajele sondajului telefonic asistat de calculator, se inscrie urmatorul:
d) managementul automat al apelurilor telefonice.
406. Exemple de avantaje ale sondajului telefonic asistat de calculator sunt urmatoarele:
a) costurile relativ mici. structura flexibila a chestionarului;
407. in cazul sondajului telefonic asistat de calculator, chestionarul arc o structura flexibila deoarece:
a) in functie de raspunsul dat la o intrebare filtru, respondentuluii se va administra un anumit set
de intrebari;
408. In cazul sondajului telefonic asistat de calculator, se realizeaza automat:
d) toate cele de mai sus.
409. Printre avantajele interviurilor telefonice activate de o voce computerizata se inscrie
urmatoarele:
d) trecerea automata la un alt numar de telefon atunci cand respondentul nu raspunde de
exemplu la primele doua intrebari

410. Sondajul telefonic activat de o voce computeriza» are urmatorul dezavantaj-


a) imposibilitatea clarificarii si detalierii raspunsurilor;
411 .Analiza comparativa a tipurilor de sondaje se poate face pe baza unor criterii cum
d) toate cele de mai sus.
412.Din categoria criteriilor referitoare la natura procesului de culegere a dalelor, fac
a) flexibilitatea culegerii datelor, diversitatea intrebarilor
413.Din categoria criteriilor referitoare la'aspectclc operationale ale cercetarii, face
d) viteza de obtinere a informatiilor.

414. Din categoria criteriilor referitoarea controlul procesului de cercetare, face


c)controlul esantionului;
415. Din categoria criteriilor referitoare la volumul de informatii obtenabile. face
a) rata de raspuns;
416. Din categoria criteriilor referitoare la erorile sisiemaiice potentiale, fac parte urmatoarele:
c) eroarea datorata perceptiei ncanonimitatii, eroarea de dczirabililalc sociala;
417. Cea mai mare flexibilitate a culegerii datelor este specifica urmatorului tip de sondaj:
a) sondajul personal la domiciliu
418. Cel mai comod sondaj, din perspectiva respondentului, este urmatorul:
b) sondajul postal.
419. Cel mai scazut nivel de control al operatorilor este specific:
c) sondajului personal la domiciliu;
420. Cea mai mica diversitate de intrebari si scale este specifica urmatorului lip de sondaj:
d) sondajul telefonic asistat de calculator.
421. Cel mai mic grad de control asupra culegerii datelor este caracteristic:
d) sondajului postal.
422. Cercetatorul nu are posibilitatea sa controleze mediul de culegere a datelor, in cazul sondajului:
c) postal;
423. Cele mai mari posibilitati de folosire a stiinuIilor fizici (imagini, mostre etc.) sunt specifice
urmatoarele tipuri de sondaje:
a) sondajul personal prin interceptare in zone publice si sondajul personal asistat de calculator;
424. Din punctul de vedere al usurintei recontactflrii este preferat urmatorul tip de sondaj:
b) sondajul postal ad hoc;
425. Sub aspectul cantitatii de informatii ce pot fi ob|inute, cel mai putin favorabil tip de sondaj este:
a) sondajul lelefonic asistai de calculator;
426. Cea mai mica rata de raspuns este specifica urmatorului tip de sondaj:
c) sondajul postal ad hoc:
427. Cea mai mica eroare sistematica datorata perceptiei neanonimifatii este specifica:
a) sondajului postal
428. Un nivel mic al erorii sistematice datorate dezirabiJitatii sociale este specific:
a) sondajului postal bjtzat pe panduri;
429. Un nivel mic al erorii sistematice aweiate obtinerii de informatii sensibile este specific:
d) sondajului telefonic asistai de calculator.

430. Eroarea datorata operatorului este inlaturata in cazul urmatorului tip de sondaj:
a) postal ad hoc;
431. Tipul de sondaj care permite obtinerea cu viteza mare a informatiilor este:
d) sondajul telefonic clasic.
432. In privinta costurilor pe care le genereaza, cercetatorii prefera sondajul:
a) postal ad hoc;
433. in procesul de comparare a tipurilor de sondaje, posibilitatea operatorului de a obtine clarificari si
detalieri, oferirea de asistenta respondcntului si posibilitatea de adaptare a chestionarului in functie de
raspunsurile persoanei intervievate sunt aspecte vizate de criteriul:
d) flexibilitatea culegerii datelor.
434. Sondajele personale prin interceptare in zone publice au urmatoarele caracteristici:
d) comoditatea mare pentru respondent, costul mic.
435. Sondajele telefonice asistate de calculator au urmatoarea caracteristica:
d) flexibilitatea geografica mica.
436. Sondajele online realizate pe Web au urmatoarele avantaje:
b) dimensiunea esantionului
437. Printre dezavantajele sondajului online pe Web, se inscriu urmatoarele:
c) rata de raspuns mica si autoselectia respondentilor,
438. Printre cerintele majore specificate de ESOMAR, in liniile directoare referitoare la realizarea
cercetarilor de marketing si de opinie prin utilizarea Internatului, se inscriu urmatoarele:
d) toate cele de mai sus.
439. in cazul unui sondaj online pe Web. cercetatorii nu considera o modalitate adecvata de sporire a ratei
de raspuns:
c) recontactarea de cel putin 20 de ori, a persoanelor care nu au raspuns la primul mesaj transmis
prin posla electronica;
440. Pentru selectia tipului de sondaj nu se recomanda ca fiind cel mai bun criteriu de alegere:
a) costul minim
441. Printre factorii utilizabili in procesul de selectie a tipului adecvat de sondaj, se inscriu:
d) toti factorii enumerati mai sus.
442. Conform statisticilor ESOMAR, in anul 2000. in majoritatea tarilor, ponderea cercetarilor online in
cheltuielile totale cu cercetarile cantitative ad lioc a fost urmatoarea:
d) aproximativ 3% sau mai mica.
443. Cel care a afirmat ca ..o anclicta nu poate fi mai buna decat chestionarul sau1' se numeste:
c) C. A- Moser;
444. Proiectarea unui chestionar intr-o cercetare de marketing este logic sa inceapa cu;
d) specificarea informatiei dorite si a ohieciivelor cercetarii.
445. O a doua etapa in elaborarea unui chestionar intr-O cercetare de marketing este reprezentata de:
d) stabilirea metodei de culegere a datelor.
446. in literatura de specialitate despre o intrebare cum ar fi „Considerati ca acest preparat culinar are un
aspect si un gust placut?" se spune ca este:
b) cu „masura dubla" (double – barreled)
447. intrebarile inchise sunt denumite de unii autori:
c) intrebari slructuralc;
448. inirebarea „Care este ocupatia dumneavoastra?" face parte din categoria intrebarilor:
a) deschise
449. intrebarea „Ce marci de sapun de toaleta utilizati in familia dumneavoastra?" face parte din categoria
intrebarilor:
c) faciualc;
450. Efectul de pozitie (distorsiunea datorata ordinii) poale sa apara in carul intrebarilor:
b) cu alegere multipla (multihotomice);
451. Principiul care impune respondcntului ca intrebarile necesitand un efort mental mai mare pentru a
raspunde sa (ie amplasate in „miezul" chestionarului poarta denumirea de:
c) principiul sarcinii rcspondcntului;
452. Printre pachetele de sorturi care pot fi utilizate pentru proiectarea si administrarea chestionarelor cu
ajutorul calculatoarelor pot fi mentionate:
c} Ci 2 si Ci 3; .
453. Cand respondentul este asigurat ca numele sau sau alie elemente personale de identificare nu vor fi
asociate cu raspunsurile sale se spune ca i se asigura:

b) jinonimitaiea;
454. Asigurarea data respondentultij ca. desi identitatea sa e5te cunoscuta de cercetator, ca mi va fi
divulgata unei a treia parti, cum ar fi clieiiml este cunoscuta sub II nuiele de:
b} confidentialitate;
455. Intr-un chestionar atunci cand fiuMil intrebarilor merge de la intrebari de (.spart gheata" si de
„incalzire" - la o extrema spre intrebari privitoare la caraci eristici le demografice ale rcspondenttilui,!;«
cealalta extrema, se spune ca acesta are la baza:
a) principiul „palniei";
456. Acea metoda de cercetare prin care variatia uneia sau mai multor variabile explicative
(independente) este controlata sau manipulata de cercetator, dupa care se masoara efectul acesteia asupra
variabilei (variabilelor) dependente poarta denumirea de:
c) experiment;
457. Variabilele independente explicative care se presupune ca reprezinta cauza efectelor asupra
variabilelor dependente, tratamentul experimental (manipularea variabilelor) aplicandti-se numai asupra
lor se mai numesc si:
c) factori experimentali;
458. Variabilele nesupuse traiamentului experimental dar care pot avea un rol distonaomint, daca efectul
lor nu este anulat, invalidand sau afectand serios ipoteza dupa care variabilele explicative cauzeaza
schimbarile variabilelor dependente sunt cunoscute sub numele de:
d) variabile independente "din afara".
459. Jntr-un experiment unitatile care constituie obiectul investigatiei si despre care se culeg informatiile
sunt denumite:
b) unitati de observare;
460. Unitatile experimentale reprezinta o forma a unitatilor:
c) de observare;
461. Unitatile de control reprezinta o forma a unitatilor
b) de observare

462. in comparatie cu un experiment de teren, un experiment de laborator are o validitate interna:


c) mult mai ridicata
463. In comparatie cu un experiment de teren, un experiment de laborator are o
validitate externa:
a) mult mai scazuta;
464. Care din urmatoarele nu reprezinta o sursa de invaliditate interna?
d) interactiunea dintre factorii experimentali.
465. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o sursa de invaliditate interna?
d) estimarea gresila a unor parametri.
466. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o sursa de invaliditate interna?
b) definirea incorecta a unor variabile:
467. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o sursa de invaliditate interna?
a) existenta unei baze teoretice gresite;
468. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o sursa de invaliditate externa?
c) selectia diferentiala;
469. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o sursa de invaliditate externa?
a) instrumentatia;
470. Rezultatul diverselor evenimente specifice, altele decat factorul experimental, care pot avea loc intre
momentele in care se efectueaza masurarea si ale caror efecte se pot substitui efectului acestuia poarta
denumirea de:
c) istorie
471. Schimbarile unitatilor de observare inlr-un experiment ca rezultai al trecerii limpului ca aiare (nu ea
urmare a aparitiei unor evenimente specifice) sunt cunoscute sub denumirea de:
c) maturizare
472. Atunci cand exis'a interactiune intre testari sau tratamente experimentale sursa de invaliditate poarta
denumirea de:
d) testare.
473. intr-un experiment, sursa de invaliditate datorata mod i fi cari lor in timp ale instrumentului de
masurare poarta denumirea de:
c) instrumentatie;
474. Modificarea compozitiei colectivitatii unitatilor de observare, prin pierderea diferentiala a acestora
pe parcursul desfasurarii experimentului se numeste:
d) mortalitate.
475. Izolarea completa a unitatilor grupului experimental de cele ale grupului de control, astfel ca ele sa
fie absolut independente conduce la evitarea:
b) interactiunii;
476. Daea unitatile sunt selectionate si repartizate pe grupuri experimentale in mod aleator poate fi
evitata una din sursele invaliditatii si anume:
b) selectia diferentiala;
477. Inlr-un experiment, regresia - una din sursele invaliditatii - reprezinta un caz special al:
d) maturizarii.
478. Nerespectarea indicatiilor de catre operatorul de ancheta (devierea de la instructiunile
chestionarului, reformularca anumitor intrebari ele.) sau folosirea pentru testare a unor produse care difera
de produsele lotului experimenial pot afecta validitatea interna a unui experiment, aceasta sursa de
invaliditate purtand denumirea de:
c) masuratori nestandaruizate;
479. Schema de proiectare a unui experiment de tip „inainte - dupa11 arc un grad de validitate:
d) foarte scazut.
480. Schema de proiectare a unui experiment de tip ..inainte - dupa" eu grup de control are un grad de
validitate:
a) moderai;

481. Proiectarea de lip „dupa*1 cu grup de control are un grad de validitate:


c) relativ ridicai;
482. Experimentul de tip proiectare complet aleatoare are un grad de validitate interna:
b) moderat
483. Experimentul de tip proiectare cu ajutorul blocurilor aleatoare are un grad de validitate interna:
c) ridicat;
484. Experimentul de tip patrate latine are un grad de validitate interna;
d) foarte ridicat.
485. Numarul variabilelor controlate statistic din afara experimentului in cazul proiectarii cu ajutorul
blocurilor aleatoare se ridica la:
b) una;
486. Numarul variabilelor controlate statistic din afara experimentului in cazul patratelor latine se ridica
la:
c)doua;
487. in cazul schemei de proiectare experimentala unifactoriala complet aleatoare verificarea
semnificatiei statistice a rezultatelor ob|inute se face cu ajutorul:
d) testului Fisher.
488. Daca intr-un experiment se admite ipoteza ca exista cel putin o sursa de variatie „din afara" care
poate avea un efect distorsionant este recomandabila folosirea unei scheme de proiectare:
d) cu ajutorul blocurilor aleatoare.
489. Deosebirea dintre modul de organizare a unitatilor experimentale intr-o proiectare complet aleatoare
si proiectarea cu ajutorul blocurilor aleatoare este foarte asemanatoare cu deosebirea intre constituirea
unui esantion simplu aleator si cea a unui esantion:
c) stratificat;
490. intr-o proiectare a unui experiment unifactorial cu ajutorul blocurilor aleatoare, variatia datorata
factorului experimental este o componenta a:
c) variatiei in interiorul blocurilor;
491. intr-o proiectare experimentala unifactoriala complet aleatoare numarul surselor variatiei se ridica
la:
b) doua;
492. ii)tr-0 proiectare expertmentala unifactoriala cu ajutorul blocurilor aleatoare numarul surselor
variatiei se ridica la;
c) trei;
493. In cazul experimentelor unifaetoriale si cu masurari repetate ale acelorasi unitati experimentale se
considera ca esantioane le masurate in ca/u] administrarii fiecarui nivel al factorului experimental suni:
b) dependente;
494. intr-o proiectare complet aleatoare a unui experiment cu doi factori, numarul surselor variatiei se
ridica la:
d) patru.
495- intr-o proiectare cu ajutorul blocurilor aleatoare a experimentelor cu doi factori, numarul surselor
variatiei se ridica la:
d) cinci.
496. intr-o proiectare complet aleatoare a experimentelor cu trei factori, numarul surselor variatiei se
ridica la:
d)opt,
497. Daca se presupune ca iiu exista interactiune intre factorii experimentali se poate folosi o schema de
proiectare a unui experiment denumita:
c) patrate latine;
498. in cazul patratelor latine numarul surselor variatiei se ridica la;
c) patru
499. Daca o populatie statistica este omogena pentru ca efectele datorate factorului experimental sa aiba
aceeasi semnificatie statistica, intr-un experiment bazat pe patrate latine fata de o proiectare aleatoare
trebuie sa fie de aproximativ:
a) de doua ori mai mari,
500. in cazul unui patrat grecolatin numarul surselor variatiei se ridica la:

c) sase;

501. intr-un experiment se urmareste testarea efectului intensitatii publicitatii asupra vanzarilor unui
produs nou lansat pe piata, cat si diferentierea acestuia pe cele doua medii: urban si rural. Se utilizeaza o
schema de tipul proiectarii factoriale. In urma experimentului s-a determinat variatia totala in valoare de
149, cal si influentele exercitate de cei doi factori experimentali (variatia intensitatii publicitatii in valoare
de 140, variatia datorata factorului mediu = 6 si variatia datorata interactiunii celor doi factori B 20). Care
dintre valorile de mai jos reprezinta efectul erorii experimentale?
a) 193;
502. In proiectarea cu ajutorul patratelor latine schema de descompunere a variatiei totale nu include una
dintre componente:
c) efectele pe coloane;
503. fntr-un experiment se urmareste testarea efectului intensitatii reclamei asupra vanzarilor de masini
de spalat automate in municipiul X. Se selecteaza cate 5 magazine in 4 cartiere, unde se administreaza
timp de o luna factorul experimental, diferentiat ca intensitate, pe flecare cartier. In urma experimentului
s-a determinat variatia totala in suma de 11580. cal si influentele exercitate de factorul experimental in
suma de 10820 si variatia datorata erorii experimentale in suma de 760. Care este suma abaterilor
patratelor in cadrul grupurilor ?
c)760;
504. In proiectarea factoriala schema de descompunere a variatiei totale nu include una dintre
componente:
c) variatia datorata blocului experimental;
505. intr-un experiment se urmareste testarea efectului intensitatii reclamei asupra vanzarilor produsului
ROCOCO, cat si diferentierea acestuia pe cele doua medii: urban si rural. in urma experimentului
organizat la 6 magazine din mediul urban si 6 magazine din mediul rural, impartite in subgrupuri egale in
care s-a facut, respectiv nu s-a facut reclama timp de o luna de zile, s-a dctcnninat variati» totala in
valoare de 500, cat si influentele exercitate de cei doi factori experimentali (variatia intensitatii reclamei
in valoare de 340, variatia datorata factorului mediu ■* 60 si variatia datorata interactiunii celor doi
factori = 48). Pentru verificarea semnificatiei statistice a celor trei efecte, valurile calculate ale lui F, in
ordinea factorilor: reclama, mediul si respectiv interactiunea lor sunt:
d) 65,38; 11,54; 18,46.
506. In proiectarea factoriala lata de proiectarea complet aleatoare, schema de descompunere a variatiei
loiale, include in plus una dintre componente;
b) variatia datorata interactiunii factorilor experimentali;
507. intr-un experiment se urmareste testarea efectului intensitatii reclamei asupra vanzarilor de
televizoare color pe piata Bucurestiului. Se selecteaza cale 12 magazine in 4 cartiere, unde se
administreaza timp de o luna factorul experimental, diferential ca intensitate, pe fiecare cartier. In urma
experimentului s-a determinat variatia totala in suma de 1240, cat si influentele exercitate de factorul
experimental in suma de 870 si variatia datorata erorii experimentale in suma de 370. Care este suma
abaterilor patratelor intre grupuri ?
b) 36,25;
508. Modelul conceptual al unui experiment nu cuprinde intre clementele de baza:
c) variabile dependente de tip factor experimental;
509. Schema de proiectare a experimentelor ce presupune efectul simultan a doi sau mai multi factori, ca
si interactiunea factorilor, poarta numele de:
c) proiectarea factoriala;
510. Schema de proiectare a experimentelor ce presupune existenta a doi sau mai multi factori
experimentali. intre care nu exista interactiune poarta numele de:
c) patrate latine;
511. Schema de proicclare a experimentelor ce presupune existentii unui singur factor experimental si se
bazeaza pe ipoteza unei influente constante din partea altor factori poarta numele de:
c) testul celor patru grupuri;
512. Schema de proiectare a experimentelor ce presupune existenta unui singur factor experimental si
presupune repartizarea in mini aleator a unitatilor experimentale la unu! dintre grupurile experimentale
poarta numele de:
d) testul lui Solomon.
513. Schema de proiectare a experimentelor ce presupune existenta unui singur factor experimental si
existenta a cel pu|in unet surse de variatie "din afara modelului'* poarta numele de:
b) proiectarea cu ajutorul blocurilor aleatoare;
514. Schema de proiectare a experimentelor ce presupune investigarea efectelor de simulare a doi sau
mai multi factori, dar fara sa existe si interactiunea dintre factorii experimentali poarta numele de:
d) patratele grcco-latinc.
515. in cadrul unui experiment avand ca scop testarea simultana a influentei
intensitatii publicitatii la locul vanzarii si a mediului asupra vanzarilor produsului X. a fost utilizata o
schema de tipul proiectarii factoriale. Au fost selectate in mod aleator 6 magazine din mediul urban si 6
magazine din mediul rural. Fiecare grup de cale 6 magazine a fost divizat, la randul sau, in mod aleator, in
doua subgrupuri, dintre care numai intr-unui a fost efectuata publicitate la locul vanzarii, timp de o luna.
La sfarsitul experimentului, vanzarile produsului X au fost urmatoarele:
a) 189 89.4 0.3 0.5 101 3.85 0,100 0.019
516. in schema experimentala specifica testului lui Solomon, tratamentul experimental se
aplica:
c) in grupul experimental si intr-un griip de control;
517. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la regresia multipla este falsa:
a) variabilele independente nu pot fi introduse in model dccal simultan;
518. fn cazul unei simulari cu un sistem inlocuitor de tip fizic, cercetarea comportamentului modelului la
variatia factorilor de influenta, se realizeaza cu ajutorul:
d) metodelor analogice.
519. in cercetarile de marketing .simiularea analogica are la baza:
c) sisteme de simulare de natura fizica, biologica;
520. in cercetarile de marketing simularea numerica nu are l<i baza una din tehnicile de mai jos:
d) tehnica de simulare analogica.

521. in cercetarile de marketing tehnicile Monte - ('urlu sunt tehnici de:


b) simulare numerica;
522. Conceptul de simulare a unui sistem real S cu ajutorul unui sistem inlocuitor se bazeaza pe
conceptul de:
b) analogie a sistemelor;
523. Care dintre urmatoarele tipuri de modele nu este direct implicat in realizarea unei simulari de
marketing:
b) modele tehnologice;
524. Scopul unui model de simulare se realizeaza prin:
b) evaluarea nivelului valorilor endogene in functie de nivelul variabilelor exogene:
525. «Arta si stiinta modelarii» consta in:
d) in selectarea celor mai importante variabile si definirea relatiilor dintre ele.
526. Care dintre ramurile stiintifice de mai jos nu este implicata in mod direct in dezvoltarea si
imbunatatirea tehnicilor de simulare:
c) contabilitatea;
527. Modelele de simulare, a caror rezolvare se bazeaza pe prelucrarea unor experimente create in
cadrul modelului se caracterizeaza printr-un:
d) caracter procedural.
528. Care dinlre afirmatiile de mai jos este in acord cu activitatea de simulare:
b) presupune testarea valorilor diferitelor variabile de decizie sau variabile
necontrolabile ale modelului si influenta lor asupra variabilelor rezultat;
529 simularii:
Care dintre variantele prezentate mai jos nu reprezinta un obiectiv de baza al larii:
c) determinarea unei solutii optimale la ccua|iile modelului;
530. Dintre variantele prezentate mai jos, una nu reprezinta un criteriu semnificativ de evaluare pentru
simularile utilizate in cercetarile de marketing:
d) volumul de observatii, masurari si experimente caracteristice modelului utilizai.
531. Dintre criteriile de evaluare a diferitelor tipuri de simulari utilizate in cercetarile de marketing,
tehnicile de rulare ale simularii includ:
c) timpul necesar pentru obtinerea rezultatelor;
532. Care dintre variantele de mai jos identifica unul dintre avantajele pe care simularea le are fata de alte
metode utilizate in cercetarile statistice:
c) este superioara altor metode din punct de vedere al fezabilitatii;

533. Care dintre variantele de mai jos identifica unul dintre de/avantajele simularii in comparatie cu alte
metode utilizate in cercetarile de marketing:
b) solutiile unor simulari anterioare nu pot fi fructificate, deoarece modelul de simulare
corespunde unei singure probleme;
534. Din punct de vedere al sistemului inlocuitor S\ tehnicile de simulare se impart in:

d) lehnici de simulare analogice, numerice si hibride.


535. Tehnicile de simulare numerice nu includ:
d) telirtici de simulare analogice.
536. Din punci de vedere al interactiunii om-calculator, tehnicile de simulare se impart in:
b) tehnici de simulare conventionale, interactive vizuale si virtuale;
537. Dezavantajele utilizarii simularii interactive vizuale (VIS) includ:
c) persoanele care nu sunt familiarizate cu tehnica de calcul vor avea dificultati majore in
utilizarea produselor bazate pe aceasta tehnica;
538. Din punct de vedere al preciziei rezultatelor obtinute, tehnicile de simulare se impart in:
a) tehnici de simulare fundamentate matematic si euristice;
539. Limbajul de Modelare Unificat (UML) este clasificat printre instrumentele software utilizate in
cadrul procesului de simulare ca:
c) un sistem de simulare orientat pe obiecte;
540. Din punci de vedere al simularii teoretice, un sistem este definit ca:
a) o multime de elemente in interactiune;
541- Care dintre variantele prezentate mai jos nu reprezinta un element ce se re printre componentele unui
sistem lipic de simulare:
b) traiectoria simularii;
542. Care dintre afirmatiile de mai jos nu este adevarata atunci cand se refera Ia variabilele perturbatoare
ale unui sistem de simulare:
d) iau valori constante pe iot parcursul simularii.
543. Care dintre variantele enumerate mai jos nn poate fi clasificata ca o variabila exogena a modelului
de simulare:
d) parametrii de intrare.
544. Care dintre afirmatiile de mai jos este valabila in cazul variabilelor de iesire ale unui sistem de simu
larc:
d) daca cel putin una dintre variabilele de intrare este aleatoare, atunci cel putin una dintre
variabilele de iesire este stochastica.
545. Variabila denumita «cca5ul simulari!» este considerata:
b) o variabila de iesire;
546. Variabila denumita «ceasul simularii» este realizata folosind:
c) atat varianta a), caf si varianta b);
547. Procesul de constructie a sistemului de simulare nu include etapa: .
a) alegerea instrumentului de simulare utilizat;
548. in cad nil procesului de constructie a sistemelor de simulare, etapa denumita '(definirea problemei
de modelat" presupune:
c) delimitarea temporala, spatiala si functionala a sistemului;

549. in cadrul procesului de constructie a sistemelor de simulare, etapa denumita «implementarea


rezultatelor simularii» presupune:
c) exploatarea rezultatelor simularii;
550. in cadrul procesului de constructie a sistemelor de simulare, etapa denumita «stabilirea modalitatii
de efectuare a experimentelor» nu presupune definirea:
c) modalitatilor de exploatare ale rezultatelor simularii;
551. Printre trasaturile ce caracterizeaza programele de simulare sunt incluse:
d) toate enunturile anterioare.
552. In cazul parametrilor esentiali in cadrul procesului studiat sunt luate in considerare:
a) mai mult de 10 valori, ajungandu-se pana la toate valorile parametrului;
553. Care dintre variantele de mai jos defineste o succesiune corecta a unor etape in cazul simularilor de
marketing:
b) stabilirea valorilor initiale ale parametrilor de stare, stabilirea functiilor de repartitie ale
variabilelor de intrare, stabilirea corelatiilor intre variabile, stabilirea limitelor admisibile ale
variabilelor si parametrilor de stare;
554. Evaluarea performante lot modelului si parametrilor iit cazul simularii de marketing
presupune:
b) realizarea unor teste de concordanta;
555. Validarea sistemului de simulare se realizeaza prin:
a) compararea valorilor variabilelor de iesire cu rezultatele obtinute prin observarea situatiilor
reale similare;
556. Printre avantajele utilizarii jocurilor de intreprindere, sunt incluse:
d) toate enunturile anterioare.
557. Prin comparatie cu jocurile de intreprindere, studiile de caz au ca avantaj:
a) puterea de calcul necesara mai redusa si mai simplu de implementat;
558. Clasificate dupa sfera de actiunejocurilc de intreprindere se impart in:
c) jocuri pentru intreaga intreprindere, jocuri functionale si jocuri complexe;
559. Clasificate in functie de clementul competitiv pe care il includ, jocurile de intreprindere se impart
in:
c) jocuri concurentiale, jocuri cooperatiste, jocuri contra naturii si pachete de auto-invatare;
560. Clasificate in functie de scopul pe care il urmaresc, jocurile de intreprindere se impart in:
a) jocuri de instruire sj jocuri pentru fundamentarea deciziilor operative;

561. Clasificate in functie de modul de prelucrare a rezultatelor, jocurile de intreprindere se impart in:
a) jocuri de calculator si jocuri manuale:
562. Jocurile de intreprindere in care deciziile fiecarei echipe influenteaza rezultatele celorlalte echipe
poarta denumirea de:
c) jocuri concurentiale interdependente;
563. Jocurile de intreprindere ce analizeaza mai multe functii ale intreprinderii si relatiile principale cu
alte compartimente sau cu exteriorul intreprinderii poarta denumirea de:
a) jocuri complexe;
564. Jocurile de intreprindere ce se caracterizeaza prin faptul ca se bazeaza pe algoritmi extrem de
complecsi, care analizeaza efectele economice ale mai multor strategii in prezenta unor perturbatii
probabile poarta denumirea de:
a) jocuri pentru fundamentarea deciziilor operative;
565. Pe parcursul jocului de simulare, arbitrul nu va trebui sa:
b) puna la dispozitia jucatorilor algoritmi cu ajutorul carora acestia sa identifice solutia optima;
566. Simularea bazata pe cunostinte a facilitai patrunderea acestei stiinte in domenii inaccesibile anterior,
precum:
b) disciplinele sociologice, mai greu formalizabiIc;
567. Simularea bazata pe cunostinte a evidentiat o seric de neajunsuri ale simularii traditionale, precum:
d) atat varianta a), cat si varianta b) reprezinta raspunsuri valide.
568. Printre trasaturile specifice inteligentei artificiale ce permit imbunatatirea proceselor de
simulare sunt incluse:
b) reprezentarea specifica a cunostintelor permite stocarea observatiilor asupra lumij reale intr-o
maniera familiara unui individ;
569. Printre avantajele abordarii bazate pe modele, privita in opozitie cu abordarea functionala, nu este
inclusa:
c) se constituie intr-o baza de comunicare cu utilizatorii mult mai eficienta;
570. Domeniul atributiilor inteligentei artificiale in cazul unui sistem hibrid na include;
a) supravegherea procesului;
571. Domeniul atributiilor simularii in cazul unui sistem hibrid no include:
d) filtrarea datelor de intrare pentru simulare.
572. In cazul oricarei cercetari selective, procedurile de esantionare sunt stabilite in faza:
d) de proiectare a cercetarii.
573. Cercetatorii pot trage concluzii generale, referitoare la intreaga populatie studiata, pe baza in formatii
lor rezultate prin esantionare, din investigarea unui numar mare de clemente componente ale populatiei
respective, cu ajutorul unei operatiuni logkx denumite:

a) inferenta;
574. Realizarea unei cercetari selective esle recomandata in situatiile in care:
c) este necesara explorarea aprofundata a cazurilor individuale;
575. Un recensamant este preferat in Cazul in care:
b) costul erorilor sistematice este mic;
576. Nu constituie un argument pentru apelarea la metoda recensamantului:
a) cresterea semnificativa a gradului de acuratete a datelor, comparativ cu cercetarea bazata pe
esantionare;
577. O exemplificare a obiectivelor urmarite de esantionare csle urmatoarea:
d) toate cele de mai sus.
578. Ordonati in succesiunea adecvata urmatoarele etape ale planului de esantionare: (1) determinarea
marimii esantionului; (2) alegerea metodei de esantionare; (3) definirea populatiei tinta; (4) stabilirea
cadrului de esantionare; (5) elaborarea si testarea procedurilor de esantionare.
b)3,4,2,l,5;
579. in cadrul unei cercetari selective, populatia tinta este:
a) grupul complet al elementelor care suni relevante pentru cercetare si in privinta caruia se vor
realiza inferente;
580. Populatia tinta este definita in functie de:
d) toate elementele de mai sus.
581. Pentru a stabili daca o persoana face parte din populatia tinta a unui sondaj, se apeleaza la intrebari:
b) filtra;
582. Definirea populatiei tinta presupune:
c) specificarea atat a carcictcristicilot'elementelor care fac parte din populatia tinta, cat sia
caracteristicilor elementelor care nu fac parte din populatia tinta;
583. O reprezentare concreta a elementelor componenic ale populatiei tinta, de exemplu sub forma unei
liste, este denumita:
b) cadrul de esantionare
584. Erorile datorate cadrului de esantionare sunt:
b) subreprezeritariie;
585. In privinta abordarii baycsienc afinnatie:
d) arc aplicabilitate limitata.
586. Principala caracteristica a esantionarii traditionale este urmatoarea:
c) selectarea elementelor in paralel cu operatiunea de culegere a datelor;
587. in cazul esantionarii probabiliste, probabilitatea fiecarui clement al populatiei de a fi selectat este:
a) cunoscuta;
588. in cazul esantionarii probabiliste, marimea esantionului creste cu cat;
d) nivelul maxim al erorii admisibile este mai mic
589. Dimensiunea esantionului creste cu cat:
b) numarul variabilelor cercetate este mai marc;
590. Procedurile de esantionare sunt:
a) un set de instructiuni ce specifica modul in care urmeaza sa fie rea li rata esantionarea in
mod concret;
591. Esantionarea neprobabil ista are urmatoarea caracteristica:
d) existenta erorilor sistematice de selectie, datorate cercetatorului.
592. Limitele esantionarii neprobabiliste se refera la:
c) proiectarea rezultatelor; *
593. in privinta esantionarii probabiliste, se poate face urmatoarea afirmatie:
a) se aplica in cazul cercetarilor concluzive;
594. In privinta esantionarii neprobabiliste nu se poale face urmatoarea afirmatie:
d) permite estimarea intervalelor de incredere pentru parametrii populatiei tinta.
595. Un exemplu de esantionare neprobabilista este urmatorul:
d) esantionarea bazata pe rationament.
596. Un exemplu de esantionare probabilistfi este urmatorul:
d) esantionarea lip "bulgare de zapada".
597. Esantionarea in raport cu variabilele investigate reprezinta una dintre alternativele
care pot fi avute in vedere pentru detcrminnrea dimensiunii esantionului investigat si
construirea acestuia atunci cand cercetatorul:
c)urmareste masurarea unor variabile care descriu fenomenul investigat;
598. Dimensiunea esantionului care urmeaza sa fie folosit in cercetarea frecventei de vizitare a unei
unitati comerciale, in conditiile unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95 % (z = 1.96),
a unei marje de eroare de ± 5 % si pentru o abatere standard de 0,30. va fi de:
a) 139
599. Esantionarea in raport cu atributele investigate reprezinta una dintre alternativele care pot fi avute in
vedere pentru determinarea dimensiunii esantionului investigat si construirea acestuia atunci cand
cercetatorul:
b) vizeaza evaluarea unor atribute specifice fenomenului de marketing investigat;
600. Dimensiunea unui esantion care urmeaza sa fie folosit in cercetarea preferintelor consumatorilor
pentru amenajarea interioara a unei unitati comerciale. in conditiile unei probabilitali de garantare a
rezultatelor cercetarii de 95 % (t *= 1,96) s» a unei marje de eroare de ± 5 %, va fi de:
d)385-
601. Dimensiunea unui esantion care urmeaza sa fie folosit in cercetarea preferintelor consumatorilor
pentru sortimentele de produs care vor fi comercializate in cadrul unei unitati comerciale, in conditiile
unei probabilitati (le garantare a rezultatelor cercetarii de 95 % (t ■ 1,96), a unei marje de eroare de ± 5 %
si a unei ponderi specifice de 74 % a «Hor care intentioneaza sa viziteze unitatea comerciala in primele
doua luni de Ia lansare, va fi de:
b)296;
602. Practica organizarii si desfasurarii cercetarilor de marketing directe si selective a impus considerarea
si utilizarea unor marje de eroare:
c) cuprinse intre ± I si ± 5 %;
603. Practica organizarii si deslslturfirii cercetarilor de marketing directe si selective a impus considerarea
si utilizarea unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii:
a) de cel putin 95 %;
604. Pentru evaluarea oportunitatii corectarii dimensiunii esantionului unei cercetari de marketing directe
si selective este utilizat indicele de sondaj. Acesta se determina:
b) prin raportarea dimensiunii calculate a esantionului la dimensiunea colectivitatii investigate;
605. in opinia lui Gcorge Kress, corectarea dimensiunii esantionului folosit iutr-o cercetare de marketing
directa si selectiva se impune in situatia in care indicele de sondaj are o valoare minima de:
b)0,05;
606. Potrivit opiniei lui Gny Audigier, corectarea dimensiunii esantionului Iblosit intr-o cercetare de
marketing directa si selectiva se impune in situatia in care raportul dintre marimea esantionului si cea a
colectivitatii investigate este:
d) mai marc decat 1/7 (0,1428).
607. Dimensiunea esantionului care urmeaza sa fie folosit in cercetarea frecventei de vizitare a unei
unitati comerciale, la nivelul unui grup de 750 de participanti la un concurs promotional organizai
anterior de catre unitatea in cauza, in conditiile unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de
95 % (z = 1,96), a unei marje de eroare de ± 5 % si pentru o abatere standard de 0.30, va fi de:
a)118;
608. Dimensiunea unui esantion care urmeaza sa fie folosit in cercetarea preferintelor consumatorilor
pentru amenajarea interioara a unei unitati comerciale la nivelul unui grup de 2500 de clienti fideli ai
acesteia, in conditiile unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95 % (t = 1,96) si a unei
marje de eroare de ± 5 %. va fi de:
b)333;
609. Dimensiunea esantionului, determinata folosind o modalitate nesiatistica de calcul, care va fi
utilizat in cadrul unei cercetari de marketing directe si selective realizate la nivelul unei colectivitati
structurate de catre cercetator in raport cu varsta membrilor acesteia (pana la 18, 19 - 35, 36 - 50, 51 - 65
si 66 de ani si peste) va fi:
c) de 500 de respondeuti;
610. Deicrminarea dimensiunii grupului investigat utilizat in cadrul unei cercetari calitative poate fi
facuta prin:
d) utilizarea unei variante adaptate a metodelor nestatistice de determinare a dimensiunii
esantioanclor tinand cont de caracteristicile cercetarii calitative.
611. Determinarea punctuala a dimensiunii esantionului presupune:
c) recurgerea la formule statistice pentru a stabili o marime a esantionului care sa ramana
constanta pe durata realizarii cercetarii nefiind admise completari sau diminuari ulterioare;
612. Determinarea secventiala a dimensiunii esantionului presupune:
b) parcurgerea mai multor etape la finalul carora cercetatorul sa ajunga la o dimensiune finala a
esantionului in raport cu anumite cerinte legale de structura sau continutul acestuia;
613. Principala caracteristica a esantioanelor folosite in cercetarile de marketing direct si selective este:
c) reprezentativitatea;

614. Asigurarea reprezentati vitalii esantionului folosit intr-o cercetare directa si selectiva presupune,
printre altele, ca procesul de selectie al unitatilor de observare sa se desfasoare:

a) obiectiv si sistematic
615. Metodele de esantionare care se bazeaza pe principiul conform caruia fiecarei unitati din
componenta colectivitatii investigate ii este asociata o probabilitate determinabila, egala si nenula pentru
a fi selectata si inclusa in componenta esantionului fac parte din categoria celor:
b> probabilistice;
616. Doua dintre metodele de esantionare probabilistica folosite in mod frecvent in cercetarile de
marketing sunt:
c) esantionarea simpla aleatoare si esantionarea stratificata:
617. Metoda de esantionare a carei principala caracieristica este aceea ca ofera tuturor unitatilor
colectivitatii investigate aceeasi sansa de a fi selectate si incluse in componenta esantionului este:
a) esantionarea simpla aleatoare;

618. Doua dintre variantele operationale de implementare a metodei esantionarii simple aleatoare sunt:
b) metoda tragerii la sorti si metoda tabelelor cu numere aleatoare;
619. Folosirea in cadrul unei cercetari a motivelor de cumparare ale unui produs, desfasurate in randul
primilor 100 de cumparatori ai acestuia, a regulii de selectie „vor fi selectate 10 componente urmandu-sc
diagonala principala a tabelului" in care sunt mentionate codurile unice ale acestora corespunde variantei
de implementare a esantionarii simple aleatoare:
c) metoda tabelelor cu numere aleatoare;
620. Utilizarea, ca si criteriu de referinta in selectia aleatoare a unitatilor de observare, a datei sau zilei de
nastere a celor care formeaza colectivitatea investigata, baza de esantionare, corespunde unei variante de
implementare a metodei de esantionare:
b) simpla aleatoare;
621. Paca o companie de telefonie desfasoara o cercetare de marketing privind nivelul de satisfactie al
clientilor sai in raport cu serviciile oferite si, pentru construirea esantionului, se decide selectia tuturor
clientilor companiei al caror nume de familie incepe cu literele S si V, procedura folosita corespunde unei
variante de implementare s metodei de esantionare:
c) simpla aleatoare;
622. Daca se intentioneaza realizarea unei cercetari in randul studentilor Academiei de Sludii Economice
privind oportunitatea si utilitatea examenului de licenta si cercetatorul decide sa includa in componenta
esantionului cercetarii toti studentii al caror cod numeric personal se termina cu 5. procedura folosita
corespunde unei variante de implementare a metodei de esantionare:
c) simpla aleatoare
623. Utilizarea unei proportii de selectie reprezentand expresia raportului existent intre dimensiunea
colectivitatii investigate si dimensiunea esantionului care urmeaza sa fie construit este specifica metodei
de esantionare:
b) sistematica;
624. impartirea colectivitatii investigate in categorii omogene din punct de vedere al caracteristicilor
acestora urmand ca, din fiecare categorie, sa tic selectat in mod aleator un numar de componente
proportional sau neproportional cu dimensiunea fiecarei categorii reprezinta principiul de functionare al
metodei de esantionare:
d) stratificata.
625. Numarul de straiuri in care se va structura colectivitatea investigata in raport cu criteriile si,
respectiv, categoriile „mediu de resedinta" (urban, rural), „nivel de instruire" (studii primare, studii medii
si studii superioare) si „varsta" (pana la 24,25 -44, 45 - 64 si 65 de ani si peste) este de:
c)24;
626. Daca dimensiunea esantionului folosit in cercetarea preferintelor pentru bauturi racoriloare a
consumatorilor bucuresteni este de 400 de unitati de observare iar esantionul este structurat in raport cu
criteriile, respectiv categoriile ,.sex" (barbati, femei) si „varsta" (pana la 24, 25 - 40, 41 - 59 si 60 de ani si
peste), atunci numarul componentelor selectate, in mod egal, din fiecare strat va fi de:
c) 50;
627. Daca dimensiunea esantionului folosit in cercetarea preferintelor pentru bere a consumatorilor
bucuresteni este de 800 de unitati de observare, esantionul este structurat in raport cu criteriile, respectiv
categoriile „sex" (barbati, femei) si „varsta" (pana la 24,25-40, 41 -59 si 60 de ani si peste), iar proportiile
specifice criteriilor si categoriilor mentionate mai sus sunt barbati - 49 %, femei - 51 %, respectiv pana
Ia24 de ani - 20 %, 25 - 40 ani - 25 %, 41 - 59 ani - 25 % si 60 de ani si peste - 30 %, alunei numarul
componentelor din straiul „consumatorilor barbati cu varsta cuprinsa intre 25 si 40 de ani" va fi de;
a) 98
628. impartirea colectivitatii investigate in diviziuni incluzand unitati de observare reunite in raport un
criteriu semnificativ pentru domeniul sau fenomenul investigat urmand ca, pentru constituirea
esantionului, sa fie selectat, in mod aleator, un numar de diviziuni astfel incat sa se ajunga la dimensiunea
prestabilita a esantionului reprezinta principiul de functionale al metodei de esantionare:
a) de grup;
629. Daca Rectoratul Academiei de Studii Economice din Bucuresti intentioneaza sa realizeze o
cercetare in randul studentilor institutiei pentru a cunoaste opiniile acestora fata de calitatea serviciilor
educationale oferite, folosirea esantionarii de grup va avea in vedere impartirea, deja existenta, a
colectivitatii investigate:
a) in grupe de studii;
630. Esantionarea multifaza si esantionarea geografica (teritoriala) reprezinta doua variante de
implementare ale metodei de esantionare:
b)multisiadiala;
631. Varianta esantionarii multisladialc in care cercetatorul realizeaza analize asupra tuturor esantioane
lor - initiale, intermediare sau finale - obtinute dupa parcurgerea tuturor stadiilor, scopul acestora nefiind
neaparat obtinerea unor informatii ci ameliorarea esantionarii si construirea, in final, a unui esantion
reprezentativ, este reprezentata de esantionarea:
b) multifaza;
632. Varianta esantionarii multistadiale in care cercetatorul porneste de la structura teritoriala a pietei
investigate si esie preocupat sa acopere cat mai complet aria pietei investigate pana la nivelul fiecarei
diviziuni relevante in contextul cercetarii este reprezentata de esantionarea:
a) geografica
633. Daca o firma distribuitoare de articole de papetaric, care dispune de o retea proprie de magazine
localizata in toate resedintele de judet si in fiecare sector al Bucurestiului, intentioneaza sa studieze opinia
consumatorilor fata de oferta sa de produse astfel incat dalele sa fie culese, intr-o anumita zi si intr-un
anumit interval orar, de la consumatorii care se gasesc atunci in fiecare dintre magazinele firmei,
construirea esantionului va fi realizata folosind metoda de esantionare:
c) spatiala;
634. Doua dintre metodele do esantionare neprobab Mistica- folosite in mod frecvent in cercetarile de
marketing sunt:
a) esantionarea prin metoda cotelor $i esantionarea ad-lioc;
635. Construirea unui esantion reprezentativ pentru colectivitatea investigata pe baza evaluarii
proprietatilor acesteia, a exprimarii acestora prin intermediul unor ponderi specifice si a impunerii
conditiei ca structura esantionului sa fie caracterizata de exact aceicusi proportii, valabile la nivelul
colectivitatii din care provine, este specifica metodei de esantionare:
b) piiri metoda cotelor;
636. Prin modalitatea sa de implementare, metoda ncprobabilistica de esantionare cunoscuta ca
„esantionare prin metoda cotelor" este similara din punct de vedere al eontinutultii sau cu o varianta a
unei metode de esantionare probabilistica si anume:
c) esantionarea stratificata proportionala;
637. O sursa obiectiva de informatii care poate fi avuta in vedere pentru identificarea cotelor folosite in
structurarea unui esantion incluzand consumatori persoane fizice, reprezentativ din punct de vedere
demografic la nivel national, este:
a) Anuarul Statistic al Romaniei;
638. O sursa obiectiva de informatii care poate fi 3vuta in vedere pentru identificarea cotelor folosite in
structurarea unui esantion incluzand intreprinderi, reprezentativ la nivel national, este:
a) Anuarul Statistic al Romaniei;
639. Pentru a construi un esantion reprezentativ in raport cu ..varsta" folosind pentru esantionare metoda
cotelor si stiind ca structura colectivitatii investigate in raport cu acest criteriu este „ 1$-30 de ani" - 21 %,
„31 -45 de ani" - 23%, ,.46-60 de ani" - 27% si „pesic 60 de ani" - 29 % iar dimensiunea calculata a
esantionului este de 500, numarul de unitati de observare din fiecare dintre cele pairu categorii va fi. in
ordine, de:

c) 105, 115, 135, 145;

640. Trei criterii demografice utilizabile pentru construirea unui esantion reprezentativ la nivel national
folosind meloda cotelor sunt:
b) marimea veniturilor, nivelul de instruire si sexul;
641. O varianta distincta de implementare a metodei cotelor, in care accentul se muta de pe includerea in
structura esantionului a unui numar predeterminat de componente in functie de valorile calculate ale
cotelor pe reprezentarea fiecarei categorii sau combinatii de categorii identificate prin considerarea
variabilelor de referinta, este cunoscuta in literatura de specialitate sub denumirea de:
a) esantionare dimensionala;
642. Identificarea de catre cercetator, pe baza unor rationamente specifice, a unui numar de respondenti
care vor fi intervievati si care. la randul lor, vor recomanda alti respondenti cercetatorului pana l;i
atingerea dimensiunii esantionului constituie principiul de functionare al esantionarii prin:
a) metoda bulgarelui de zapada
643. in cazul esantionarii prin metoda bulgarelui de zapada, stabilirea dimensiunii esantionului este
realizata si, in consecinta, esantionul este considerat a fi complet:
b) numai dupa obtinerea unor informatii relevante, cvasicomplete referitoare Ia
domeniul studiai;
644. Metoda de esantionare care conduce la construirea unui esantion care va include doar acele unitati
de observare, relevante din punct de vedere al capacitatii lor de a furniza informatii relevante pentru
domeniul investigat, selectate de catre cercetator
este:
c) esantionarea orientata;
645. Diferenta principala intre metoda bulgarelui de zapada si esantionarea orientata
se refera la:
b) apelarea sau neapelarea la recomandarile celor deja intervievati pentru restul respondenti lor;
646. Atunci cand domeniul investigat este definit si cercetatorul stabileste un spatiu si un moment in care
cercetarea propriu-zisa urmeaza sa se desfasoare (de cele mai multe ori spa|iilc fiind chiar sediul firmei
sau spatiile comerciale ale acesteia iar momentele fiind cele in care nevoia pentru a obtine anumite
informatii este stringenta), metoda de esantionare cea mai convenabila este:
c) esantionarea ad-hoc;
647. Numeroasele metode de analiza a datelor in cercetarile de marketing pol fi grupate dupa criterii
foarte diferite, cum sunt:
d) toate cele de mai sus.
648. Unul din urmatoarele criterii nu sta la baza gruparii metodelor de analiza a datelor in cercetarile de
marketing:
b) teiidin]ii centrala a variabilelor considerate:
649. Printre obiectivele urmarite in procesul de analiza a datelor in cercetarile de marketing nu se inscrie:
a) realizarea unor experimente de marketing;
650. Printre obiectivele urmarite in procesul de analiza a datelor in cercetarile de marketing nu se inscrie:
c) numarul variabilelor considerate;
651. Alegerea modalitatii de analiza a informatiilor in cercetarile de marketing presupune considerarea
urmatoarelor criterii:
1) intervalul de timp disponibil pentru efectuarea prelucrarii informatiilor; 2) bugetul cercetarii; 3)
calitatea dorita a informatiei; 4) tipul de scala utilizat; 5) diversitatea scalelor utilizate; 6) numarul
esantioanelor cercetate; 7) caracterul dependent sau 1 independent al esantioanelor utilizate; 8) resursele
umane disponibile, care vor fi implicate in procesul de prelucrare a informatiilor
c) 4,6,7;
652. Pentru masurarea gradului de asociere a doua variabile nu se utilizeaza una dintre metodele
enumerate:
d) analiza bayesiana.
653. Procesul de analiza a informatiilor in cercetarile de marketing se refera in principal Ia:
a) determinarea tendintei centrale a variabilelor considerate;
654. Care este valoarea coeficientului de contingenta, corespunzator unei cercetari selective, desfasurate
pe un esantion de 1000 de persoane, in conditiile in care valoarea calculata a lui / este 6,58, iar
probabilitatea de garantare a rezultatelor este 0,95, pentru care valoarea t - 1,96?
a) 1,41
655. Pentru un tabel de contingenta de tipul 3x3 coeficientul de contingenta calculat poate lua valori in
intervalul:
a) [-1,+1];
656. Care eslc valoarea coeficientului de contingenta corespunzator unei cercetari selective desfasurate
pe un esantion de 1500 de persoane, in conditiile iit care valoarea calculata a lui yr este 26,5, iar
probabilitatea de garantare a rezultatelor este 0,95?
a) 1,13
657. Coeficientul de contingenta eslc utilizat pentru masurarea corelatiei in cazul scalei:
a) nominale;
658. in cazul unei cerceiari selective, efectuate pe un esantion de 5000 de persoane, gradul de
semnificatie a diferentelor de opinie intre subiecti, in functie de varsta, a fost analizat cu ajutorul lestului
X2, In cazul in care valoarea teoretica este de 3,55, pentru ce valoare calculata a lui X2 ipoteza nula este
acceptata?
a) 3,35
659. Pentru un tabel de contingenta, de tipul 3x3, coeficientul Ue contingenta maxim poate fi:
b)0,8l6;
660. Care esle valoarea coeficientului de contingenta, corespunzator unei cerceiari selective, desfasurate
pe un esantion de 200 de persoane, in conditiile in care valoarea calculata a lui x' este 2.38. iar
probabilitatea de garantare a rezultalelor este 0.95, pentru care valoarea t * 1,96'?
a) 0,11;
661. Pentru aplicarea eu succes a testului x1, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
1) numarul subesani ioane lor independente sa fie mai marc de trei; 2) numarul subesantioanelor
independente sa fie mai mic de trei; 3) frecventele ce rezulta din observare trebuie sa aiba valori mici; 4)
efectivul colectivitatii cercetate sa fie de cel putin 40 de unitati; 5) efectivul colectivitatii cercetate sa fie
de cel mult 40 de unitati; 6) mai mul! de doua subesaniioanc sa fie independente; 7) frecventele ce rezulta
din observare nu trebuie sa aiba valori prea mici; 8) efectivul colectivitatii cercetate sa fie de 1000 de
unitati
c) 4,6.7;
662. Coeficientul de contingenta calculat pentru un labei de contingenta de tipul 2x2 poate lua valori in
intervalul:
c>,0. 0,707);
663. Pentru testarea gradului de sentuifientie a diferentelor de opinie intre mai mull ele doua
subesiinlioane independente, se poate utiliza:
a) testul x3'.
664. Pentru un tabel de contingenta, de tipul 2x2, coeficientul de contingenta maxim poate fi:
c)0,707;
665. Pentru un tabel de contingenta, de lipul 3x3, coeficientul de corelatie l'carsoo calculat poate lua
valori in intervalul:
a) M. +IJ;
666. Pentru un tabel de contingenta, de lipul 3x3. coeficientul de corelatie a rangurilor a! lui .Spearniiin
calculat poale lua valori in intervalul:
c)[A,+1];
667. Pentru un tabel de contingenta, de lipul 2x2, coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Kendall
calculat poale lua valori in intervalul:
a) [-1, +IJ;
668. Pentru un tabel de contingenta, de lipul 2x2. coeficientul <I> a lui Oumcr poate lua valori in
intervalul:
c)[-l, +1];
669. Cu ocazia lansarii pe piata Bucurosi itdui a produsului ROCOCO, s-a cfeciual un sondaj in randul
consumatorilor, pe un esantion de 1200 de persoane. in urma centralizarii rezultatelor, s-a stabilit
urmatoarea repartizare a subiectilor investigati, pe grupe de varsla, in functie de modul de apreciere a
noului produs supus investigarii: Aprecieri Grupa de varsta
Sub 25 ani 25-60 ani pcslc 60 ani -Favorabile 193 232 139
-Nefavorabile 230 241 165
Pentru evaluarea semnificatiei diferentelor intre subgrupele esantionului s-a folosit lestul x2. Care este
valoarea calculata a Iui X2 a) 2,503; b) 1,457; c) 1,401; d)-1,403.
670. Valoarea 0 (zero) a unui coeficient rph) indica:
c) lipsa corelatiei;
671. in conditia aplicarii testului ?/', pentru studierea semnificatiei statistice a diferentei de opinie dintre
subiectii cuprinsi in trei subesantioanc ( sub 18 ani. 18-45 ani, peste 45 ani) asupra preferintelor fata de un
produs electronic (prefera, nu prefera, nedecisi). numarul de grade de libertate aferente valorii tabelate a
lui -£ este:
b)4;
672. intr-o cercetare de piata ce urmareste studierea modului de apreciere a dcodorantului Roua in
functie de varsta, s-a utilizat testul x\Valoarea calculata a lui X2 este 5.995, iar cea tabelata pentru un nivel
de semnificatie de 0,05 si 2 grade de libertate este tot 5,995.in acest coz:
c) ipoteza nula nu se accepta;
673. Care din urmatoarele metode statistice multivariale este utilizata pcnlru studierea interdependentelor,
in cazul in care variabilele suni masurate cu o scala nemetrica:
d) analiza structurilor latente.
674. Care dintre urmatoarele metode statistice multivariale este utilizata pentru studierea
interdependentelor, in cazul in care variabilele sunt masurate cu ajutorul scalei metrice?

a) analiza grupurilor;
675. Care din urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentru studierea interdependentelor.
in cazul in care" variabilele suni masurate cu o Scala metrica:
c) analiza factoriala;
676. Care din urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentru studierea interdependentelor.
in cazul in care variabilele Mint masurate cu o scala nemetrica:
a) analiza nemetrica multidimensionala;
677. Care din urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentru studierea dependentelor, in
cazul in cart' exista o singura variabila dependenta, masurata cu o geala metrica:
a) regresia multipla;
678. Metoda statistica multivariata care permite, prin experimente, sa controleze variatia influentei
factorilor independenti si sa estimeze efectele acestor variatii asupra variabilei dependente poarta numele
de:
c) analiza multivariata a variatiei;
679. Care din urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentru studierea dependentelor, in
cazul in care variabilele dependente sunt masurate ou o scala metrica-
b) analiza multivariata a variatiei;
680. Metoda statistica multivariata de cercetare a relatiei dintre o variabila dependenta, masurata cu
ajutorul unei scale metrice si doua sau mai multe variabile independente poarta numele de:
a) metoda regresiei multiple;
681. Care din urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentru studierea dependentelor, in
cazul in care exista o singura variabila dependentii, masurata eu o scala nemetrica:
b) analiza discriminantului liniar multiplu

682. Care dintre urmatoarele metode statistice multivariate cslc utilizata pentru studierea dependentelor,
in cazul mai multor variabile dependente masurate in scala ncmetrica?
a) analiza canonica:
683. Care dintre urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentru studierea
interdependentelor, in cazul in care variabilele sunt masurate cu ajutorul unei scale metrice?
a) scalarea metrica multidimensionala;
684. Metoda statistica mullivariata de cercetare a relatiei dintre un grup de variabile dependente si un
grup de variabile independente, care pot Fi masurate cu ajutorul unor scale metrice sau nemetrice, poarta
numele de:
a) analiza canonica;
685. Metoda statistica mullivariata de estimare a relatiei dintre o variabila dependenta de tip dihotomic
sau multiliotomic si combinatii liniare a doua sau mai multe variabile independente, masurate cu ajutorul
unei scale metrice poarta numele de:
a) metoda discriminantului liniar multiplu;
686. O diferenta intre metoda regresiei multiple si metoda discriminantului liniar multiplu este data de:
b) tipul de scala utilizat pentru masurarea variabilei dependente;
687. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la analiza canonica este adevarata:
c) atat variabilele independente cat si cele dependente pot fi masurate cu scale metrice sau
nemetrice;
688. Domeniul in wire s-a consacrat analiza grupurilor este:
c) segmentarea pietei;
689. fn cazul analizei structurilor latente, nu este valabila afirmatia:
d) variabilele supuse analizei sunt masurate pe o scala metrica.
690. Construirea unui spatiu perccplual in care sunt reprezentati stimulii in functie de modul in care sunt
perceputi de catre subiectii cercetati este un demers specific:
a) regresiei multiple;
691. Unul din indicatorii tendin|ci centrale - media geometrica - se poate calcula in cazul datelor
provenite din scale:
d) proportionale.
692. Valoarea modala - primul indicator al tendintei centrale - se poale calcula in cazul datelor provenite
numai din scale:
c) metrice si nemetrice;
693. Al doilea indicator al tendintei centrale - mediana - se poate calcula in cazul dalelor provenite din
scale:
d) toate cele de mai sus.
694. in cazul dalelor provenite din scale interval si proportionale pol fi calculati urmatorii indicatori ai
tendintei centrale:
d) toti cei de mai sus.
695. Care dintre cei patru indicatori nu caracterizeaza tendinta cenirala?
b) cuartilele;
696. in cazul scalelor nominale pentru caraclerizarea variatiei pot fi utilizati urmatorii indicatori;
c) distribu|ia de frecvente, procentele;
697- Masurarea gradului de asociere a doua variabile se face sub aspectul:
d) toate cele de mai sus.
698. Corelatia phi se poate folosi pentru a caracteriza gradul de asociere intre doua variabile:
a) nominale;
699. Semnul coeficientului de corelatie rph, caracterizeaza:
a) directia (natura) asocierii intre doua variabile;
700. Pentru testarea gradului de semnificatie a doua variabile nominale, in cazul a
doua esantioane independente se poate utiliza testul:
d) X2.
701. „Corectia pentru continuitate" care se aplica unor date in forma discreta, pentru a obtine o mai mare
exactitate este cunoscuta sub numele de:
b) corectia lui Yates;
702. Daca suma frecventelor unui labei de contingenta, N < 20, gradul de semnificatie a asocierii dintre
doua variabile nominale se evalueaza cu ajutorul lestului:
c) probabilitatii exacte a lui Fisher:
703. Pentru testarea gradului de semnificatie a asocierii dintre variabile nominale provenind de la mai
mult de doua subesantioane independente se apeleaza la:
d) testul X2
704. Pentru masurarea gradului de asociere intre variabilele unui tabel de contingenta cu orice numar de
randuri sau coloane se poate uliliza:
c) coeficientul de contingenta C;
705. In cazul a doua esantioane dependente, pentru a evalua semnificatia schimbarilor de opinie de la o
masurare la alta, inamic si dupa aplicarea (actorului experimental, este necesara utilizarea testului:
c) McNemar;
706. In cazul a doua esantioane dependente, daca frecventa care se asteapta sa rezulte conform ipotezei
nule. respectiv '/;(a + d) are valoarea < 5 in locul lestului McNemar se va utiliza:
c) lestul binomial;
707. Pentru masurarea gradului de asociere dintre rangurile alternativelor considerate pentru doua
variabile ordinale se poate utiliza:
c) coeficientul <le corelatie al lui Spearman;
708. Pentru cercetarea relatiilor de asociere sub forma relatiilor dintre variabilele de tip ordinal se
apeleaza la:
c) coeficientul de corelatie al lui Spearman;
709. in cazul scalelor meirice, directia (natura), intensitatea si semnificatia statistica a gradului de
asociere dintre doua variabile arc la baza:
d) coeficientul de corelatie al lui Pearson.
710. Pentru a tesla gradul de semnificatie statistica a coeficientului de corelatie al lui Pearson se
utilizeaza:
c) repartitia normala;
711. Cercetarea relatiei liniare dintre o variabila dependenta, masurata cu o scala metrica si doua sau mai
multe variabile independente masurate cu orice tip de scala se poate face cu ajutorul:
b) regresiei multiple;
712. Penlni masurarea relatiei liniare dintre o variabila dependenta de tip dihotomic (cu doua stari) sau
mu dihotomica (cu mai mult de doua stari), deci masurata cu ajutorul unei scale nemeirice si combinatii
liniare ale mai multor variabile independente penlni masurarea carora s-a folosit o scala metrica se poate
utiliza:
b) metoda discriminantului liniar multiplu;
713. Proiectarile factorialc, patratele ialine, patratele grceo-latinc se folosesc pentru a realiza:
c) analiza multivariata a variatiei;
714. Pentru studierea relatiei liniare dintre un grup de variabile dependente si un grup de variabile
independente si uncie si altele putand fi masurate cu ajutorul unor scale metrice sau nemeirice se poate
utiliza:
b) analiza canonica;
715. Cercetarea legaturilor de interdependenta dintre mai multe variabile cu ajutorul carora se
caracterizeaza un anumit fenomen, prin reducerea (condensarea) volumului datelor cuprinse in variabilele
initiale si constituirea unui sel mai mic de dimensiuni urmarindu-se o pierdere minima de informatii se
poate realiza cu metoda de:
a) analiza factoriala;
716. Grupul de metode statistice multivariate de clasificare a componentelor unei multimi eterogene
(consumatori, produse, intreprinderi etc.) in grupuri omogene, avand la baza un anumit criteriu poarta
denumirea de:
c) analiza grupurilor;
717. TORSCA reprezinta un algoritm folosit in:
d) scalarea multidimensionala.
718. Coeficientul a utilizat in metoda nivelarii exponentiale ia valori in intervalul:
b)[0,l];
719. In randul metodelor exogene de previziune se inscriu:
c) metode de tip gravitational;
720. La metodele de previziune exogene regresionale, de forma liniara, parametrii de regresie sunt
estimati prin:
c) metoda celor mai mici patrate;
721. Coeficientul de lisaj a, utilizat in metoda nivelarii exponentiale, asigura o nivelare considerabila,
daca tinde spre:
b)0;
722. In randul metodelor cauzale se inscriu:
b| metoda regrestei;
723. La metodele de previziune de tip gravitational, parametrii de regresie sunt estimati prin:
c) metoda aproximarilor succesive;
724. La utilizarea metodei mediilor mobile se recomandata sa se ia in considerare:
c) un numar mai mare de valori observate, cu cat scria prezinta variatii aleatoare pe intervale
mai mari de timp;
725- Metoda nivelarii exponentiale duble csie recomandata fn sitiiatiile in care seria dinamica poseda in
configuratia sa:
c) o tendinta sezoniera;
726. Metodele de previziune bazate pe descompunerea seriilor dinamice presupun patru tipuri de
componente posibile. Care din componentele enumerate mai jos nu fac parte din aceasta configuratie:
a) componenta orizontala;
727. Metodele de previziune autoadaptive permit stocarea doflr a previziunii anterioare, a valorii
observate din perioada anterioara, precum si modelul matematic propriu-zis. Care dintre metodele
enumerate mai jos nu fac parte dintre metodele autoadaptive:
a) metoda mediilor mobile ponderate;
728. Metodele de previziune bazate pe descompunerea seriilor dinamice presupun izolarea, cu cat mai
mare acuratete, a fiecarei componente. Care dintre metodele enumerate mai jos nu fac parte din metodele
de ajustare sezoniera:
d) tehnica Delphi.
729. Metodele de previziune autoadaptive permit stoearea doar a previziunii anterioare, a valorii
observate di» perioada anterioara, precum si modelul matematic propriu-zis. Care dintre metodele
enumerate mai jos fac parte dintre metodele autoadaptive:
c) metoda Winler cu tendinta si sezonalitate;
730. Pentru situatiile in care seria dinamica are o configuratie asemanatoare cu o curba de ordin superior,
fara a prezenta sezonalitati, se recomanda metoda de nivelare exponentiala de previziune:

b) nivelarea exponentiala patraiica a lui Brown;


731. Metodele de previziune bazate pe descompunerea seriilor dinamice presupun izolarea, cu cil mai
marc acuratete, a fiecarei componente. Care dintre metodele enumerate mai jos nu fac parte dintre
metodele de descompunere:
d) tehnica scenariilor.
732. Pentru situatiile in care seria dinamica are o configuratie cu tendinta, fara a prezenta sezonalitati. se
recomanda metoda de nivelare exponentiala de previziune;
d) metoda Hol! cu doi parametrii.
733. Pentru situatiile in care seria dinamica este caracterizata de sezonalitate, se utilizeaza metoda
nivelarii exponentiale:
d) modelul lui Winter.
734. Care dintre urmatoarele metode de previziune nu este o metoda cantitativa?
d) metodele bazate pe teoria utilitatii.
735. Directorul de marketing al unei firme distribuitoare de medicamente intentioneaza sa previzioneze
vanzarile anuale ale firmei pentru anul 2004. In opinia sa, vanzarile se vor plasa cel mai probabil la
nivelul de 2 mld. Ici, acestea fiind de cel putin 1.6 mld. Ici si de cel mult 2,A mld. Ici. Care este valoarea
previzionala a vanzarilor?
c) 2.00 mld. lei;
736. Care dintre urmatoarele metode de previziune nu este o metoda cantitativa?
d) metoda Brainstormingului.
737. In randul metodelor auto regresive de previziune se inscrie metoda:
d) metoda Box-Jenkins.

738. In randul metodelor exogene de previziune se inscrie metoda:


b) metoda bazata pe modelul LAG;
739. III randul metodelor endogene de previziune se inscrie meioda:
c) metoda autoregresiva;
740. Metoda calitativa de previziune prin care se compara configuratii istonec situatii existente, in
vederea previ/ionarii dezvoltarii viitoare poarta numele de-
c)telinica analogiilor;
741. Metoda calitativa de previziune prin care se realizeaza UD consens de °P1.1111 partea unui grup de
experti, solicitati sa faca previziuni in legatura cu evoluti' anumite variabile poartit numele de:
a) tehnica Delphi:
742. Meioda calitativa ae previziune prin care valoarea previzionala rezulta pnntr algoritm specific de
ponderare ii starilor naturale ale evolutiei unui fenomen probabilitatile corespunzatoare poarta numele de:
d) metode bazate pe teoria utilitatii.
743. Pentru previziunea dinamica a cotei de piata, se foloseste: ..
d) metoda lanturilor Markov.
744. Societatea ALFAC0M S-R.L. a lansat pe piata romaneasca nou produs coemetic Geromel destinat
persoanelor varstince. Produsele concurente sunt Plantsen si Nattur. Pentru
a determina modificarile in privinta preferintelor si..... Care sunt cotele de piata ale celor trei produse
concurente AJB si C previzionale pentru urmatoarele doua trimestre?
c) 46,5%; 26.0%; 27,5%;
745. La modelele de previziune autoregresive parametrii de regresie sunt estimati prin:
a) metoda ncliniara a celor mai mici patrate;
746. Metodele calitative de previziune mai sunt cunoscute in literatura de specialitate si sub
denumirea:
b) metode tehnologice;
747. Metoda lanturilor Markov se inscrie in categoria metodelor de:
c)previziune dinamica a cotei de piata;
748. Pentru previzionarea evolutiei pietei produsului X, subiectului intervievat i se solicita sa faca trei
estimari asupra vanzarilor: optimista, pesimista si cea mai probabila. Valorile atribuite de acesta au fost:
400 mld lei, 100 mici lei si 220 mld lei. Valoarea previzionala a vanzarilor produsului X este:
b) 230 mld lei;
749. Metodele de tip gravitational se incadreaza in categoria uneia dintre urmatoarele metode de
previziune:
a) cauzale
750. Care dintre urmatoarele afirmatii, privind metoda modificarii procentuale nu este adevarata:
a) metoda modificarii procentuale este indicata a fi folosita atunci cand scria dinamica poseda pe
termen lung o tendinta pozitiva sau negativa.
751. In utilizarea mediilor mobile ca metoda de previziune, se recomanda luarea in calcul a unui numar
mai mic de perioade atunci cand:
a) perioadele cele mai recente au o pondere mai mica in influentarea valorii previzionale;
752. Filtrarea adaptiva generalizata face parte din categoria:
c) metodelor autoregresive;
753. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare Ia metoda nivelarii exponentiale nu este adevarata:
a) valorile de istoric ale seriei dinamice sunt ignorate;
754. Intre metodele de determinare a potentialului de absorbtie al pietei nu se
numara:
c) metoda scalarii multidimensionale;
755. Care dintre urmatoarele metode de previziune nu este o metoda calitativa?
c) metoda Mayer;
756. Metoda calitativa de previziune prin care se realizeaza sesiuni in grup de "stimulare a creativitatii",
conduse dupa reguli simple, precise si obligatorii pentru toti membrii si care stimuleaza idei si solutii
inedite privind nivelurile previzionale in legatura cu evolutia unei anumite variabile poarta numele de:
b) tehnica brainstomiing;
757. Considerand nivelul teoriei Statistice care sta la baza flecarei metode cantitative de previziune, se
disling:
c) metode informate si metode formale;
758. Metodele cauzale de previziune se mai numesc:
c) metode de analiza a seriilor dinamice;
759. Metodele de analiza a seriilor dinamice se mai numesc:
d) metode endogene.
760. Metodele calitative de previziune sunt cunoscute in literatura de specialitate sub denumirea de :
c) metode tehnologice
761. Daca prezentul unei variabile se constituie ca punct de plecare, iar conturarea viitorului se
realizeaza intr-un mod euristic, adesea prin considerarea tuturor posibilitatilor existente,
previzionarea se face din perspectiva:
b) explorat orie; .
762. Daca se formuleaza, mai intai, obiectivele de viitor, dupa care se evalueaza in ce masura acestea pot
Fi realizate, date fiind resursele tehnologice si restrictiile existente in prezent, previzionarea se face clin
perspectiva:
c) normativa;
763. Metodele de previziune care folosesc doar cea mai recenta informatie exislenia si presupun ca in
perioada urmatoare nivelurile atiuale vor ramane neschimbate se numesc:
b) metode naive;
764. Cand scria dinamica poseda, pe termen lung, o tendinta pozitiva, metoda modificarii procentuale
conduce la:
c) supraestimari;
765. Cand seria dinamica poseda, pe termen lung, o tendinta negativa, metoda
modificarii procentuale conduce la:
b) subestimari;
766. Daca, in scria dinamica este vizibila si o anumita tendinta, pentru realizarea previziunii se
recomanda:
c) metoda modificarii procentuale mobile;
767. Cu cat numarul perioadelor utilizate in calculul mediilor mobile este mai mare, cu atat perioadele
mai reeenlc au:
a) o pondere mai mica in influentarea valorii previzionate;
768. Cu cai numarul perioadelor utilizate in calcului mediilor mobile este mai mic. cu atai perioadele mai
recente au:
b) o pondere mai mare in influentarea valorii previzionale;
769. Pentru orizonturile scurte ale unor serii dinamice relativ stationare, pentru realI7.irea de previziuni,
deosebit de atractiva este:
c) metoda mediilor mobile;
770. in cazul seriilor dinamice care in configuratia lor prezinta o tendinta liniara, pentru realizarea de
previziuni se recomanda:
a) metoda mediilor mobile duble;
771. Metoda nivelarii exponentiale are unele similitudini conceptuale cu:
a) metoda mediilor mobile;
772. In cazul melodc) iiivelarii exponentiale, determinarea celei mai corespunzatoare valori a Iui a (cea
care minimizeaza abaterea medie patratica a previziunii) se realizeaza prin:
b) incercari repetate;
773. Nivelarea exponentiala dubla a lui Iirown are:
a) un parametru;
774. Nivelarea exponentiala a lui Hoit are:
b) doi parametri;

775. in cazul in care seria dinamica are o configuratie asemanatoare cu o curba de ordin superior, fara a
prezenta sezonalitati, pentru realizarea previziunilor se recomanda:

c) nivelarea exponentiala patratica a lui Brown;


776. Obiectivul urmarit de metodele de descompunere a seriilor dinamice il reprezinta izolarea cu cat mai
mare acuratete a fiecarei componente a serici dinamice, in ordinea urmatoare:
b) sezonalitate, tendinta, ciclicitate si componenta aleatoare;
777. in cazul modelului autoregresiv parametrii sunt estimati cu ajutorul:
c) metodei neliniare a celor mai mici patrate;
778. In cazul metodelor autoregresive, variabilele independente sunt constituite din:
c) valori trecute ale variabilei dependente;
779. Calculul variatiei modelului autoregresiv are la baza ipoteza ca variabilele independente suni:
b) corelate unele cu altele;
780. Determinarea ordinului modelului autoregresiv, care indica numarul de termeni ce vor fi inclusi in
model se poate face pe baza examinarii:
d) coeficientilor de autocorclatie.
781. Cu ajutorul metodei Box - Jenkins se realizeaza previziuni de lip:
c) autoregresiv;
782. Cu ajutorul filtrarii adaptalive generalizate se realizeaza previziuni de tip:
b) autoregresiv;
783. Extrapolarea trendului unei scrii dinamice prin folosirea ajustari) analitice clasice face parte din
randul metodelor:
c) endogene de previziune;
784. Metodele cauzale de previziune sunt cunoscute si sub numele de:
d) metode exogene.
785. Metodele de tip gravitational fac parte din randul metodelor:
d) de descompunere a seriilor dinamice.
786. Modelele gravitationale de previziune sunt "calibrate" prin:
b) aproximari succesive;
787. Metoda care permite realizarea de previziuni prin atasarea de probabilitati diferitelor niveluri ale
variabilei previzionale poarta numele de:
b) metoda bazata pe teoria utilitatilor;
788. In general, criteriul dominant de comparare si selectie a metodelor de previziune este:
c) gradul de precizie realizat;
789. Dupa opinia multor specialisti, cea mai utilizata metoda calitativa de previzionare este:
c) telinica Delphi;
790. Metoda de previziune care presupune reunirea grupului de experti solicitati si care trebuie sa ajunga
la un consens in ceea ce priveste previziunea variabilei investigate poarta numele de :
b) estimarile de grup;
791. Metoda de previziune care face posibila conversiunea opiniilor despre valorile extreme si valorile
cele mai probabile ale subiectului investigat in indicatori aitendintei centrale si ai variatiei. poarta numele
de:
b) metoda PERT derivat;
792. Metodn calitativa cu ajutorul careia se pot realiza previziuni bazate pe abordari calitative poarta
numele de:
a) teoria deciziei
793. Raportul de cercetate care pune accentul pe descrierea amanuntita a metodologici folosite se
numeste:
c) raport tehnic,
794. Care dintre urmatoarele componente nu se regaseste in structura raportului de cercetare:
d) costurile cercetarii.
795. Pentru reprezentarea mai multor serii numerice in acelasi grafic nu se foloseste:
c) cercul de structura;
796. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la prezentarea orala nu este adevarata:
a) elimina nevoia intocmirii unui raport scris;
797. in cazul utilizarii cercului de structura:
a) se va eviia impartirea intr-un numar prea mare de subdiviziuni;
798. Printre clementele pe care trebuie sa le includa un grafic nu se regaseste
d) subiectul si predicatul.
799. Printre clementele pe care trebuie sa le contina un tabel se regaseste:
d) toate variantele a>-c).
800. In cadrul raportului de cercetare, prezentarea ipotezelor se realizeaza la nivelul:
b) introducerii;
801. In structura corpului raportului de cercetare nu se include urmatoarea sectiune:
b) rezumamt;
802. Glosarul termenilor de specialitate se include in una dintre urmatoarele sectiuni ale raportului de
cercetare:
c) anexe;
803. Asa numita "triada" a cercetarilor de marketing include:
b) executantii cercetarii, clientii cercetarii, respondentii;
804. Printre drepturile respondentilor se numara:
d) toate variantele de la a)-c).
805. Normele de etica privind desfasurarea discutiilor focalizate de grup stipuleaza:
b) respondentilor trebuie sa li se spuna ca sun' folosite tehnici speciale de inregistrare:
806. Necesitatea de a nu solicita respondentilor sa participe la cercetari in momente nepotrivite vizeaza
dreptul acestora la:
d) siguranta.
807. Folosirea in scopuri diferite de cel al cercetarii in cauza a datelor personale. Iara consimtamantul
respondeniului, reprezinta o incalcare a dreptului la;
b) confidentialitate;
808. in cadrul legii 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire ia prelucrarea datelor cu caracter
personal si libera circulatie a acestor date, dreptul de interventie asupra datelor:
b) da posibilitatea persoanei-vizate de a Cere rectificarea, actualizarea, stergerea, transformarea
oricaror date considerate incomplete sau inexacte;