Sunteți pe pagina 1din 20

Grile Managementul comertului

Comertul aprovizioneaza cu marfuri a) numai populatia b) consumatorii finali c) consumatorii intermediari d) pe interprinzatori Baza schimbului de marfuri o constutuie existenta a) diviziunii sociale a muncii b) autonomiei si independentei producatorilor c) comertului d) negustorilor Afirmatiile urmatore sunt adevarate a) orice schimb de bunuri este act de comert b) nu orice schimb de bunuri este act de comert c) orice act de comert este act de schimb d) nu orice act de comert este si un act de schimb Care din urmatoarele enunturi sunt functii ale comertului a) realizarea valorica a marfurilor b) asigurarea integritatii marfurilor c) asigurarea continuitatii reproductive economice d) asigurarea transporturilor Locul comertului in economie poate fi apreciat prin a) cifra de afaceri b) volumul si ponderea resurselor c) contributia la dezvolotarea economiei d) numarul de magazine in functiune Dupa locul ocupat in circulatia marfurilor putem deosebi urmatoarele forme de comert a) cu capital privat b) cu ridicata (en gross) c) cooperatist d) cu amanuntul Firmele angrosiste comercializeaza bunuri a) numai de consum intermediar b) bunuri de consum intermediar si. c) in partizi relativ mici d) in partizi relativ mari Urmatoarele afirmatii referitoare la comertul angrosist sunt adevarate a) incheie circuitul marfurilor b) nu incheie circuitul marfurilor c) efectueaza un insemnat volum de operatii tehnice d) nu se efectueaza operatii cu caracter tenic Alegerea unui circuit de distributie depinde de a) costul transporturilor b) starea infrastructurii de transport c) tipul relatiilor contractuale dintre firmele partenere d) capacitatea mijloacelor de transport 1

Care din urmatoarele enunturi reprezinta avantaje oferite de angrosisti producatorilor a) le alimenteaza fluxurile banesti b) le ofera servicii logistice c) contribuie la regularizarea activitatii lor de productie d) le ofera bonificatii Care din urmatoarele enunturi reprezinta avantaje oferite de angrosisti producatorilor a) le ofera informatii privind acceptarea produselor lor b) participa la promovarea produselor producatorilor c) le asigura un prag de rentabilitate d) le asigura certificatul de capabilitate Care din urmatoarele enunturi reprezinta tendinte noi in evolutia comertului angrosist a) preocuparea de a-si consolida pozitia de intermediar b) preocuparea de a-si diversifica activitatea c) modernizarea distributiei marfurilor d) rationalizarea distributiei marfurilor Comerciantii detailisti cumpara marfuri in partizi a) mari b) mici c) potrivite capacitatii lor de plata d) potrivit capacitatii mijloacelor de transport In comercializarea marfurilor se poate deosebi a) o piata organizata b) o piata semiorganizata c) o piata programata d) o piata neorganizata O firma angrosista isi poate desfasura activitatea comerciala a) pe cont propriu b) pe baza de comenzi, fara stocuri c) pe baza de bonificatii d) pe baza de discount-uri Reteaua comerciala detailista poate fi caracterizata prin a) numarul de unitati comerciale b) atitudinea clientiilor fata de magazine c) suprafata medie a unei unitati de vanzare d) numarul de clienti Care din enunturile urmatoare sunt factori care influenteaza profitul unitatilor comerciale a) volumul vanzarilor posibile b) marimea teritoriului si densitatea populatiei c) asigurarea rentabilitatii fiecarei unitati d) structura consumatorilor Care din urmatoarele enunturi reprezinta tendinte ale modernizarii comertului in economiile dezvoltate a) concentrarea comertului detailist in mari unitati b) o anumita restrangere a comertului angrosist c) cresterea personalului operativ d) promovarea larga a formelor rapide de vanzare Reteaua comerciala de vanzare cu amanuntul poate fi structurata in 2

a) retea stationara (fixa) b) retea semimobila c) retea mobila (ambulanta) d) retea flotanta Care din urmatoarele enunturi reprezinta tendinte ale modernizarii comertului in economiile dezvoltate a) modernizarea interioara a magazinelor b) accelerarea provatizarii c) largirea gamei de servicii oferite cumparatorilor d) cresterea numarului de locuri de munca Care din enunturile urmatoare sunt factori ce influenteaza profilul unitatilor comerciale a) intensificarea gradului de urbanizare a teritoriului b) existenta unei burse de marfuri c) cresterea veniturilor populatiei d) existenta unei camere de comert Care din enunturile urmatoare sunt factori ce influenteaza profilul unitatilor comerciale a) dezvoltarea turismului si automobilismului b) varsta produselor c) sporirea autonomiei locale d) intensificarea concurentei Unitatile comerciale mobile pot fi cu a) tractiune mecanica b) tractiune manuala c) semitractiune d) tractiune hidrodinamica Care din urmatoarele enunturi reprezinta avantaje ale unitatilor comerciale mari si mijlocii a) posibilitatea de a se aproviziona direct de la producatori b) sunt apropiate de cumparatori c) ofera posibilitati largi de alegere a articolelor preferate d) pot fi administrate cu mai multa usurinta Care din urmatoarele enunturi reprezinta avantaje ale unitatilor comerciale mici a) necesar mic de capital de investitii b) organizarea si controlul gestiunii este mai facil c) sunt accesibile micilor investitori d) pot realiza o buna promovare a produselor Dupa largimea si profunzimea asortimentului comercializat, magazinele pot fi a) specializate b) combinate c) alimentare d) diversificate Dupa largimea si profunzimea asortimentului comercializat magazinele pot fi a) nealimentare b) generale c) universale d) alimentare

Magazinele universale, bine administrate, pot realiza un nivel mai bun al urmatorilor indicatori economici a) vanzari/mp suprafata comerciala utila b) o suprafata comerciala utila c) o productivitate a muncii d) durata imobilizarii marfurilor Asocierea sortimentelor la magazinele combinate se poate face pe baza a) cererii de consum b) structurii eficientei c) asortarii unor grupe de marfuri d) asortarii preturilor Dupa forma de vanzare a marfurilor unitatile comerciale pot fi a) cu alegerea marfurilor pe baza de modele b) cu preselectia marfurilor c) cu servire prin vanzatori d) restaurante clasice e) automate comerciale Amplasarea unitatilor retelei comerciale de vanzare cu amanuntul se poate face potrivit principiilor a) amplasarii uniforme b) teritorialitatii c) amplasarii concentrice d) amplasarii pe grupe de unitati e) urbanismului In mediul urban, putem deosebi urmatoarele tipuri de centre a) de proximitate b) pentru un ansamblu de locuinte c) de cartier d) stradal e) principal al orasului In mediul rural, putem deosebi urmatoarele tipuri de centre comerciale a) de apropiere b) satesc c) comunal d) interzonal e) zonal Vanzarea marfurilor presupune efectuarea unor operatii pregatitoare referitoare la a) marfurile ce vor fi oferite b) mijloacele de transport c) locurile de vanzare d) clientii vizitatori e) personalul comercial Operatiile de pregatire a marfurilor pentru vanzare pot fi a) comune tuturor sortimentelor b) generale asortimenutlui c) specifice anumitor produse d) de artizanat 4

Preambalarea marfurilr se poate face la a) producatori b) transportatori c) angrosisti d) detailisti e) cumparatori Care din enunturile urmatoare reprezinta avantaje ale preambalarii marfurilor a) imbunatateste salarizarea personalului b) reduce timpul de cumparare a produsului c) favorizeaza formele moderne de comert d) permite reducerea pretului de vanzare Aprovizionarea ritmica cu marfuri are ca efecte pozitive a) asigura continuitatea vanzarilor b) permite reducerea preturilor c) ocupa mai bine timpul personalului d) protejeaja caracteristiceile fizico-chimice ale marfurilor Pregatirea locului de vanzare presupune a) stabilirea amplasarii lui b) asigurarea utilajului de masurat, de debitat c) structurarea asortimentului d) expunerea estetica a marfurilor Pregatirea locului de vanzare mai presupune si a) instruirea personalului b) marcarea preturilor c) cunoasterea caracteristicilor produselor d) verificarea gestiunii Pregatirea salii de vanzare presupune asigurarea unor conditii a) de maxima comoditate pentru clienti in cumpararea marfurilor b) de vehicularea a marfurilor c) de conservare a proprietatilor marfurilor d) formare continua a personalului Pregatirea salii de vanzare vizeaza si a) economisirea resurselor, a timpului de munca b) buna informare a vizitatorilor c) transformarea asortimentului comercial d) reciclarea ambalajelor Expunerea marfurilor in sala de vanzare trebuie facuta a) pe grupe si subgrupe b) functie de pregatirea vanzarilor c) pe dimensiuni, culori, modele d) pe forme de vanzare Prin sectorizarea expunerii marfurilor in magazine in baza conceptiei complexelor sortimentale, s-a ajuns la a) sector tip totul pentru femei b) sector tip confectii pentru toti c) sector tip totul pentru vacanta d) sectoar tip totul pentru toti 5

La stabilirea orarului de functionare a magazinului trebuie sa se tina seama de a) caracteristicile localitatii b) amplasarea magazinului in cadrul localitatii c) modul de etalare a marfurilor d) numarul de personal comercial Functie de existenta fizica a magazinelor, vanzarea poate fi efectuata in urmatoarele doua variante de baza a) pe baza de merchandising b) pe baza de cerere-oferta c) fara magazin d) prin magazin Vanzarea la domiciliul cumparatorilor are ca avantaje a) vanzatorii sunt mai motivati b) nu pune probleme de personal c) nu presupune costuri fixe de personal d) salarizarea se poate face in regie Vanzarea pe baza de catalog este adaptata de a) micii intreprinzatori b) comerciantii fara magazine proprii c) de marile magazine specializate ca departamentele de vanzare prin corespondenta d) asociatiile familiale Vanzarea pe baza de catalog este favorizata si de a) imbatranirea populatiei b) intinerirea populatiei c) cresterea costului deplasarii d) preturile mai joase ale produselor Care din variantele alaturate reprezinta forme de vanzare electronica a) vanzarea directa pe baza de telepublicitate b) vanzarea pe baza de comenzi c) vanzarea pe baza de videotest d) vanzarea la domiciliu Care din variantele alaturate reprezinta forme de vanzare electronica a) vanzarea cu plata prin carduri b) vanzarea electronica propriu-zisa c) vanzarea prin corespondenta d) vanzarea cu plata prin cec-uri Ca mijloace de comunicare in vanzarea electronica pot fi a) comunicarea directa b) videotextul c) telemobilul d) teletextul Intre mijloacele de comunicare in vanzarea electronica pot fi si a) agentiile de informatii b) videocasetele c) pliante informationale d) videotextul

Intre mijloacele de comunicare in vanzarea electronica pot fi a) videodiscul b) videoplayer c) combinatii telefon + televiziune d) combinatii telefon + posta La vanzarea directa, mesajul publicitar trebuie sa cuprinda cu deosebire a) o informare asupra produselor b) o solicitare de opinii c) indemn pentru a comanda produsul d) o sugestie de nerisc Avantajele vanzarii electronice sunt a) vanzarea este posibila 24 din 24 b) livrarea imediata a produselor c) incredere sporita in operatorii de comenzi d) termen de garantie sporit Vanzarea pe baza de videotext are dificultati datorita a) continutului slab al prestatiilor de informare prin videotext b) profesionalism slab a personalului c) costul ridicat al sistemului de comunicare interactiva d) modul de servire Vanzarea pe baza de televiziune cablata a) accesul la servicii de cumparare poate fi permanent b) preturile sunt controlabile c) sistemul este simplu pentru cumparator d) asortimentul este relativ ingust Autoservirea in magazinele comerciale presupune a) accesul partial la raft b) accesul liber la marfurile expuse c) modificarea structurii personalului d) mentinerea structurii personalului Autoservirea este mai raspandita in comercializarea marfurilor a) alimentare b) nealimentare c) de alimentatie publica d) preambalate Vanzarea cu autoservire presupune un numar mai mare de a) controlori, indrumatori de sala b) vitrinieri, ambalatori, economisti c) supraveghetori de sala d) sefi de magazin Suprafata salii de vanzare cu autoservire trebuie sa aiba a) minimum 50-80 metri patrati b) minimum 100 metrii patrati c) forma circulara d) forma dreptunghiulara sau patrata

In sala de autoservire marfurile se expun a) in ordinea aprovizionarii lor b) cele grele, in apropierea iesirii din sala c) cele frecvent solicitate, in apropierea depozitului de mana d) cele cu preturi mici, in apropierea vanzatorului Avantajele autoservirii canstau in a) alegerea nemijlocita a articolului preferat b) reducerea stocurilor c) scurtarea timpului de cumparare d) acceptarea cartilor de credit Ca avantaje ale autoservirii mai pot fi a) nu favorizeaza sustragerile b) garantie sporita privind greutatea si pretul marfurilor c) accesul liber la marfuri d) diminuarea rotatiei stocurilor La operatia de vanzare cu expunere deschisa si alegere libera a marfurilor a) nu intervin si vanzatorii b) intervin vanzatorii c) presupune emiterea bonurilor de casa d) nu presupune bonuri de incasat La comercializarea marfurilor pe baza de modele a) produsele se livreaza din sala de vanzare b) produsele se livreaza din depozitul alaturat salii de vanzare c) intervin vanzatorii consultanti d) nu intervine nimeni Urmatoarele afirmatii referitoare la semiconfectiile comercializate in magazine sunt adevarate a) pretul lor este ceva mai mic decat la cele finalizate in fabricile de confectii b) pretul lor este ceva mai mare de cat la cele finalizate in fabricile de confectii c) ele se finalizeaza la cererea magazinului d) ele se finalizeaza la cererea cumparatorului Vanzarea semiconfectiilor se poate face cu eficienta a) in magazinele de confectii mici b) in magazinele mijlocii si mari c) prin preturi mai mici decat la comanda d) prin preturi mai mari decat la fabrica Referitor la automatele comerciale, urmatoarele afirmatii sunt adevarate a) vanzarea prin automate seamana cu vanzarea cu autoservire b) vanzarea prin automate seamana cu vanzarea pe baza de modele expuse in sala de servire c) ele se amplaseaza in apropierea magazinelor d) ele se amplaseaza acolo unde nu se pot infiinta magazine Care din urmatoarele enunturi reprezinta avantaje ale automatelor comerciale a) servirea nonstop a cumparatorilor b) produsele au un plus de prospetime c) reducerea nivelului relativ al cheltuielilor ce circulatie d) preturile sunt mai mici 8

Vanzarea pe baza de comenzi se practica atunci cand cumparatorii a) nu pot veni la magazin b) costul transportului este ridicat c) doresc sa ridice marfurile la o anumita ora de la magazin d) doresc o calitate mai buna a produselor la un pret mai mic La vanzarea marfurilor pe baza de comenzi, acestea pot fi a) primite de la clienti b) oferite clientilor de catre magazin c) relativ uzate d) oferite pe baza de tichete Plata marfurilor la vanzarea pe baza de comenzi se poate face la a) primirea marfurilor la domiciliu b) emiterea comenzii c) emiterea carnetului de cec-uri d) primirea salariului Valoarea taxei de transport poate fi functie de a) distanta b) client c) greutate si valoarea marfii d) mijlocul de transport folosit Conditia de succes a acestei forme de vanzare consta indeosebi in a) operativitatea servirii b) distanta fata de clienti c) solicitudinea magazinului d) calitatea marfurilor oferite Vanzarea prin corespondenta se refera cu deosebire la a) cumparatorii din localitati mai indepartate b) marfuri nealimentare c) produse de cofetarie-patiserie d) marfuri de alimentatie publica Vanzarea pe baza de precomanda vizeaza cu deosebire comercializarea marfurilor a) cu valoare unitara mare b) pentru consum de grup c) ce nu se gasesc curent in magazine d) alimentare Vanzarea marfurilor cu plata direct la vanzator a) se practica cu deosebire in unitatile comerciale mici b) asigura o servire mai operativa c) presupune emiterea bonurilor de casa d) nu presupune bonuri de casa Vanzarea marfurilor pe credit presupune a) plata marfurilor in rate b) plata unui avans c) acordarea de remize d) obtinerea unui imprumut bancar

Vanzarea marfurilor pe credit mai presupune a) perceperea unei dobanzi pentru suma creditata b) transportul marfurilor la domiciliul cumparatorului c) stimularea vanzarii unor marfuri de mare valoare d) diminuarea rotatiei stocurilor Contractul de vanzare-cumparare a marfurilor pe credit mai presupune adesea a) o anumita valoare minima a vanzarii b) acordarea eventuala de garantii de catre client c) marime variabila a ratelor lunare d) termen minim de plata Numarul si marimea ratelor la vanzarea pe credit se stabilesc functie de a) natura marfurilor b) valoarea marfurilor cumparate c) venitul cumparatorului d) viteza de circulatie a marfurilor Marfurile care se vand prin consignatii a) pot fi noi b) nu sunt noi dar nu necesita reparatii c) necesita mici reconditionari d) pot fi concesionate Nu pot fi depuse spre vanzare in consignatii bunuri a) scoase prin lege din folosinta civililor b) care nu apartin persoanelor deponente c) de catre persoanele in varsta d) de catre persoanele sub 21 ani Nu pot depune marfuri pentru vanzare in consignatie persoanele a) din alte localitati b) minorii c) militarii d) persoanele cu deficiente motorii Marfurile oferite spre vanzare prin consignatii pot provenii a) de la persoane cu drepturi depline b) din aprovizionari de produse de catre firma obtinute prin licitatii c) din preluari prin conventii d) de la unitati militare Preturile produselor din consignatii se stabilesc a) prin corelare cu pretul produselor similare si gradul lor de uzura b) cu ajutoarul unor agenti executori c) pe baza sugestiilor depunatorilor d) pe baza unor tabele de preturi Marfurile primite spre vanzare in consignatie a) raman proprietate a depunatorului pana in momentul vanzarii lor b) devin proprietate a firmei cu magazinul de consignatie c) li se adauga o marja de profit si tva d) li se adauga un comision si tva

10

Pana la achitarea completa a valorii marfurilor ele a) pot fi instrainate b) nu pot fi instrainate In cazul nevanzarii marfurilor din consignatii intr-un anumit interval de timp a) termeul se prelungeste automat b) se restituie deponentului dupa plata unei taxe de magazinaj c) contractul poate fi reinnoit d) nu se pune problema termenului de vanzare Alegerea unei anumite forme de vanzare a marfurilor depinde de a) particularitatile marfurilor comercializate b) pozitia firmei pe piata c) eficienta practicarii ei d) amplasarea unitatii comerciale Alegerea unei anumite forme de vanzare a marfurilor mai depinde si de a) marimea magazinului b) structura asortimentului c) intensitatea concurentei d) pozitia magazinului in centrul comercial Marfurile din materii prime scumpe cu pret ridicat, de dimensiuni mici impun inca a) vanzarea lor asistata b) vanzarea bazata pe comenzi c) vanzarea lor in forma clasica, prin intermediul vanzatorilor d) perceperea de garantii gestionare Marfurile cu tehnicitate si complexitate ridicata impun inca vanzarea a) asistata b) prin intermediul vanzatorilor c) la domiciliul clientilor d) prin corespondenta Depozitul de marfuri este o subunitate a) a centrelor comerciale de cartier b) de baza la firmele angrosiste c) auxiliara la firmele detailiste d) preponderent a firmelor producatoare Depozitele ca unitati operative a) au personalitate juridica b) desfasoara activitati de pregatire a marfurilor pentru livrare c) livreaza marfuri tertilor d) stabilesc nivelul preturilor Intr-un sens restrans (tehnic) depozitul este un a) spatiu relativ amenajat b) spatiu cu constructii, instalatii si utilaje pentru operatiuni specifice c) un sector al productiei de baza d) departament de management Oportunitatea stocurilor si a depozitelor este justificata de a) particularitatile producerii si circulatiei anumitor bunuri b) de reteaua comerciala detailista c) transformarea asortimentului de productie in asortiment comercial 11

d) asteptarea clientilor Existenta depozitelor de marfuri este justificata si de a) aprovizionarea continua a magazinelor, a populatiei b) divizarea partizilor mari de marfuri preluate de la producatori c) necesitatea asigurarii marfurilor d) necesitatea marcarii marfurilor Functiile depozitelor mai depind si de a) marimea si structura marfurilor ce trec prin interiorul lor b) marimea, profilul si importanta firmelor angrosiste c) modul de gestionare a marfurilor d) termenul de garantie acordat Printre functiile depozitelor se mai pot consemna a) imbunatatirea calitatii unor produse b) formarea asortimentului comercial c) diversificarea distributiei d) scurtarea circuitelor de distributie Privind continutul principal al activitatii desfasurate depozitele pot fi a) de colectare b) de prezentare c) de distributie d) productie Depozitele de colectare, de regula a) acumuleaza partizi mici de marfuri b) formeaza loturi mari de livrare c) primesc loturi mari de marfuri d) livreaza marfuri, de regula micilor detailisti Depozitele de distributie a) acumuleaza partizi mici de marfuri b) formeaza loturi mari de livrare c) primesc loturi mari de marfuri d) livreaza marfuri adesea detailistilor mici si mijlocii Dupa natura constructiilor depozitele de amrfuri pot fi a) deschise b) semideschise c) de servire d) de informare Dupa pozitia lor la sol depozitele inchise pot fi a) terestre b) subacvatice c) subterane d) de inaltime Potrivit structurii stocurilor, depozitele pot fi a) strict specializate b) nespeciale c) specializate d) private

12

Potrivit structurii stocurilor, depozitele mai pot fi a) combinate b) generale c) mixte d) ale cooperativelor de consum Cele mai costisitoare depozite sunt considerate a fi cele a) specializate b) terestre c) strict specializate d) semisubterane In comertul modern, depozitele devin a) subunitati active de vehiculare a marfurilor b) unitati de servire a consumatorilor de grup si a celor individuali daca ei cumpara peste o anumita valoare c) unitati de servire la domiciliu d) unitati de prelucrare industriala Costul ridicat al construirii depozitelor impune utilizarea lor mai eficienta ceea ce se poate realiza prin a) diversificarea operatiilor b) modernizarea capacitatii de depozitare c) cresterea cantitatilor depozitate in vrac d) scutirea de tva Folosirea mai intensiva a spatiilor de depozitare se poate realiza prin a) receptionarea rapida a marfurilor b) accelerarea circulatiei marfurilor prin depozit c) reducerea preturilor de livrare a marfurilor care intra in depozit d) asigurarea suplimentara a marfurilor La proiectarea depozitelor trebuie tinut seama si de a) volumul marfurilor ce vor fi depozitate b) densitatea si profilul depozitelor deja existente, concurente c) marimea taxei pe valoarea adaugata d) densitatea retelei rutiere Stabilirea dimensiunii optime a depozitului trebuie sa aiba in vedere a) volumul previzibil al stocurilor b) formele interne de vehiculare a produselor c) caracteristicile volumetrice ale produselor ce se vor depozita d) structura tehnologica a produselor Realizarea de depozite prin asocierea mai multor angrosisti permite a) economii la investitii b) economii la cheltuieli de vehiculare a marfurilor c) cai comune de acces, instalatii de alimentare cu apa, cu energie d) bonificatii sporite Mai eficiente se dovedesc a fi depozitele a) tip hala, neetalate, fara subsol b) realizate din materiale usoare c) realizate cu capital mixt d) construite pe verticala 13

Mai eficiente se dovedesc a fi depozitele cu a) posibilitati de depozitare atat pe orizontala cat si pe verticala b) cote de adaos comercial medii c) inaltimi intre 6 m si 16 m d) de dimensiuni mici Raza de influenta a unui depozit poate fi functie de a) amplasarea furnizorilor si beneficiarilor da marfuri b) situatia cailor de transport pentru marfuri c) nivelul bonificatiilor d) structura clientelei Raza de influenta a unui depozit mai este influentata si de a) existenta si amploarea altor forme de circulatie a marfurilor b) volumul si structura marfurilor ce se vor depozita c) modul de plata a marfurilor d) existenta altor depozite si intensitateal concurentei lor Raza de influenta a unui depozit mai este influentata si de a) topografia localitatii, a zonei b) densitatea si ocupatia populatiei c) situatia infrastructurii generale de transport d) sezonalitate O amplasare optima a unui depozit presupune apropierea lui maxima de a) reteaua de magazine pe care o aprovizioneaza in sistem franco-magazin b) casele de comert si industrie c) casele de moda d) principalele sosele, statii de cale ferata, porturi Din punct de vedere al cerintelor constructive, terenul trebuie a) sa fie ferit de umezeala excesiva b) sa fie in proprietate privata c) sa fie nisipos d) apa freatica sa fie la o anumita adancime Tot sub aspectul cerintelor constructive, terenul depozitului trebuie sa nu a) fie inundabil b) fie langa calea ferata c) prezinte risc de alunecare d) fie proprietate a unor regii Functie de destinatie, depozitul poate sa cuprinda a) o suprafata de pastrare a marfurilor b) suprafete (incaperi) auxiliare c) incaperi pentru aer conditionat d) incaperi administrative si sociale Suprafata utila a unui depozit cuprinde a) suprafata de pastrare propriu-zisa a marfurilor b) suprafete de trecere dintre stive, stelaje, dintre acestea si pereti c) suprafete ocupate de lemente ale constructiei d) suprafete ocupate de lifturi

14

Deplasarea marfurilor in depozitele mici se face pe principiul a) curentului b) circular c) distantei minime de transport In marile depozite, deplasarea marfurilor se face pe principiul a) curentului, cu doua rampe b) celor trei rampe In marile depozite, fluxul amrfurilor poate fi a) liniar b) in forma de L c) circular d) in forma de U e) in linie franta Spatiile mari pentru pastrarea marfurilor (cu exceptia celor frigorifice) pot fi amenajate astfel a) ca o sala generala unica b) ca un salon de prezentare c) ca o sala generala sectorizata prin pereti subtiri precum grilaje d) sub forma unor camere total independente Sala generala unica a depozitului de marfuri prezinta urmatoarele avantaje a) conditii mai bune de mecanizare b) conditii mai bune de pastrare c) poate fi mai bine iluminata d) o folosire mai intensiva a suprafetelor de depozitare Sala generala unica a depozitului mai prezinta si urmatoarele avantaje a) utilizarea larga a mijloacelor suspendate de transport b) gestionarea in grup a depozitului c) vehicularea mai usoara a marfurilor d) poate fi incalzita mai bine Sectorizarea salii de depozitare prin pereti despartitori subtiri se impune a) cand este necesar alcatuirea unui asortiment comercial complex b) cand trebuie sa fie respectate anumite reguli de vecinatate c) la depozitarea in containere d) la livrarea franco magazin Inaltimea de asezare a marfurilor in depozit depinde de a) modul lor de aranjare la pastrare b) calificarea personalului din depozit c) natura marfurilor d) viteza de circulatie a merfurilor e) rotatia stocurilor Inaltimea de asezare a marfurilor in depozit mai depinde si de a) rezistenta ambalajelor b) calificarea personalului c) caracteristicile utilajului de ridicat d) alte caracteristici ale personalului

15

Organizarea, functionalitatea si eficienta unui depozit pot fi exprimate cu ajutorul urmatorilor indicatori a) volumul vanzarilor pe mp suprafata com utila b) structura personalului depozitului c) volumul stocurilor pe mp suprafata com utila d) productivitatea muncii Organizarea, functionalitatea si eficienta unui depozit mai poat fi exprimate si cu ajutoarul urmatorilor indicatori a) gradul de ocupare a suprafetei si capacitatii de depozitare b) cheltuielilor de circulatie pe mp suprafata comerciala utila sau totala c) structura marfurilor depozitate d) rata rentabilitatii depozitului Eficienta cheltuielilor de investitii cu un depozit poate fi evidentiata cu indicatorii a) investitia specifica b) coeficientul eficientei economice a investitiei c) capacitatea de depozitare d) termenul de recuperare a investitiei Referitor la comertul de alimentatie publica, urmatoarele afrmatii sunt adevarate a) produce preparate culinare si asigura conditii de consum b) produce doar preparate culinare c) toate unitatile ofera si programe de divertisment d) comercializeaza atat preparate cat si nepreparate Activitatea de alimentatie publica este importanta si prin aceea ca a) favorizeaza cresterea productivitatii muncii in alte unitati de productie b) favorizeaza structura productiei c) stimuleaza dezvoltarea turismului d) stimuleaza realizarea de economii Comertul de alimentatie publica se caracterizeaza prin aceea ca a) comercializeaza produse in cantitati mici b) ofera produsele in stare proaspata c) ofera produsele la la preturi joase d) are un nivel relativ al costurilor scazut Comertul de alimentatie publica se mai caracterizeaza si prin aceea ca preparatele sale a) nu se pot depozita mult timp b) se consuma de regula in unitatile respective c) nu se pot executa la comanda d) presupun costuri mari de stocaj Amplasarea unitatilor de alimetatie publica se face in functie de a) numarul populatiei din zona b) gravitatia comerciala a populatiei din zona c) viteza de circulatie a marfurilor d) structura populatiei Amplasarea unitatilor de alimentatie publica se face si in raport de a) functiile economice si sociale ale zonei b) puterea de cumparare a populatiei din zona c) cota de adaos comercial admisibila d) specificul activitatilor si stilul de viata al populatiei din zona 16

Restaurantele care au si caracter recreativ se amplaseaza cu succes in a) zona centrala a localitatii b) gari, autogari, institutii publice c) institutii de invatamant d) zone pitoresti sin apropierea localitatilor, a oraselor in special Unitatile tip expres, fast food au eficienta daca sunt amplasate in a) zone aglomerate, cu circulatie intensa b) zone linistite, recreative Cofetariile au eficienta daca sunt amplasate cu deosebire a) in zonele rezidentiale b) pe artere intens circulate Pe parcursul unui an, unitatile de limentatie publica sezoniere functioneaza cu deosebire in a) statiunile balneo-climaterice b) in zona unitatilor administrative c) zonele cu activitate de constructii d) zonele pietonale Suprafata unei unitati de alimentatie publica are ca etalon de exprimare numarul de a) mese din sala de servire b) locuri la mese c) numarul de ospatari Complexele de alimentatie publica a) se organizeaza in orase, in statiuni turistice b) se organizeaza in zona unor firme industriale c) ele folosesc impreuna o serie de spatii auxiliare, de parcare etc d) au insa costuri la 1000 lei vanzari mai mari In organizarea unitatilor de alimentatie publica se recomanda a) evitarea gigantismului b) practicarea de preturi joase c) individualizarea, personalizarea unitatilor d) standardizarea organizarii si servirii Dupa profilul obiectului lor de activitate si scopul urmarit, restaurantele pot avea caracter a) recreativ b) multifuncional c) pronuntat culinar d) administrativ Dupa locul de desfasurare a activitatii, unitatile de alimentatie publica pot fi a) terestre b) in vagoane de calatori c) in autospeciale d) in automagazine Dupa locul de desfasurare a activitatii, unitatile de alimentatie publica mai pot fi a) pe nave fluviale, maritime, oceanice b) in sanatorii c) in nave aeriene d) in catering

17

In vagoanele de calatori se organizeaza a) vagon-restaurant de tip clasic b) vagon-bar c) cofetarie d) minibar in vagonul de dormit e) bar de noapte Barul de noapte are urmatoarele caracteristici a) amplasare in zonele centrale b) functioneaza in doua schimburi c) ofera conditii normale de confort d) ofera, preparate si divertisment Barul de zi are ca specific urmatoarele a) mobilier de dimensiuni relativ mici b) dispune de aparatura audio-videa c) functioneaza nonstop d) ofera o atmosfera de intimitate Barurile se caracterizeaza prin urmatoarele a) ofera numai preparate culinare reci b) ofera preparate calde si reci c) ofera doar bauturi racoritoare d) se amplaseaza in apropierea garilor a pietelor, a fabricilor Bufetele au caracteristic faptul a) comercializeaza produse culinare reci minuturi, preparate la gratar b) vanzarea se face prin autoservire Bodegile au caracteristic faptul ca a) comercilizeaza cu deosebire gustari, aperitive si bauturi alcoolice b) toate produsele sunt preparate in bucataria proprie Ca tipuri de unitati specifice organizate in unele tari se pot mentiona a) restaurant rotativ in ... b) restaurant rotativ pe fundalul marii c) restaurantul familial d) bucatarii centrale (catering) Tot ca unitati specifice de alimentatie publica, organizate in unele tari se mai pot mentiona a) restaurant pe fundul marii cu tunel de acces b) restaurantele suspendate c) bucatarii mobile d) bufete in circuit Cresterea cifrei de afaceri, a profitabilitatii restaurantelor se pot realiza, in primul rand prin a) sporirea productiei de preparate culinare proprii in total vanzari b) cresterea calitatii preparatelor c) cresteres numarului de personal la servire d) destructurarea meniului Pentru cresterea productiei de preparate culinare proprii este necesar a) o buna cunoastere a cererii locale b) o scadere relativa a preturilor 18

c) o aprovizionare ritmica complexa d) o imbunatatire a marjei de profit Pentru cresterea productiei de preparate culinare proprii mai apare necesar a) modernizarea laboratoarelor de productie, a bucatariei b) modernizarea structurii productiei c) diversificarea productiei de preparate culinare proprii d) simplificarea meniului Organizarea procesului de productie si de vanzare in restaurante sunt influentate de a) frecventa diferita a clientilor in timpul zilei b) frecventa diferita a clientilor pe zi , in cursul saptamanii c) nivelul de calificare a personalului d) vechimea personalului de servire Organizarea procesului de productie si de vanzare in restaurante este influentata si de urmatoarele aspecte a) preparatele culinare trebuiesc comercializate imediat dupa preparare b) productia trebuie diversificata c) preturile trebuie sa fie medii d) produsele trebuie sa fie de foarte buna calitate Procesul de producere a preparatelor culinare cuprinde a) prelucrarea primara b) semiprelucrarea c) prepararea termica in bucatarii d) prelucrarea in mai multe transe Sporirea eficientei unitatilor de alimentatie publica se poate realiza prin a) cresterea volumului si calitatii preparatelor comercilizate b) modificarea periodica a accizelor c) o mai buna folosire a utilajelor si personalului d) sporirea dimensiunii unitatilor Sporirea eficientei unitatilor de alimentatie publica se mai poate realiza si prin a) realizarea unei diviziuni optime a muncii in cadrul personalului b) reducerea termenului de recuperare a investitiilor c) sporirea disciplinei si a ordinei in activitatea de productie si vanzare d) corelarea mai stransa a ofertei cu cererea O buna servire a consumatorilor, presupune efectuarea unor operatii prealabile cum ar fi a) pregatirea spatiilor de primire b) pregatirea sefului de unitate c) pregatirea personalului de servire d) igienizarea spatiilor de promovare Pregatirea ospatarilor la inceputul zilei de munca vizeaza cunoasterea de catre acestia a a) meniului b) clientilor c) zonelor (meselor) in care ei vor servi d) fluxului ambalajelor Vanzarea produselor in unitatile de alimentatie publica se face prin a) ospatarilor b) tonetarilor c) vanzatorilor 19

a) b) c) d)

Care din urmatoarele enunturi sunt functii ale comertului realizarea unui echilibru in circulatia monetara asigurarea de profit pregatirea marfurilor pt vanzare aprovizionarea cu marfuri a populatiei Dupa forma de vanzare a marfurilor unitatile comerciale pot fi a) cu autoservire b) tonete c) cu acces liber la marfuri d) itinerante Cand trebuie facuta alimentarea salii de vanzare cu marfuri a) inaintea inceperii programului b) pe parcursul programului c) la sfarsitul programului d) la inceputul saptamanii Functiile depozitelor mai depind si de a) marimea si structura marfurilor ce trec prin interiorul lor b) marimea, profilul si importanta firmelor angrosiste c) modul de gestionare a marfurilor d) termenul de garantie acordat Folosirea mai intensiva a spatiilor de depozitare se poate realiza prin a) marirea timpului de utilizare a depozitului b) cresterea gradului de paletizare, containerizare a marfurilor c) imbunatatirea conditiilor de pastrare si reducerea pierderilor d) dezvoltarea comertului mobil La proiectarea depozitelor trebuie tinut seama si de a) propr. fizico-chimice ale marfurilor ce vor fi depozitate b) intensitatea traficului pietonal c) anumite conditii speciale de pastrare d) intensitatea curentilor atmosferici Activitatea de alimentatie publica este importanta prin aceea ca a) ocupa un nr insemnat de persoane b) este o activitate productiva, creatoare de valoare c) permite economisirea timpului in gospodaria casnica d) asigura economie de personal Pe parcursul unui an, unitatile de alimentatie publica se pot organiza si functiona a) sezonier b) semisezonier c) permanent d) in stationar Sporirea eficientei unitatilor de alimentatie publica se mai poate face si prin a) aprovizionarea la timp complexa b) organizarea rationala a locurilor de munca c) practicarea bonificatiilor d) reducerea consumului de active fixe

20