Teste grila la Economia turismului

1. Elemente structurale fundamentale ale fenomenului turism sunt:

a) calatoria;
b) destinatia sejurului aflata in afara resedintei;
c) temporalitatea sejurului;
d) caracterul nelucrativ.
A (a,d)
B (a,b,c,d) C (c)
D (b,d)
2. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
a) semnificatia termenului de recreere este mai larga decat cea a termenului turism;
b) recreerea se indentifica cu turismul;
c) turismul,spre deosebire de recreere, in axiomatic presupune calatoria si innoptarea in afara domiciliului;
d) turismul este un fenomen cu abordare multifunctionala.
A (a,c,d)
B (b,c)
C (d)
D (a,b,c,d)
3. In functie de sensul interventiei lor,factorii de influenta ai dezvoltarii turismului sunt:
a) permanenti si conjuncturali;
b) exogeni si endogeni;
c) ai cererii si ai ofertei;
d) primari si secundari.
4. In functie de durata in timp a actiunii lor,factorii de influenta ai dezvoltarii turismului sunt:
a) exogeni si endogeni;
b) permanenti si conjuncturali;
c) primari si secundari;
d) economici si politici.
5. Printre factorii restrictivi ai activitatii turistice pot fi mentionati:
a) dinamica inalta a cererii turistice;
b) diversitatea accentuata a ofertei de resurse atractive;
c) conditiile meteorologice nevavorabile;
d) constrangeri de timp,administrative si sanitare.
A (a,b)
B (b,c) C (c,d)
D (a,b,c,d)
6. Ca indicator calitativ relevant al circulatiei turistice,durata medie a sejurului (Ds) se exprima ca raport
intre:
a) numarul turistilor si numarul populatiei;
b) numarul turistilor inregistrati si numarul de zile din perioada analizata;
c) numarul de zile-turist si numarul turistilor;
d) numarul de turisti spre o anume destinatie si totalul emisiunii turistice a zonei (tarii) respective.
7. Densitatea circulatiei turistice (Dr) se calculeaza ca raport intre:
a) numarul de turisti din perioada analizata si numarul populatiei rezidente la data analizei;
b) numarul de turisti si numarul de zile al perioadei analizate;
c) suma de zile-turist si numarul turistilor;
d) numarul de turisti spre o destinatie aleasa si numarul total al turistilor emisi de o zona.
8. Statisticile turismului mondial disting urmatoarele tipuri de turism:
a) turism intern (national);
b) turism regional;
c) turism international indepartat;
d) turism in localitatea de domiciliu.
A (b,c,d) B (a,b,c) C (a,b,c,d) D (a,b)

9. Prin prisma scopului principal al calatoriei,formele de voiaj pot fi:

a) turismul de odihna si relaxare;
b) turismul cultural;
c) turismul de afaceri;
d) excursiile de o zi in localitatile invecinate localitatii de domiciliu.
A ( b,c)
B (a,b,c,d) C (a,b,c)
D (b,c,d)
10. Circulatia turistica poate fi cuantificata prin urmatoarele unitati de observare:
a) punctele de frontiera;
b) unitatiile cu activitate de cazare turistica;
c) agentiile de turism rezidente pe teritoriul national;
d) bugetele de familie.
A (a,b,c,d) B (a,b,c)
C (b,c) D (a,b)
11. Cea mai mare parte a circulatiei turistice internationale se desfasoara:
a) intre continente
b) in interiorul continentelor;
c) intre tarile vecine;
d) alta situatie.
12. Intre atributiile OMT se numara:
a) elaborarea strategiilor in dezvoltarea turismului international;
b) organizarea calatoriilor internationale;
c) acordarea de asistenta tehnica de specialitate;
d) realizarea de investitii turistice.
A (a,b,c,d)
B (a,c)
C (b,d)
D (a)
13. Organizatiile profesionale ca forma de organizare a agentiilor economici din turism fac parte din
formulele:
a) integrarea la nivelul individului;
b) integrarea la nivelul guvernului;
c) integrare la nivelul organizatiilor internationale;
d) asociere.
14. Din punct de vedere al legaturii cu finalitatea activitatii turistice,intreprinderile turistice pot fi:
a) intreprinderi turistice primare;
b) intreprinderi turistice secundare;
c) intreprinderi mixte;
d) intreprinderi multinationale.
A (a,b,c) B (a,b) C (a,b,c,d)
D (c)
15. In structurile organizatiilor internationale cu competente in domeniul turismului pot fi incluse:
a) Ministerul turismului;
b) Centrele teritoriale de promovare a turismului;
c) Organizatia Aviatei Civile Internationale;
d) Organizatia internationala a muncii.
A (a,b,c) B (a,b)
C (c,d) D (a,b,c,d)
16. Principalii factori determina nivelul si structura ofertei turistice sunt:
a) teritoriul;
b) sectorul tertiar;
c) baza tehnico-materiala;
d) ansamblul acestora.

17. Nivelul,dinamica si structura cererii turistice pot fi modelate prin urmatorii factori:
a) disponibilitatea de timp liber;
b) factorii economici si sociali;
c) factorii demografici;
d) organizarea si promovarea.
A (a,b,c) B (b,d) C (c,d) D (a,b,c,d)
18. Comparativ cu piata bunurilor,in general si piata serviciilor,in particular,piata turistica se particularizeaza
prin:
a) finalitatea specifica;
b) caracter peticit;
c) multidimensionalitate;
d) risc mult mai accentuat.
A (a,b) B (c,d) C (a,b,c,d) D (b)
19. Raportul dintre cerere si consumul turistic ia forma:
a) cerere = consum;
b) cerere = suma produselor turistice cumparate;
c) cerere > consum;
d) cerere < consum.
20. Elementele structurale ale ofertei turistice pot fi grupate in doua categorii:
a) andogene si exogene;
b) prezente si viitoare;
c) cu plata si gratuite;
d) de atractie (naturale si antropice) si functionale (echipamente si servicii)
21. In ansamblul serviciilor turistice complementare (suplimentare) pot fi incluse:
a) cazare si transport;
b) telecomunicatii si gospodarie comunala;
c) informare si intermediere;
d) organizare si pregatire a consumului turistic.
22. Printre particularitatile serviciilor turistice pot fi retinute:
a) nestocabilitatea prestatiilor;
b) inseparabilitatea de persoana prestatorului;
c) caracterul nematerial al prestatiei;
d) prezentarea lor pentru cele mai favorabile perioade de comercializare.
A (a,b,c) B (b,c) C (a,b,c,d) D (a,d)
23. Din punct de vedere al naturii si ponderii detinute in ansamblul prestatiilor oferite,serviciile turistice se
grupeaza in:
a) servicii turistice specifice si nespecifice;
b) servicii de organizare si pregatire a consumului turistic;
c) servicii de organizare si pregatire a consumului turistic;
d) servicii de transport si de telecomunicatii.
24. In functie de relatiile financiare angajate intre prestatori si beneficiari,serviciile turistice pot fi:
a) servicii turistice marfare (cu plata);
b) servicii turistice ferme;
c) servicii turistice nonmarfare (gratuite);
d) servicii turistice spontane.
A (a,b) B (a,c) C (a,b,c,d) D (b,d)

25. Serviciile turistice nespecifice pot fi:

a) serviciile de transport turistic;
b) serviciile de transport comun;
c) serviciile de gospodarire comunala si locativa;
d) serviciile de tratament.
A (a,b,c,d)
B (c,d) C (b,c) D (a,b)
26. Motivatia optiunii turistilor pentru transportul pe cale ferata se rezuma la urmatoarele avantaje principale:
a) regularitatea si certitudinea deplasarii;
b) posibilitate mare de a controla traseul ales;
c) costul relativ mai scazut al calatoriei fata de mijloacele aeriene,asociat cu viteza mare de deplasare;
d) autonomia in alegerea rutelor in circuitele itinerante.
A (a,c,d) B (a,c) C (a,b)
D (c,d)
27. In cazul sosirilor de turisti straini in Romania,cele mai utilizate mijloace de transport sunt:
a) rutiere;
b) feroviare;
c) aeriene;
d) navale.
28. Factorii-cauza funcdamentali care determina alegerea unui anumit mod de transport turistic sunt:
a) distanta calatoriei;
b) numarul de persoane din grup;
c) disponibilitatile banesti;
d) toti factorii mentionati.
29. Tipurile de curse prin care poate fi realizat un voiaj turistic aerian pot fi:
a) curse cu zboruri programate regulat;
b) curse amanate;
c) curse la cerere (charter);
d) curse reorientate.
A (a,c) B (a,b) C (a,b,c,d) D (b,d)
30. Vasele de croaziera,prin conceptie,asigura turistilor:
a) transportul;
b) cazarea;
c) hrana si distractia;
d) toate acestea,luate la un loc.
31. Functia principala a unutatilor hoteliere,indiferent de tipul,categoria de confort,gradul de dotare etc.al
acestora,este:
a) prestarea serviciilor complementare;
b) cazarea;
c) alimentatia clientilor gazduiti;
d) serviciile de intermediere.
32. In cazul unei structuri a ospitalitatii turistice (hotel) sunt cuprinse ca servicii principale:
a) cazarea;
b) alimentatia;
c) serviciile de informare;
d) serviciile cultural-artistice si de agrement.
A (a,b)
B (a,b,c)
C (c,d)
D (a,b,c,d)
33. Prestarea serviciului de cazare semnifica:
a) un serviciu turistic;
b) un serviciu turistic specific;
c) serviciu turistic specific de baza;
d) un serviciu complementar.
A (b,c)
B (c)
C (a,b,c)
D (a,b,c,d)

34. Cazarea in cadrul pensiunilor turistice reprezinta:

a) un serviciu de organizare si pregatire a consumului turistic;
b) un serviciu turistic de baza;
c) un serviciu complementar;
d) un serviciu turistic nespecific.
35. Asigurarea parcarii automobilelor este:
a) un serviciu complementar;
b) un serviciu nespecific;
c) un serviciu de baza;
d) un serviciu de organizare a consumului turistic.
36. Calitatea prestatiei turistice in ansamblul ei este influentata de trasaturile serviciilor specifice alimentatiei
publice,respectiv:
a) prezenta lor in toate momentele-cheie ale consumului turistic;
b) existenta unei diversitati structurale;
c) particularizarea lor;
d) corespondenta in egala masura a exigentelor turistilor autohtoni si straini.
A (a,c,d)
B (a,b,c,d) C (a,b) D (d)
37. Dezvoltarea si perfectionarea serviciilor turistice de alimentatie publica presupun:
a) concentrarea si industrializarea procesului de pregatire a preparatelor culinare;
b) modernizarea reletei comerciale din punct de vedere structural si al distribuirii in teritoriu;
c) diversificarea formelor de servire;
d) reducerea preturilor de comercializare.
A (a,b) B (a,b,c,d)
C (a,b,c) D (a,b,d)
38. Patiseria, ca unitate pentru servirea consumatorilor,se poate organiza cu profil de:
a) placintarie;
b) simigerie;
c) covrigarie,gogoserie;
d) patibar.
A (a,b,c) B (a,b) C (a,b,c,d)
D (a,b)
39. Serviciile de alimentatie publica pentru turisti sunt:
a) servicii turistice de baza;
b) servicii turistice nespecifice;
c) servicii turistice complementare;
d) servicii de organizare si pregatire a consumului turistic.
40. Restaurantul vanatoresc este:
a) un restaurant clasic;
b) un restaurant specializat;
c) un restaurant cu specific;
d) o brasserie
41. Din punct de vedere al caracterului prestatiilor,serviciile complementare pot fi:
a) servicii de cazare;
b) servicii de agrement;
c) servicii de informare;
d) servicii de intermediere.
A (a,b,c) B (c,d) C (b,c,d) D (a,b,c,d)
42. Din perspectiva economico-sociala,agrementul:
a) vine in intampinarea exigentelor de crestere a atractivitatii statiunilor turistice;
b) constituie mijlocul principal de individializare a ofertei turistice;
c) permite o diversificare a produselor firmelor si destinatiilor aflate intr-o permanenta competitie;
d) toate aceste sant valabile.

43. Agrementul este un serviciu turistic:

a) complementar;
b) nespecific;
c) de baza;
d) de pregatire a consumului turistic.
44. Agrementul vizeaza:
a) destinderea si reconfortarea fizica a turistului;
b) divertismentul turistului;
c) dezvoltarea capacitatii turistilor practicanti;
d) toate acestea sunt valabile.
45. Serviciile si activitatile turistice cu caracter cultural-educativ presupun:
a) vizitarea unor obiective de interes turistic:
b) odihna in timpul liber;
c) vizionarea unor programe cultural-artistice;
d) vizite documentare pe diverse teme profesionale.
A (a,c,d) B (a,b,c,d) C (b,c,d)
D (c,d)
Raspunsuri:
1B
2A
3B
4B
5C
6C
7A
8B
9C
10 A

11 B
12 B
13 D
14 B
15 C
16 - D
17 D
18 C
19 D
20 D

21 C
22 A
23 A
24 B
25 C
26 B
27 A
28 D
29 A
30 D

31 B
32 A
33 C
34 B
35 A
36 B
37 C
38 C
39 A
40 B

41 B
42 D
43 C
44 D
45 A