Ne-a dat 25 de intrebari/grile ( 0.4 pct.

/gril):, pe doua nr dar erau aceleasi intrebari, puse altfel, asa am vorbit cu colegii,
Nu stiu de unde le-a scos, eu am reunit tot materialul lor de pe economiamaterialului.ase, atat de la IDD/zi seria B,C,D, cat si de la seria A, (le ai mai jos) si foarte putine intrebari au raspunsul in aceste materiale. 1) Din intrebarile de mai jos- (date cu un an inaintea mea, la zi, si preluate de mine de la cei de la zi), ce este cu rosu ni le-a dat si noua 2) Din ultimul capitol cu transportul auto nu am avut intrebari 3) Am avut 2 intrebari din partea cu hotelurile, habar nu am avut caci nu am gasit in cursurile alea nimic, Era vorba de operatiunea de segregare, te intreba care din lantrile hoteliere nu au acceptat aceasta metoda, iti dadea mai multe firme Hilton, Ascor, parca, a doua era si mai tare, cu lanturi hoteliere din Anglia, parca din Japonia, care sunt mai puternice, sau asa ceva. Din ce imi mai aduc aminte 1) O intrebare legata de o apreciere a monedei unei tari fata de alte tari, ce efect are 2) O alta legata de turismul religios de ce este motivat el 3) O intrebare legata de companiile angrosiste de turism , ce fac ele, una legata de touroperator si alta de agentiile de turism 4) Motivatii pt parcurile tematice 5) Legaturi intre categoriile comportamentale i stadiile din ciclul de via al unei localizri turistice 6) Una legata de legatura intre cerere si oferta 7) Una legata de caracteristicile IT, sau turismului international Multe erau, poate pe baza de rationament, nu neaparat din materiale. Oricum, doamna a fost super de treaba, si-a vazut de ale ei, dar nu prea aveai de unde sa copiezi, cel putin eu, ca nu am avut in materiale asa ceva. Cand am venit acasa m-am uitat si prin carte, dar nu am gasit nici acolo mai nimic.

Tine cont de prezenta de la seminar/cursuri!

De la Dan subiecte Turism, anul 2008: BILET DE EXAMEN A. Marcati in grila raspunsul corect. Sunt posibile mai multe raspunsuri corecte. Malaika, un stat exotic, situat intr-o regiune periferica a globului are o suprafata de 120 mii km patrati, populatia de 16 mln. locuitori, predominant de religie budhista, cu un PIB/loc de 2820 dolari. Aportul in PIB al celor 3 sectoare este de : 30 % agricultura, 25% industria si 45% serviciile. Rata somajului este de 15% 1.Lipsa de poluare a tarii, mediul cultural specific si mai putin cunoscut, relieful montan deosebit
de atractiv precum si declararea recenta a tarii ca stat independent, au atras atentia

a) Turistilor individuali de masa b) Turistilor alocentrici c) Turistilor organizati de masa d) Turistilor psihocentrici

2.Reactia populatiei locale fata de vizitatori a fost, conform clasificarii lui Doxey, de : a) ostilitate b) suspiciune c) apatie d) euforie 3.Obiectivele turistice care au atras turistii prin unicitate au fost de natura culturala, respectiv un
templu datand dinsecolul XI, vestigiile unei cetati datand din sec. XII, 5 pesteri. Specialistii au apreciat atractivitatea turistica totala a tarii, prin prisma unicitatii resurselor, ca fiind :

a) b) c) d)

importanta egala cu 7,0 egala cu 2,2 imposibil de masurat

4.Teritoriul vizitat de catre turisti a inceput sa fie valorificat de catre intreprinzatorii locali astfel
incat in stadiul explorarii comerciale :

a) b) c) d)

au inceput sa fie construite mari capacitati hoteliere turoperatorii au inclus destinatia in oferta destinata turismului de masa a crescut pretul terenurilor s-a creat cadrul institutional de dezvoltare a turismului

5.In anul 2006 densitatea turistica a fost 60%, cheltuiala unitara 210 dolari, incasarea unitara
300 dolari, intensitatea turistica 40%. Volumul valoric al inboundului a fost

a) b) c) d)

2.880 mln. Dolari 2.016 mln Dolari 2.500 mln Dolari Nu se poate calcula decat outboundul

6.Daca in acelasi an. balanta de plati a tarii a iregistrat un deficit de 2.546 mln dolari, in care din
cele 5 situatii ale efectelor nete generate de turism asupra balantei de plati se inscrie rezultatul activitatii de turism international ?

a) b) c) d)

3 2 2 sau 3 5

7. Guvernul a decis sa inscrie in strategia de dezvoltare durabila a turismului adaptarea industriei

T&T la modificarile din mediul turistic mondial optand pentru

a) protectia si ameliorarea patrimoniului, disciplina operationala, controlul

comunitatii b) noile produse, realism financiar, control centralizat c) cresterea numarului de vizitatori, utilizarea lobby-ului ca instrument promotional, publicitate tiparita d) stabilitatea preturilor, adoptarea produselor standardizate, abandonarea lucrarilor nerentabile 8.Ca urmare a cresterii investitiilor si a numarului de vizitatori, functia turistica a tarii s-a marit
reusind sa depaseasca, astfel, capacitatea optima de primire a teritoriului, ceeace semnifica

a) b) c) d)

succesul strategiei adoptate insuccesul strategiei adoptate o situatie reversibila o situatie imposibila

9.Pierderile (leakages) din veniturile realizate din turism au fost de 35% si s-au datorat: a) finantarii externe, importurilor, evaziunii fiscale b) deteriorarea resurselor naturale, exporturilor de bunuri c) reducerii numarului de turisti, migrarea fortei de m unea d) inflatiei, cresterii fiscalitatii, cresterii calatoriilor de afaceri 10. Necesitatea de a face fata cheltuielilor de modernizare a bazei materiale hoteliere a determinat
solicitarea unei finantari externe. Studiul de fezabilitate al proiectului de fianantare cuprinde:

a) balanta capitalurilor, efectul social, efectul economic, efectul de mediu b) balanta comerciala, efectul social, efectul de mediu, efectul social c) balanta turistica, efectele economice, efectele sociale, efectele de

mediu d) balanta cost beneficiu, efectele politice, efectele economice, efectele sociale

B. 11. Nu sunt inclusi in statistica turismului in calitate de turisti straini urmatorii: a) studentii straini, echipajele avioanelor straine, vizitatorii straini in tranzit b) personalul diplomatic strain, lucratorii detasati de companiile straine, oamenii de afaceri straini care nu stau mai mult de 3 zile c) pelerinii, participantii straini la manifestari expozitionale, cetatenii straini care isi viziteaza familia d) pasagerii in tranzit, personalul navelor straine care stationeaza mai mult de 3 zile in porturi, delegatiile oficiale straine

12.
a) b) c) d)

Pilonul (suportul) strategiei cluster este: reducerea scurgerilor si crestera valorii nou create. stimularea exporturilor turistice, protejarea resurselor de mediu dezvoltarea sociala a comunitatii, diversificarea economiei echilibrarea dezvoltarii regionale, multiplicarea verigilor din portofoliul industrial 13. Cu care dintre afirmatii nu sunteti de acord: a) turismul ca produs- marfa nu se poate dispensa de suportul functional material. b) intre componentele produsului turistic se stabileste o legatura de complementaritate si/sau de substitutie. c) costurile de productie apartin sectorului de servicii d) produsul turistic se prezinta ca o combinatie de elemente materiale si imateriale 14. Cu care dintre afirmatii nu sunteti de acord: a) Fluxurile turistice se caracterizeaza prin concentrarea in tarile dezvoltate b) Fluxurile turistice se masoara exclusiv in unitati monetare, de timp si spatiu c) Tarile dezvoltate sunt, in general, net exportatoare de turism d) Tarile slab dezvoltate sunt, in general, net exportatoare de turism A=(a+b), B=(b+c) C=(c+d)D=(a+d) 15. Atunci cand moneda tarii primitoare de turisti se depreciaza : a) cresc exporturile de turism b) cresc importurile de turism c) scad exporturile de turism d) nu are nici un efect asupra turismului 16.Cum apreciati sezonalitatea unei oferte turistice al carui coeficient anual de sezonalitate este
1,2?

a) accentuata b) slaba c) medie d) neconcludenta

17. O tara care are soldul balantei de plati negativ si soldul balantei turistice negativ este, in
general, o tara:

a) slab dezvoltata b) dezvoltata c) in curs de dezvoltare d) in situatie de criza economica

18. Cererea turistica este a) elastica la cresterea veniturilor b) elastica la cresterea preturilor c) elastica la scaderea veniturilor d) inelastica la scaderea preturilor Cam asa ceva

19. In cadrul functiei de stimulare a turismului de catre stat acesta: a) reglementeaza preturile si tarifele b) construieste hoteluri si baze de tratament c) elaboreaza proecte de planuri regionale d) investeste in infrastructura turistica 20. Circulatia internationala a turistilor face parte din: a) fluxul international de persoane b) oferta turistica internationala c) circulatia internationala a fortei de munca d) comertul international invizibil 21. Turoperatorii sunt agentii economici care au, in principal, ca obiect de activitate: a) sa opereaze tururi b) sa "fabrice" produse turistice c) sa faca publicitate in turism d) sa vanda bilete de avion 22. Caracteristicile preturilor turistice sunt: a) gama larga, efect limitat asupra consumului, determinate de cheltuielile medii de productie b) influentate de sezonalitate, manifestare inflationista, efect important asupra profitului c) determinate de cheltuielile medii de productie, sezoniere, in continua crestere d) evolutie independenta de raportul cerere-oferta, efect nesemnificativ asupra consumului. 23. Care dintre modalitatile de internationalizare a companiilor hoteliere se caracterizeaza prin
nivel mediu de control operational, implicare financiara si risc potential:

a) societatea mixta b) franciza c) alianta strategica d) investitile green field

24. Relatia interfactori ai dezvoltarii turismului cuprinde a) productivitatea muncii, consumul de timp liber, investitiile, volumul de munca; b) motivatia, veniturile, preturile; c) productivitatea muncii, cursul de schimb valutar, volumul importurilor; d) veniturile, investitiile de capital, tendinta marginala de consum

Materiale sintetizate de mine !!!

CAP I TURISMUL IN CIRCUITUL ECONOMIC MONDIAL

DEFINITII 1) TURISM a) Turismul poate fi definit ca ansamblul de procese si activitati ce rezulta din interactiunile
intre turisti, ofertantii de turism, guverne, comunitati locale si mediul inconjurator, antrenat in atragerea si gazduirea vizitatorilor. b) Turism = o activitate din timpul liber care consta in a voiaja sau locui departe de locul de resedinta, pentru distractie, odihna,imbogatirea experientei si extinderea bagajului cultural prin cunoasterea mai multor aspecte ale activitatii umane si a unor noi piete. ( Medecine)

Persoanele angajate in desfasurarea de activitati turistice vizitatori 2)= Vizitatorul = Vizitatorul international
- orice persoana ce se deplaseaza/ care calatoreste/care viziteaza intr-o alta tara decat cea in care acesta isi are resedinta sa obisnuita - pt o perioada care sa nu depaseasca 12 luni consecutiv in alt scop decat exercitarea unei activitati remunerate in tara vizitata (WTO), (ONU 1963) pentru divertisment, afaceri sau alte scopuri ( cu scop de loisir pt afaceri sau alte motive)

Vizitatorii internationali pot fi excursionisti si turisti, in functie de durata vizitei (UNWTO, 1983).
CLASIFICARE CALATORILOR INTERNATIONALI (ORGANIZAIA MONDIALA A TURISMULUI) CONFORM WTO

- Turist international vizitator temporar care locuieste cel putin 24 de ore intr-o tara, alta decat cea de resedinta si nu mai mult de 12 luni consecutive, si al carui motiv de calatorie poate fi: petrecerea timpului liber, sau participarea la misiuni, intruniri de afaceri - Turist - persoana care sta peste noapte sau nu - Excursionist international (vizitatorul de o zi) vizitatorul care nu isi petrece mai mult de 24 de ore pe teritoriul unei tari. 3) CALATOR

Calatorul = orice persoana ce se deplaseaza intre doua sau mai multe destinatii
4) CALATOR INTERNATIONAL calatorul international = orice persoana aflata in calatorie intre doua sau mai multe tari.
CRITERII DISTINCTIE INTRE VIZITATORI SI CEILALTI CALATORI INTL

a))Criteriul

resedintei (al rezidentei) (tara de resedinta) indica faptul ca se refera la toate persoanele care nu isi au locul lor de resedinta in tara vizitata, inclusiv cetatenii unei tari care locuiesc in mod permanent (isi au domiciliul permanent) in strainatate. b))Criteriul motivatiei calatoriei (scopul)stabileste o distinctie clara intre vizitatori si persoanele care se deplaseaza intr-o tara pentru a munci acolo si pentru a fi retribuit pentru munca sa. (ex capsunari) c))Criteriul timpului (durata calatoriei): perioada de sedere in tara vizitata, sa nu depaseasca 12 luni consecutive, depasirea acestei perioade transformandu-l pe vizitator (din punct de vedere statistic) in rezident al acelei tari.
CALATORIi CARE NU FAC PARTE DIN TURISTI/ DIN VIZITATORII INTERNATIONALI (EUROSTAD)

a) Persoanele care intra sau ies dintr-o tara ca imigranti, inclusiv persoane care ii insotesc sau li se alatura; b) Lucratori la granita, care locuiesc in apropierea granitei si lucreaza in tara invecinata; c) Diplomatii, personalul consular si membrii fortelor armate care calatoresc, din tara lor de origine, catre tara in care au fost repartizati, inclusiv personalul casnic care li se alatura sau ii insotesc; d) Persoanele care calatoresc ca refugiati sau nomazi; e) Persoanele aflate in tranzit f) Cei care calatoresc in acelasi mediu g) Cei care isi schimba resedinta h) cei care vor sa obtina bani i) ambasadele prelungiri ale tarii de resedinta
FORME SI CATEGORII DE TURISM

1) Exista 3 Forme principale de turism: a) Intern b) Inbound sau Turism receptor (in granita tarii, deci strain in Romania) c) Outbound sau Turism emitent (noi in strainatate) 2) Exista 3 Categorii principale de turism: (roman in Romania) a) Interior (intern + inbound) b) National (intern + outbound) c) International (inbound + outbound) Inbound (receptori) = export de turism Outbound (emitenti) = import de turism , importam niste servicii Domestic = intern Activitatea turistica la nivel macro (sursa si directia fluxurilor) 1.Turismul intern al unei tari - se refera la rezidentii tarii ce calatoresc in calitate de vizitatori in interiorul tarii lor de resedinta.

2.Turismul inbound al unei tari - se refera la vizitatorii nerezidenti care calatoresc in interiorul respectivei tari se mai numeste turismul receptor sau exportul de turism (X). 3.Turismul outbound al unei tari - se refera la calatoriile efectuate de rezidentii respectivei tari, in afara granitelor tarii de resedinta se mai numeste turismul emitent sau importul de turism (M). 4.Turismul interior al unei tari cuprinde turism intern si turism inbound (1+2) 5.Turismul national cuprinde turismul intern si cel outbound (consumul turistic total ce provine din interiorul teritoriului national - 1+4) 6.Turismul international consta din turism inbound (X) si turism outbound (M) (2+4) si echivaleaza, pe planul comertului cu bunuri, cu comertul exterior
ALTE CATEGORII DE TURISM sau ALTE CLASIFICARI ALE TURISMULUI

In functie de: 1) Motivatia dominanta: odihna, afaceri, tratament, educatie, sport, religie, intruniri, etc 2) Modalitatea de transport: aerian, rutier, feroviar, naval 3) Grad de mobilitate: de sejur, itinerant, rezidential 4) Modalitatea de comercializare: organizat, semiorganizat, neorganizat, de masa, individual 5) Grad de standardizare: de masa, individual 6) Grupa de varsta: de tineret, de seniori, scolar, prescolar 7) Sursa de finantare: social, stimulativ, corporatist
DIFERITELE CATEGORII SUNT DINAMICE, FLUCTUANTE, MUTANTE SUB IMPACTUL FACTORILOR ECONOMICI SI NEECONOMICI = PATCH

MARKET ABORDARI ALE TURISMULUI CA TIP: I) Abordari ale turismului - ca tip de consum - Turismul este componenta a consumului discretionar, foloseste venituri discretionale - Activitate de timp liber (leisure) - acopera necesitati, in general, satisfacute in timpul liber - Timpul liber se defineste in raport cu timpul de munca. - Consumul de turism acopera simultan intreaga gama de necesitati descrise in piramida lui Maslow: Ierarhia necesitatilor cuprinde: 1) supravietuire 2) protectie si siguranta 3) apartenenta si afectiune 4) auto-respect, respect si recunoastere sociala 5) informare si educatie II) Abordari ale turismului - ca produs marfa - produsul turistic se prezinta ca o combinatie de elemente materiale si imateriale - produsul turistic este un artefact eterogen ca structura (elemente de natura materiala si imateriala); (Artefact un concept ce difera de la element la element, Produs este la fel de fiecare data)

- prevaleaza elementele imateriale (de tip spatial: clima, relief, etc sau temporal: cultura, istorie) - nu se poate dispensa de suportul functional material - intre componentele produsului turistic este o legatura de complementaritate si/sau de substitutie - este inclus in sectorul de servicii, fiind: intangibil, relational, perisabil (nestocabil), variabil si inapropriabil - productia turistica antreneaza ca factori de productie : resursele naturale, capitalul, munca, informatia si creativitatea. III) Abordari ale turismului - ca ramura industriala - Sector cu identitate proprie, denumirea oficiala propusa de Organizatia Mondiala a Turismului (UNWTO) si de Consiliul Mondial al Turismului (WTTC) este Industria Turismului si a Calatoriilor (Tourism & Travel Industry). - Costurile de productie apartin, in cea mai mare parte, altor ramuri, ce furnizeaza input-urile materiale ale ITC, turismul le preia din celelalte ramuri - Industria turistica este o ramura intensiva in munca - forta de munca proprie are calificare medie, in cea mai mare parte, fiind preponderenta in structura costurilor. - Diversitatea componentelor cuprinse in produsul turistic este transpusa pe planul fortei de munca prin o gama larga de profesii specifice. - Capacitatile de productie sunt eterogene, amplasate la locul resurselor naturale, dimensionate in raport cu acestea si nu au variante de utilizare. - Modelul de amplasare si functionare a capacitatilor de productie este cel al retelelor interdependente. - Procesul de productie se desfasoara simultan cu consumul, avand caracter sezonier. Industria T&T este situata in aval fata de toate celelalte ramuri - este o ramura de consecinta, care face parte din sistemul economiei nationale in calitate de SUBSISTEM. IV) Abordari ale turismului - ca flux in economia mondiala - Face parte din comertul invizibil - Ca activitate de export - export intern - Prin analogie cu circulatia internationala de marfuri, putem defini fluxurile turistice internationale ca totalitatea tranzactiilor comerciale (cu servicii si bunuri) care premerg, insotesc si decurg din calatoriile turistice internationale. - Fluxurile turistice se caracterizeaza prin: - concentrare in tarile dezvoltate (doua treimi din fluxurile turistice mondiale) - determinantii sunt de natura economica si extraeconomica (politici, psihologici, naturali) - se masoara in unitati si indicatori fizici specifici (de obicei in mod indirect, recurgandu-se la unitati de timp si spatiu),

- au caracter bidirectional (fiecare tara este in acelasi timp importatoare si exportatoare) - pt fiecare tara, semnul soldului balantei de plati este relativ stabil pe intervale mari de timp. FACTORI CARE INFLUENTEAZA TURISMUL INTERNATIONAL Factorii ce influenteaza turismul international a) Sunt 3 factori pozitivi ce au condus la situatia actuala a industriei turismului si a calatoriilor (ITC): - Modificarile demografice - Extinderea timpului liber si a vacantelor platite - Fragmentarea vacantelor si segmentarea pietei b) Sunt 3 factori negativi ce au afectat ITC in ultimii ani: -Atacurile teroriste - Dezastrele naturale Tsunami; epidemii gripa aviara; incalzirea globala -Problemele de ordin politic si economic cursul de schimb, pretul petrolului IMPORTANTA STUDIERII TURISMULUI INTERNATIONAL Turismul acopera simultan intreaga gama de necesitati descrise in piramida lui Maslow: 1) supravietuire, 2) protectie si siguranta, 3) apartenenta si afectiune, 4) auto-respect, respect si 5) recunoastere sociala informare si educatie

Industria turismului si a calatoriilor in 2008

- 238 mil. - locuri de munca (8.4% din total); - 5,890 US$ mld. activitate economica generata (cerere) - 9.9% din total PIB; - 11% - exporturile mondiale (2,103 US$ mld.); - 9.4% - investitiile de capital (1, 354 US$ mld.); - 3.8% - cheltuielile guvernamentale (381 US$ mld.) - Se estimeaza ca industria calatoriilor si a turismului ca creste in medie cu 4% pe an in termeni reali intre 2008 si 2018.

CAP II

CATEGORII DE IMPACT AL TURISMULUI INTERNATIONAL Sau Dimensiunea turismului si a impactului sau

Curs 2.1- Obiective Determinarea impactului economic al turismului Ilustrarea efectelor pozitive si negative ale dezvoltarii turismului

 Intelegerea rolului Contului Satelit al turismului Identificarea unor strategii de maximizare a impactului pozitiv al turismului Metode de determinare a efectelor de mediu si socio-culturale ale turismului EXISTA 3 MARI CATEGORII DE IMPACT /EFECTE

I) IMPACTUL ECONOMIC A) Efecte pozitive

1) Turismul mijloc de diversificare a structurii economiei nationale 2) Asigura introducerea in circuitul economic unor categorii de resurse (peisaje, pesteri) 3) Genereaza incasari valutare (atragerea de valuta) Turismul este una dintre principalele 5 activitati de export pentru 83% dintre tarile lumii si o principala sursa de incasari valutare pentru cel putin 38% dintre tari Natura concurentiala a industriei (avantaj competitiv/comparativ) - atragerea clientelei - prestarea de servicii de calitate ridicata - T urismul ar putea avea efecte benefice mai importante pt tarile dezv decat pentru cele in curs de dezvoltare 4) Dezvoltarea infrastructurii - turismul rol determinant in impulsionarea dezvoltarii infrastructurii 5) Turismul international are o contributie importanta la cresterea si diversificarea volumului exporturilor 6) Incasari bugetare (taxe) impozite directe/indirecte sau contributii directe/indirecte 7) Generarea de locuri de munca - creeaza locuri de munca - genereaza oportunitati de afaceri

B) Efecte negative
1) Costul dezv infrastructurii Resurse publice alocate pentru subventionarea dezvoltarii infrastructurii sau pentru scutirea de taxe reducerea investitiilor guvernamentale in alte domenii critice educatie, sanatate 2) Cresterea preturilor cresterea preturilor terenurilor, insotita de cresterea taxelor aferente detinerii acestora turismul poate genera locuri de munca, dar poate crea si efecte inflationiste forta de munca disponibila preturi mai mari pentru bunurile de consum 3) Dependenta comunitatilor locale de dezvoltarea turismului

- Vulnerabilitate la modificarea si fluctuatiile cererii internationale 4) Caracterul sezonier al locurilor de munca 5) Turismul de enclava

ELEMENTE DE MASURARE IMPACT ECONOMIC sau MULTIPLICATORI SI SCURGERI VALUTARE 1) Impact direct /efect direct = impactul direct

- evidentiaza efectele primei runde de circuit monetar provenit de la turist; este determinat de cheltuiala turistica pentru bunuri si servicii la destinatie, sub forma incasarilor sectoarelor ce beneficiaza direct de aceasta. 2) Impact indirect impactul indirect - masoara efectele derivate ale rundelor aditionale cauzate de recircularea unitatii monetare initiale a turistului (cheltuieli in aval sau amonte) generat de tranzactiile intre diversele firme locale, determinate de cheltuiala turistica directa. 3) Impactul indus (stimulat):

- comensureaza efectele derivate cauzate de angajatii unei firme turistice care cheltuiesc o parte din salariile lor in alte sectoare de afaceri
- in plus, cheltuiala turistica la destinatie poate genera si un impact indus sporul de venituri individuale (determinat de modificarea cheltuielilor turistice) cheltuite pe plan local. Impactul indirect si cel indus mai poarta denumirea de impact secundar sau efect multiplicator Concluzii: a) Multiplicatorii masoara, in general, efectul total al incasarilor (veniturilor) asupra unei economii. b) Scurgerile valutare pot interveni in urmatoarele situatii: plata bunurilor importate sau a serviciilor (ex publicitate) prestate de companii localizate in afara destinatiei repatrierea profiturilor si salariile managerilor expatriati economisirile (fara a fi reinvestite). Din 100$ cheltuiti de un turist strain dintr-o tara dezvoltata, doar aprox. 5$ raman in economia tarii in curs de dezvoltare vizitate. c) Multiplicatorul = 1/(1 - C + M) C = inclinatia marginala spre consum (partea din cresterea de venit cheltuita pentru achizitionarea de bunuri si servicii) M = inclinatia marginala spre import (partea din cresterea de venit cheltuita pentru achizitionarea de bunuri si servicii din import). d ) Categorii uzuale de multiplicatori: multiplicatorul veniturilor (incasarilor) - masoara incasarile totale generate de o unitate suplimentara de cheltuiala turistica.

- multiplicatorul locurilor de munca - masoara cresterea nr de locuri de munca generata de o unitate suplimentara de cheltuiala turistica multiplicatorul vanzarilor - masoara cresterea cifrei de afaceri determinata de o unitate suplimentara de cheltuiala turistica. multiplicatorul productiei masoara cresterea productiei ca urmare dezv activitatii comerciale e) Multiplicatorii pot fi calculati pentru o tara , o regiune, o comunitate f) Cu cat economia locala va produce mai multe bunuri destinate consumului turistic, cu atat va fi mai mare efectul multiplicator. Cu cat vor fi mai mari importurile, cu atat va fi mai slab efectul multiplicator.

METODE DE ESTIMARE A IMPACTULUI ECONOMIC

Principalele metode pentru estimarea impactului economic al turismului: A) Analiza Input-Output (balanta legaturilor intre ramuri) o metoda de analizare a legaturilor inter-industriale prin ilustrarea fluxurilor comerciale intre ramurile industriale, sub forma unei matrice. B) Analiza cost-beneficiu Presupune integrarea informatiilor de ordin economic cu alte categorii de informatii (de mediu, sociale, culturale) pentru a oferi un indiciu cu privire la oportunitatea utilizarii turismului ca strategie de dezvoltare. C) Contul Satelit al turismului (CST) CST - termen propus de ONU - instrument de cuantificare a efectelor economice ale turismului - construit ca o balanta cererea pentru bunuri si servicii generata de vizitatori / (supra) oferta totala de bunuri si servicii. *** Ideea analizarea tuturor aspectelor legate de cererea de bunuri si servicii asociate activitatii turistice intr-o economie si masurarea legaturii cu oferta de bunuri si servicii in interiorul aceleiasi economii ***Ofera posibilitatea de a determina: contributia turismului la PIB pozitionarea turismului in raport cu alte activitati economice numarul de locuri de munca generate intr-o economie investitiile turistice incasarile guvernamentale generate de turism consumul turistic impactul turismului asupra balantei de plati caracteristicile resurselor umane din industria turismului si a calatoriilor CST pozitii Principalele pozitii din Contul Satelit sunt 1) Cheltuielile ptr T&T: cheltuielile personale efectuate de rezidenti pt achizitionarea de bunuri si servicii inainte, pe parcursul si dupa desfasurarea unei calatorii si in legatura cu aceasta. 2) Cheltuielile T&T afaceri: cheltuielile care acopera consumul personal pt calatoriile de afaceri, fiind efectuate de firmele private si organisme publice

3) Cheltuielile publice T&T: cheltuieli facute de agentii, institutii, departamente de stat (muzee, alte institutii culturale, etc) pt promovare, administratie, sanatate, protectie, pt uzul vizitatorilor si firmelor de turism. 4) Investitii publice si private in T&T: investitii de capital care sunt cheltuieli publice si private pt facilitati, constructii, bunuri de echipament, infrastructura turistica 5) Veniturile din export catre vizitatori: contravaloarea consumului de turism efectuat de catre vizitatorii rezidenti straini 6) Alte venituri din export T&T: alte exporturi, sunt formate din bunuri care sunt achizitionate de vizitatorii straini sau sunt exportate pt a fi utilizatein industria turistica din alte tari. 7) Cererea T&T cuantifica productia ramurilor antrenate in formarea ofertei din industria T&T. Inputul industriei T&T va fi egal cu outputul unor ramuri antrenate direct si indirect in productia turistica. Aceasta adauga o valoare noua, produselor si serviciilor primite. Solicitarile de produse si servicii ale T&T de la celelalte sectoare economice. 8) PIB din industria T&T: valoarea productiei oferita de industria T&T adica a acelor activitati care ofera bunuri si servicii direct pt consumul turistilor 9) PIB din T&T si ramurile dependente: valoarea productiei in activitatile care produc bunuri si servicii destinate T&T si oferite atat direct cat si indirect, consumului turistic. 10) Locuri de munca in industria T&T numarul de persoane angajate direct in industria turistica 11) Locuri de munca in activitatile economice care produc pentru T&T numarul de persoane angajate in ramurile care furnizeaza bunuri si servicii sectorului turistic

II)

IMPACTUL DE MEDIU

Turismulul industrie fara fum? Produse de tip kitsch? 1) Cauze majore ale impactului de mediu -> trei categorii de transformari ale societatii ce au afectat integritatea si calitatea mediului: a) cresterea rapida a populatiei -> exploatarea din ce in ce mai intensiva a resurselor regenerabile si neregenerabile b) dezvoltarea industriala accelerata -> poluarea c) c) lipsa de informare a populatiei cu privire la valoarea resurselor naturale Distrugerea mediului natural numai dupa ce capacitatea optima de primire a fost semnificativ depasita Capacitatea optima de primire a teritoriului = suprafata* K (suprafata ori K,) (suprafata necesara pentru consumul turistic) numarul maxim de persoane ce pot vizita un teritoriu fara a prejudicia mediul ambiant sau organizarea vietii pe teritoriul respectiv 2) Factori ce determina impactul de mediu:

a) intensitatea utilizarii si a dezvoltarii destinatiilor turistice numarul de turisti, durata de sedere, tipul de turism practicat, nivelul de dezvoltare a activitatii turistice b) gradul de rezistenta a ecosistemului c) perspectiva temporala a investitorilor dezvoltare sustenabila = profituri pe termen lung, prin protejarea resurselor ce au atras vizitatorii catre respectiva destinatie d) caracteristicile dezvoltarii turistice poluare arhitecturala - ribbon and sprawl -supraincarcarea infrastructurii congestionarea traficului 3) Domenii presiune turism asupra mediului a) Consumul de spatiu si de resurse determinat de extinderea amenajarilor in functie de cerintele consumatorului turistic; b) Presiunea asupra mediului inconjurator supraaglomerare; c) Poluare - degradare mediu inconjurator; d) Actiuni de vandalism si inscriptionare rebela; e) Distrugere iremediabila resurse + mediu inconjurator;

4) Risc cauze aparitie fenomene de risc

a) Naturale - parte a matricei evolutive a componentelor peisajului modificari b) Antropice - manifestare abuziva asupra elementelor naturale c) Ednogene rezultanta erodarii sistemului turistic, dezechilibre cerereoferta ETICHETA ECOLOGICA Decizia Comisiei nr. 287/2003/CE privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice europene pentru servicii de cazare pentru turisti Servicii vizate: - servicii de cazare pentru turisti, calatori, chiriasi si cuprind prestarea, contra cost, a unor servicii de cazare peste noapte in camere echipate corespunzator. Sunt incluse: servicii de servire a mesei, accesin zone verzi, activitati sportive

Ciclul de viata servicii pentru cazarea turistica

a) Pregatire: alegerea locului, constructie, mobila, echipamente interioare b) Faza operationala: servicii de cazare turistica apa, energie, resurse naturale c) Impact asupa biodiversitatii, deseuri, poluarea aerului, poluarea apei

III) IMPACTUL SOCIO- CULTURAL/ IMPACT SOCIOCULTURAL

Definire A )Impactul social se manifesta prin influenta turism asupra: - Mod de viata traditional locuitori - Largire orizont spiritual + profesional B) Impactul cultural dominat de relatie turisti si populatie locala Cultura: - se invata; - este colectiva. - include urmatoarele elemente: a. Limba b. Traditiile c. Artizanatul d. Gastronomia e. Arta f. Istoria g. Tehnologia si mestesugurile h. Religia i. Arhitectura j. Portul (imbracamintea) k. Sistemul educational l. Divertismentul ASPECTE POZITIVE sau EFECTE POZITIVE - Creare locuri de munca- crestere sansei sociala si profesionala; - Eliminarea discriminarii angajatorilor (femei si tineri); - Progres social (igiena si curatenie); - Scadere diferente venituri dintre diferite categorii socio- profesionale; - Depasire bariere lingvistice, religiose etc. - Se stabileste o atitudine pozitiva - Se stabilesc relatii de prietenie - Creste respectul de sine al gazdelor/vizitatorilor - Se atenueaza perceptia negativa si prejudecatile - Modificari pozitive ale modului de viata ASPECTE NEGATIVE sau EFECTE NEGATIVE - Perturbare si distrugere treptata a modului de viata si a structurilor traditionale; Acceptare populatiei locale - influente negative in plan social. - Lipsa de comunicare intre comunitati - Se instaleaza sentimentul de inferioritate al gazdelor si de superioritate al vizitatorilor - dificultate in stabilirea relatiilor de prietenie - etnocentrism - modificarea negativa a modului de viata - suprapopulare - cresterea criminalitatii - segregatie, tensiune, ostilitate, violenta

A) IMPACT SOCIAL

B) IMPACT CULTURAL
ASPECTE POZITIVE sau EFECTE POZITIVE

- Dezvoltarea si revigoare traditii culturale si religioase; - Diversificarea formelor de artizanat - Cresterea interesului local pt pastrare si conservare obiectivelor de interes turistic - Actiuni de pelerinaj religios - se schimba informatii culturale - se dezv sentimentul de mandrie pt propria cultura dar si toleranta si respectul pt cultura altora - protejarea patrimoniului cultural ASPECTE NEGATIVE sau EFECTE NEGATIVE - Schimbarea mentaliatii locuitorilor - Adaptarea si copierea de comportamente noi atribuite turistilor - Turismul -fenomen de masa- disparitie mandrie culturala - Crestere cost viata - Distrugerea treptata a spontaneitatii sociale - soc cultural - limitarea culturii vizitatorilor - comercializarea culturii - atitudine lipsita de respect si politete, perturbarea linistii din partea vizitatorilor

MODELUL IMPACTULUI SOCIO-CULTURAL - Doxey (1976)

1) Euforie Vizitatorii sunt bineveniti; sunt considerati a reprezenta o sansa pentru populatia locala; cresc veniturile; dezvoltarea se petrece in mod spontan, neorganizat 2) Apatie Vizitatorii sunt tolerati, in virtutea beneficiilor materiale pe care le ofera; sunt priviti ca o sursa de profit, iar resatia cu ei se stabileste pe baze oficiale 3) Iritare Se atinge pragul de saturatie, ca urmare a unei aglomerari de vizitatori peste posibilitatea teritoriului de a-si pastra caracterul atractiv, mai ales in sezonul de varf. Locuitorii zonei incep sa aiba indoieli cu privire la avantajele oferite de turisti. Autoritatile locale intervin prin actiuni de dezvoltare a infrastructurii, dar nu se implica si in limitarea accesului 4) Ostilitate Se manifesta, in mod explicit, o reactie de neplacere si chiar de respingere fata de vizitatori. Mediul de afaceri reactioneaza prin actiuni promotionale, pentru a restabili reputatia destinatiei. Turistii se simt frustrati si chiar pagubiti, iar locuitorii ii considera ca o cauza a cresterii impozitelor, preturilor, criminalitatii etc. 5) Acceptare Regiunea continua sa se dezvolte, dar si sa inregistreze efectele negative ale supraaglomerarii. Schimbarile sunt acceptate de locuitori, care s-au adaptat si care au dat uitarii caracteristicile initiale ale zonei, ce au determinat dezvoltarea turismului.actorociati turismuluiI,mpactIM pozitiv
IIImIMpact negativ

IMPACTUL SOCIO- CULTURAL IMPACT POZITIV VERSUS IMPACT NEGATIV Factori asociati turismului

1) Utilizarea culturii ca atractie turistica - Impact pozitiv - Etalare identitate etnica - sprijinirea culturilor traditionale - Impact negativ Modificarea activitatiilor traditionale (festivaluri) si a artei suveniruri) pt a corespunde cerintelor turistice poate conduce la pierederea identitatii lor. 2) Contactul direct intre rezidenti si turisti - Impact pozitiv - Distrugere stereotipuri native; Crestere oportunitatiilor sociale.

- Impact negativ -Crestere risc contactare boli; - Efctul de demonstratie - Incurajarea stereotipurilor. 3) Modificarea structurii economice si a job-urilor ce au condus la schimbari ale rolurilor sociale - impact pozitiv Noi oportunitati ec.si sociale care au redus inegalitatea sociala - impact negativ - Conflicte in interiorul comunitatii si tensiune; - Cresterea diferentelor sociale; - Disparitia limbilor 4) Cresterea populatiei - impact pozitiv Acordarea de suport medical, educational si a altor facilitati ce determina cresterea calitatii vietii. - impact negativ - Aglomeratie si congestie - Cresterea criminalitatii 5. 5) Dezvoltarea facilitatiilor turistice - impact pozitiv Cresterea oprtunitatiilor de recreere Pierderea accesului la anumite locatii. BALANTA INTRE SCOPUL ECONOMIC, SOCIAL SI DE MEDIU Dezvoltarea durabila a turismului WTO: 1) Utilizare optima a resurselor, mentinere procese ecologice, conservarea mostenirii naturale si a biodiversitatii; 2) Respectarea autenticitatii soci-culturale a comunitatii gazda, conservare valori culturale-toleranta culturala 3) Activitati economice care contribuie la acordarea de sanse egale jucatorilor pe termen lung

CAP II

SISTEMUL DE INDICATORI AI TURISMULUI INTERNATIONAL INDICATORII CIRCULATIEI TURISTICE

Curs 2.2 IMPORTANTA indicatorilor circulatiei turismului - Ajuta la identificarea si evaluarea activitatii turistice - Ajuta organizatiile din sectorul public sau firmele din sectorul privat sa formuleze politici si strategii pentru dezvoltarea activitatii turistice Importanti pentru campaniile promotionale si alte activitati de marketing Contribuie la reducerea riscului - In cercetarea turistica - Politica de amenajare turistica teritoriala - Orientarea politicii de creditare - urmarire preturi si nivel de competitivitate - Stabilire programe de pregatire profesionala - evaluare incidente socio-economice - Indicatorii principali de cuantificare a circulatiei turistice cuprind si redau informatii privind diferite aspecte ale activitatii turistice utile pentru : Masurare fenomen + efecte; - Anticipare tendinte de evolutie; - Fundamentarea politicii de dezvoltare turistica Cererea turistica este elementul de baza necesar orgaizatiilor publice si private, precum si guvernelor pentru planificarea dezvoltarii activitatii turistice Deciziile cu privire la preturi, strategii promotionale, distributia si alocarea resurselor umane, naturale si de capital au la baza informatii in legatura cu tendintele manifestate la nivelul cererii turistice Volumul fizic al fluxurilor internationale este urmarit prin indicatorii numar de sosiri ale turistilor straini, respectiv numar de plecari ale turistilor nationali, la frontiera tarii emitatoare.

I) IDENTIFICAREA SI ANALIZA ACTIVITATII TURISTICE A) INDICATORI CANTITATIVI (FIZICI): - nr. de sosiri (nr. de turisti inbound), - nr. de plecari (nr. de turisti outbound), - nr. de zile turist, - nr. de innoptari, - nr. de innoptari in hoteluri, - nr. de pasageri sositi cu anumite mijloace de transport sau in anumite perioade de timp etc. B) INDICATORI MONETARI (VALORICI): Incasari din turismul international (export) cheltuiala vizitatorilor inbound, inclusiv plata efectuata de acestia catre transportatorii nationali pentru transportul international. Cheltuieli turistice internationale (import)

Cheltuiala vizitatorilor outbound, inclusiv plata catre transportatorii internationali pentru transportul international. Balanta turistica = incasari cheltuieli (export-import) C) INDICATORI CALITATIVI: Incasarea unitara = incasari totale din turismul inbound / nr de sosiri - Cheltuiala unitara = cheltuiala totala pentru turismul outbound / nr de plecari Incasarea pe locuitor, cheltuiala pe locuitor - IRS = incasarea unitara /cheltuiala unitara - Durata medie de sedere = nr de innoptari / nr de sosiri Intensitatea turistica = turisti outbound / populatie - Densitatea turistica = turisti inbound / populati e D) INDICATORI PENTRU MASURAREA SEZONALITATII CERERII coeficientul concentratiei lunare = luna cu traficul maxim / luna cu traficul minim - coeficientul concentratiei trimestriale = trimestrul cu traficul / trimestrul cu traficul minim - Coeficientul concentratiei anuale = luna cu traficul maxim / traficul anual dezechilibrul directional = intrari in A/B pe o anumita ruta / iesiri din A/B pe aceeasi ruta II) ANALIZA OFERTEI TURISTICE 1) capacitatea optima de primire = suprafata* K (suprafata normata pt consumul turistic) 2) functia turistica = nr de locuri de cazare / populatie III) INDICATORI DE IMPACT Multiplicatorul M = 1/(1 C + M) Coeficientul efectului multiplicator Kt= incasarile valutare / investitiile in turism IV) INDICATORI DE SPECIALIZARE - contributia turismului la PIB, - contributia turismului la ocuparea fortei de munca - contributia turismului la exporturi - contributia turismului la importuri etc. Factori care influenteaza specializarea in turism: -

Calitatea mediului natural, social si politic Accesibilitatea informatiilor si disponibilitatea privind factorii de mediu si gradul de racordare la piata externa Cei mai importanti indicatori ai turismului international pot fi clasificati astfel: 1)I ndicatori de baza, referitori la cei doi factori corelativi ai pietei (cererea si oferta) si care au scopul de a urmari repartitia, evolutia si modificarea in tendinte a acestor marimi, precum si modificarea structurii lor in timp si spatiu (indicatori ai cererii reale, respectiv ai circulatiei turistice si ai cererii potentiale si indicatori ai ofertei, in principal cei privind baza tehnico-materiala a turismului); 2) Indicatori ai corelatiei dintre cerere si oferta (capacitatea pietei, gradul de ocupare a capacitatii etc.); 3)Indicatori ai efectelor economice directe ale turismului asupra economiei, in ansamblul sau ori asupra anumitor sectoare ale acestora; 4) Indicatori ai utilizarii fortei de munca , ce reflecta situatia, repartitia si evolutia ocuparii fortei de munca, pe ramuri de activitate, pe niveluri profesionale si dupa alte criterii. Metode de colectare a datelor: 1)Metoda chestionarului; 2)Metoda barometrului; 3)Metoda jurnalului de calatorie

Curs 2.3

CIRCULATIA TURISTICA INTERNATIONALA Turismul international in 2007

Evolutii semnificative: In perioada 1950-2007, sosirile internationale au crescut de la 25 mil. la 903 mil. - Veniturile din export generate de aceste sosiri au crescut intr-un ritm similar, depasind ritmul de crestere a economiei mondiale si atingand 1000 mld. USD in 2007, respectiv aprox. 3 mld. pe zi - In timp ce, in 1950, primele 15 destinatii absorbeau aprox. 98% dintre sosirile de turisti, in 1970 proportia era de 75%, ajungand in 2007 la 57%, reflectand aparitia unor noi destinatii, multe dintre acestea aflate in tari in curs de dezvoltare Evolutii recente si previziuni: - Sosirile internationale de turisti au atins 903 mil. in 2007, ceea ce reprezinta o crestere de 6.6% fata de anul 2006 - In perioada 1995 2007, cresterea turismului a fost de aprox 4% pe an in medie, in ciuda unei stagnari intre 2001 si 2003, determinate de terorism, SARS si incetinirea cresterii economice - Incasarile din turismul international au atins 856 mld. USD (625 mld. EUR) in 2007, corespunzatoare unei cresteri de 5.6% in termeni reali fata de 2006 - Turismul outbound a fost impulsionat in ultimii ani de aparitia unor noi piete sursa

- Cererea de turism a manifestat o intertie semnificativa in primele 4 luni ale anului 2008. Pe ansamblu, sosirile internationale au crescut cu 5% intre ianuarie si aprilie 2008, fata de perioada similara din 2007. - Pt intregul an 2008 se asteapta o incetinire a cresterii, urmare a incertitudinilor generate de evolutia economiei globale, a scaderii increderii consumatorilor, precum si a constrangerilor bugetare. - Pana in anul 2010 se asteapta ca sosirile internationale sa atinga 1 mld. si sa creasca pana la 1.6 mld. in 2020.

Turismul international in 2008

- Cresterea turismului international a inregistrat o incetinire rapida in a doua parte a anului 2008, determinata de: - Cresterea pretului petrolului la inceputul anului - Deteriorarea situatiei economice globale -Scaderea increderii consumatorilor - Se estimeaza o crestere globala de 2% in 2008, pe baza rezultatelor bune din primele luni si reflectand situatia ce a precedat colapsul pietelor financiare - Al doilea semestru al anului 2008 reflecta o modificare a tendintelor, cu o stagnare sau chiar reducere a sosirilor de turisti - Se asteapta o stagnare sau chiar scadere a turismlului international in 2009 - Posibile manifestari ale cererii de turism pe termen scurt mediu: - Calatorii spre destinatii mai apropiate, incluzand cresterea turismului intern - Segmentele cecerii cu posibilitate crescuta de adaptare includ: turistii ce au ca motivatii de calatorie vizitarea familiei si prietenilor, turistii ce calatoresc spre aceleasi destinatii in mod repetat, turistii individuali sau cei cu motivatii specifice de calatorie. - Se asteapta o scadere a duratei medii de calatorie, precum si a cheltuielilor, mai degraba decat a volumului calatoriilor - Destinatiile cu un raport atractiv calitate-pret sau cele cu rate de schimb favorabile vor fi preferate Companiile se vor concentra masiv pe scaderea costurilor.

Turismul international in 2008 si previziuni pentru 2009

Regiunea In lume Europa Asia si Pacific America Africa Middle East(Orientul Mijlociu) anul 2008 2009 2-3% 0-2% 1-2% 0-2% 2-3% 0-2% 4-5% 1-3% 3-5% 2-6% 9-15% 3-8%

2. CIRCULATIA TURISTICA INTERNATIONALA 2.1. TURISM INBOUND 2.1.1. SOSIRI INTERNATIONALE

- Turismul mondial in 2007:

- al 4-lea an de cresteri consecutive - a depasit ritmul de crestere pe termen lung de 4.1% - a depasit nivelurile record ale cresterii din 2005 si 2006, respectiv 5.5% - In 2007, sosirile internationale au crescut cu 6.6%, ajungand la peste 900 mil. turisti - Toate regiunile au inregistrat cresteri peste media pe termen lung: - Orientul Mijlociu s-a plasat pe primul loc, cu o crestre estimata de 16%, ajungand la 48 mil. intrari turisti - Asia-Pacific a inregistrat un ritm de cerstere de 10% - 184 mil. Turisti - Sosirile internationale in Africa au inregistrat o crestere de 7% - 44 mil. turisti - America a depasit ritmul de crestere din anii anteriori 5% (142 mil. turisti) - Europa, cu o cota de 54% din sosirile internationale a crescut cu 5%, ajungand la 484 mil. turisti

CIRCULATIA TURISTICA INTERNATIONALA 2.1. TURISM INBOUND 2.1.1. SOSIRI INTERNATIONALE 2.1.2. INCASARI DIN TURISMUL INTERNATIONAL
- Incasarile din turismul mondial au atins 856 mld. USD (625 mld. EUR) in 2007 - In termeni absoluti, incasarile din turismul international au crescut cu 114 mld. USD, dar numai 34 mld. EUR, urmare a devalorizarii USD fata de alte monede, in special EUR - In termeni reali, cresterea incasarilor din turismul international a fost de 5.6%, similar anului 2006 (5.1%), dupa o crestere sustinuta pe o perioada de 4 ani - Pe regiuni, cresterea incasarilor a fost urmatoarea: - Asia Pacific - 11%, dublul cresterii medii la nivel mondial Africa - 8% America - 6% in the Americas imbunatatire semnificativa a performantelor fata de anul precedent (2%) - Europa Centrala si de Est - 9% - Incasarile totale din turismul international in 2007, incluzand si transportul international de pasageri, au fost de peste 1000 mld. USD, adica aprox. 3 mld. USD/zi. CARACTERISTICILE REGIUNILOR TURISTICE 1) EUROPA - Reprezinta cea mai mare si mai matura destinatie turistica - A inregistat un 54% din totalul turistilor mondial si 51% din venituri 2) ASIA & PACIFIC - A reprezentat a doua mare regiune in ceea ce priveste cresterea numarului de vizitatori dupa Orientul Mijlociu; Include doua dintre cele mai performante subregiuni Asia de Sud Est (+12%) si Asia de Nord Este(+11%).

- Oceania a fost singura subregiune ce a inregistrat o crestere sub medie (+12%) 3)AMERICICILE - Numarul de turisti care au vizitat Americile au crescut peste asteptari in 2007 - Subregiune care a inregistrat cea mai matre crestetre a reprezentat-o Ameriac de Nord cu o +5%. 4) AFRICA - A inregistrat o periada buna, crestere de 7% si 44 mil de sosiri - Veniturile din trurismul internatioanle au crescut cu 8% in termeni reali, adica 28 bil USD 5) Orientul MIJLOCIU - Numarul de vizitatori continua sa cresca peste medie - Regiune este ceam mai dinamica datorita performantelor inregistrare de Arabia Saudita(+34%) si Egipt(+23%). - Crestere mai dinamica a numarului de vizitatori decat a veniturilor generate din turism fost singura subregiune ce a inregistrat o crestere sub medie (+12%)

RESURSELE/ DOTARILE FACTORIALE SPECIFICE TURISMULUI

1.Potentialul natural, patrimoniul istoric, artistic, cultural - Relieful, peisajul, clima, litoralul, apele, fauna, flora- valoarea lor este data de interesul turistic pe care il exercita, de caracterul si accesibilitatea lor - Turismul singura aramura economica care valorifica aceste resurse - Turismul cultural (heritage tourism)- genereaza una dintre cele mai active ramuri a turismului si reprezinta o preocupare constatnta pentru institutii cu privire la valorificarea si promovarea lui 2. Resursele de munca- potentialul uman ca fp - Definire cantitativa: marime populatie structurata pe diferite criterii Definire calitativa: in functie de nivelul calificarii profesionale, traditia in activitatea turistica si gradul de ospitalitate -Pragul tolerantei turistice: este cuantificat prin : - similitudini culturale(limba, religie) intre cele doua populatii - durata frecventa si localizarea consumului (continu/sezonier) - gradul de uzura sau integritatea resurselor locale Toleranta turistica cuprinde: gradul de civilizatie, ospitalitatea, specificul temperamental si caracterul sociabil al populatiei. 3. Resursele de capital si infrastructura: - Turismul reprezinta una dintre cele mai dezvoltate ramuri din punct de vedere al investitiei de capital.

- Marimea capitalulii investit este direct proportionala cu marimea dezvoltarii turistice. MECANISMELE CIRCULATIEI TURISTICE INTERNATIONALE Circulatia turistica internationala vizeaza totalitatea tranzactiilor comerciale care premerg, insotesc si decurg din calatoriile turistice internationale; Flux turistic - reprezentat de un numar de persoane care circula intre un bazin de cerere si unul de oferta Turismul international = totalitatea fluxurilor ce iau nastere intre tarile sau regiunile emitatoare si cele receptoare TIPURI DE FLUXURI TURISTICE a) Sunlust fluxuri asociate turismului de soare ori determinat de alte conditii naturale (existenta zapezii, a unor izvoare termale etc.). - In alegerea unor astfel de destinatii, principalele criterii de selectie sunt preturile si distantele b) Wonderlust, respectiv turismul de cunoastere (avand motivatii culturale de participare la diverse manifestari culturale, artistice, sportive, de vizitare a unor monumente, muzee sau a unor obiective naturale deosebite). -Factorul decisiv in alegerea destinatiei este, in aceste cazuri, calitatea ofertei si diferentierea acesteia fata de ofertele interne, de produse similare. CATEGORII DE FLUXURI TURISTICE - Fluxuri turistice intraregionale - Fluxuri turistice interregionale

Curs 3.1 DETERMINANTII TURISMULUI INTERNATIONAL DETERMINANTII CERERII

Determinantii turismului international -teorii de specializare
Exista 4 determinanti, avand la baza teoriile comertului international, explica pozitionarea tarilor in comertul international cu servicii turistice: - 3 legati de oferta - teoria dotarilor factoriale - teoria costurilor comparative - teoria avantajului absolut - 1 legata de cerere, respectiv teoria cererii Acesti patru determinanti explica distributia fluxurilor turistice internationale, precum si tendintele acestora.

Determinantii turismului international cererea si oferta

1) cererea, ca determinant al turismului international, e influentata de:

- factori endogeni - care genereaza fluxuri turistice: veniturile, timpul liber, motivatiile - factori exogeni care modeleaza fluxurile turistice: costul/preturile, cursul de schimb, modificarile demografice, progresul tehnologic, factorii politici, dezvoltarea sustenabila, protectia sanatatii, dezvoltarea resurselor umane, modificarea preferintelor consumatorilor, aparitia de noi destinatii 2) oferta, ca determinant al turismului international, e influentata de factori ca: teritoriul, serviciile si facilitatile turistice, preturile, statul, politica economica

I) PIATA TURISTICA
Definire - reprezinta locul de confruntare al ofertei turistice (materializata in productia specifica) cu cererea turistica (expresia trebuintelor, dorintelor si aspiratiilor turistilor); - este parte integranta a pietei serviciilor (in particular) si a pietei globale (in general); Caracteristicile pietei turistice 1) complexitate, data de componentele produsului turistic (bunuri si servicii, elemente tangibile si intangibile); 2) opacitate, data de elementele intangibile ale produsului - Opacitatea pietei turistice este datorata partial: - insuficientei definiri a cerintelor de catre turisti; - invizibilitatii ofertei; - dificultatii de sintetizare a informatiilor primite; - experientelor anterioare Alte caracteristici importante ale pietei turistice sunt reprezentate de: - hipersensibilitatea acesteia la variatiile mediului (elasticitatea si dinamismul); - mobilitate; - concentrarea (in timp si spatiu). PIATA BUNURILOR MATERIALE VERSUS PIATA TURISTICA 1) Piata bunurilor materiale - Locul de productie poate fi diferit de locul de consum al bunurilor Piata turistica - Productia si consumul coincid in spatiu si timp 2) Piata bunurilor materiale - Bunurile sunt produse si apoi consumate, bunurile pot fi livrate la locul de consum Piata turistica - Turistul se deplaseaza spre locul de consum 3) Piata bunurilor materiale poate fi acelas cu Piata turistica de locul de 4) Piata bunurilor materiale vanzarii poate fi cel - Locul de formare al cererii pentru bunuri locul de consum - Locul de formare al cererii turistice difera consum - Oferta de bunuri materiale destinate

Piata b

Piata turistica putin egala cu 5) Piata bunurilor materiale inglobeaza atat how Piata turistica elemente materiale 6) Piata bunurilor materiale bunuri materiale Piata turistica productia turistica va fii

mult egala cu productia - Oferta turistica poate fi mai mare sau cel productia turistica - Procesul productiv al bunurilor materiale materie prima cat si tehnologie si know- Produsul turistic poate fi o combinatie de si imteriale - Existenta si inregistrarae stocurilor de - Serviciile nu sunt stocabile, deci intodeauna egala cu consumul

II) CONSUMUL TURISTIC

Definitie consumul turistic include totalitatea cheltuielilor generate
de cererea turistica, efectuata pentru achizitionarea unor servicii si bunuri legate de motivatia turistica. - Consumul turistic se realizeaza in cadrul bazinului ofertei implicand deplasarea - este forma de materializare a cererii - Consumul turistic se realizeaza in mai multe etape: - Inainte de deplasare - In timplul deplasarii - La locul de destinatie - Consumul turistic este opac si volatil pentru ca: - este conditionat de o gama larga de factori eterogeni - este influentat de o diversitate de motivatii - are un caracter dinamic este concentrat in tarile dezvoltate - este inegal distribuit in timp si spatiu, ca urmare a sezonalitatii cererii si a rigiditatii ofertei, precum si ca urmare a actiunii unor factori precum conditiile de munca, factori culturali si psiho-sociali. Cosul de consum turistic este alcatuit din: - cazare; - restauratie (detine intre 40% si 50% din totalul consumului); - transport, agrement si alte consumuri specifice (30%- 50%); - alte cheltuieli. - Consumul turistic manifesta o puternica concentrare in timp , spatiu si in motivatie. Si astfel se transforma cererea in consum efectiv.

III) CEREREA TURISTICA

ca determinant al turismului international Definire - reprezinta ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii pentru alte motive decat acela de a presta o activitate remunerata la destinatie. - Cererea turistica se formeaza lsi se manifesta a locul de resedinta al turistului pe care il numim bazinul cererii caracterizat prin

diferite trasaturi etnice, economice, sociale si politice ale teritoriului national.

Caracteristicile cererii turistice

1) Cererea turistica diferentiata in functie de: - tipologia socio-profesionala a clientului; - forma de turism; - caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat; - sursele financiare disponibile; - motivatiile de consum turistic. 2) Cererea turistica - grad de spontaneitate mai mare decat cererea de marfuri. 3) Cererea turistica - sustinuta de motivatia turistica (profund personala si subiectiva). 4) Cererea turistica este: - dinamica; - diversa - piata opaca - eterogena - cu o sezonalitate accentuata

Cum sunt generate fluxurile turistice internationale si ce determina directia acestora?

1) Cererea turistica in tarile importatoare este cea care genereaza fluxurile turistice prin deplasarea consumatorilor catre tarile exportatoare. 2) Importul de turism survine, in principiu, in urmatoarele situatii: - turismul importat completeaza oferta interna similara, adresandu-se cererii interne ce ramane neacoperita; - conditiile din tara importatoare nu sunt corespunzatoare pentru producerea eficienta a ofertei necesare satisfacerii cererii interne - cererea interna este interesata de un tip de turism complementar si diferit fata de cel disponibil pe piata interna; - oferta interna, caracterizata prin calitate si preturi ridicate, este exportata, iar pentru satisfacerea cererii interne se apeleaza la importul de turism.

CEREREA CA DETERMINANT AL TURISMULUI INTERNATIONAL

Teoria cererii

- Teoria cererii sta la baza explicarii dezvoltarii si intensitatii circulatiei turistice internationale - Teoria cererii fromulata de Linder (1961), explica specializarea internationala intr-un domeniu, cu scopul acoperirii, prin propriile resurse a cererii interne dintr-un anumit produs. - Noua teorie a comertului international - bazata pe cererea interna sau cererea reprezentativa - Teoria cererii interne sau a cererii reprezentative explica specializarea internationala in turism a unei tari sau regiuni - existenta unei cereri turistice interne suficient de mari si de puternic motivate incat sa creeze conditiile existentei/ dezv unei industrii turistice adecvate Concluzii: - dezvoltarea turismului international este rezultatul conditiilor create de cererea interna - o alta explicatie a schimburilor internationale este cererea pentru elemente de oferta diferite - a demand for difference

Cererea explica nu numai cauza specializarii in turism, dar si intensitatea aesteia. FACTORII CARE INFLUENTEAZA CEREREA Am vazut ca cererea, ca determinant al turismului international, e influentata de: - factori endogeni - care genereaza fluxuri turistice: veniturile, timpul liber, motivatiile - factori exogeni care modeleaza fluxurile turistice: costul/preturile, cursul de schimb, modificarile demografice, progresul tehnologic, factorii politici, dezvoltarea sustenabila, protectia sanatatii, dezvoltarea resurselor umane, modificarea preferintelor consumatorilor, aparitia de noi destinatii

I) FACTORII ENDOGENI CARE GENEREAZA fluxurile turistice 1) MOTIVATIA / MOTIVATIILE

Motivatiile turistice reprezinta, in ansamblul lor, determinanti de natura psihologica si sociala a cererii turistice, Motivatia genereaza cererea de turism si in anumite conditii determina consumul turistic Trecerea de la cererea turistica spre consumul turistic este de fapt trecerea consumatorului potential de la o atitudine pasiva spre o actiune concreta, aceasta deoarece consumul de turism se produce simultan cu productia turistica.. Motivatia Cum are loc Transformarea necesitatii in proces de consum turistic ?? sau eci sSTransformarea nevoilor satisfacute prin consum turistic
In viziunea ciclica a legaturii dintre motivatie si consumul turistic sunt parcurse doua faze, etape distincte: 1) Etapa transformarii motivatiei in reactii. -este faza care se poate realiza prin instalarea unei motivatii, care apoi sub impactul unor stimuli, interni sau externi, sa conduca spre decizia de consum. 2) Etapa transformarii demersului comercial in consum . In aceasta etapa, cea mai importanta este strategia de marketing a ofertantilor de produse turistice, care trebuie sa recunoasca difritele dorinte ale cumpartorului, Cererea turistica este motivata de intreaga ierarhie a necesitatilor mentionate in modelul lui Maslow ( cel care a clasificat necesitatile in functie de scopul urmarit prin consum si de stingerea acestuia) Kotler considera ca aparitia unei motivatii turistice este precedata de 3 stadii 1) actiunea unor stimuli ce pot fi externi, de mediu(publicitate, clima nefavorabila) sau interni, individuali (oboseala, plictiseala, curiozitate) ce determina predispozitia spre o anumita clasa de produse si care activeaza 2) nevoile , necesitatile (cele 5 mari categorii de necesitati structurate de Maslow) nevoi care la randul lor

3) activeaza dorintele , ce determina instalarea motivatiei turistice, motivatie ce va putea fi satisfacuta prin achizitionarea unui anumit produs din acea clasa Adica, SINTETIZAND Stimuli -> nevoi -> dorinte -> motivatii Ierarhia necesitatilor lui Maslow, in functie de scopul urmarit de consum si de stringenta acestuia cuprinde: 1) Supravietuire: foamea, setea,odihna 2) Productie si siguranta: locuinta, sursa de venit 3) Apartenenta si afectiune 4) Auto-respect, respect si recunoastere sociala 5) Informare si educatie Din perspectiva operatorilor din turism, intelegerea nevoilor satisfacute prin consum turistic nu este suficienta pentru dezvoltarea imaginii produsului turistic si a atributelor destinatiei turistice. Satisfacerea dorintelor este un factor mai important pentru procesul decizional. Cea mai buna metoda pentru intelegera dorintelor este examinarea motivatiilor (in calitate de dorinte exprimate). Abordarea sociologica a motivatiilor turistice, sugerata de Dann (1977) , propune introducerea a 2 concepte ce pot explica necesitatea sociala de a calatorii. Oamenii calatoresc pentru ca sunt: a) activati ca urmare a actiunii unor factori interni (push factors) c) atrasi ca urmare a manifestarii unor factori externi, dependenti de caracteristicile destinatiei (pull factors) In mod traditional, factorii de activare explica dorinta de a pleca in vacanta, in timp ce factorii de atractivitate explica alegerea destinatiei. Factorii de activare: - motivatii socio-psihologice - explica dorinta de a pleca in vacanta - actiunea lor se refera la orice destinatie de pe piata turistica Factorii de atractivitate: - motivatii determinate de o anumita destinatie - explica alegerea unei destinatii - actiunea lor se refera la o anumita destinatie de pe piata turistica

CATEGORII DE MOTIVATII TURISTICE DE VACANTA/ TIPURI DE MOTIVATII

1)Motivatia de evadare ( Escape from a Perceived Mundane Environment) - de evadare din mediul de resedinta, este considerat a fi generator de stres modificarea temporara a mediului de resedinta - cea mai frecventa - cel mai mare segment de piata cu cat mai departe de casa, cu atat mai bine 2) Motivatia de auto regasire ( Exploration and Evaluation of Self) transpunerea intr-o situatie complet noua - descoperire de sine

- foarte complexa, spirituala - turism religios, pelerinaje, calatorii in mediul rural apropierea de natura - downshifting 3) Motivatia de relaxare, de recuperare ( Relaxation) - recuperare fizica sub forma turismului de sanatate (oferta specializata) - relaxarea se refera la o stare mentala, mai degraba decat la una fizica - necesitatea de recuperare -oferta specifica turismul de sanatate 4) Motivatia de mentnere sau crstere a prestigiului social (mentinerea/cresterea prestigiului social) Prestige - imbunatatirea temporara a statutului social prin vizitarea anumitor destinatii sau practicarea anumitor forme de turism - destinatii specifice Paris, Londra, NY; - azi: Africa, Alaska, Orientul Indepartat destinatii la moda - 90 Africa Out of Africa - 60 Nepal, Tibet 5) Motivatia iudica ( Regression) - necesitatea intoarcerii spre copilarie, perioada lipsita de griji - oportunitatea de a face lucruri de neimaginat in contextul stilului obisnuit de viata - abdicarea de la obligatiile impuse de viata zilnica - rol - oferta complexa parcuri tematice - intensive in investitii de capital, tehnologie eficiente numai in conditiile unei cereri semnificative - forma de turism foarte dinamica, preturi mari, venituri ridicate - turismul de jocuri de noroc Atlantic City, Las Vegas important pentru tari ce nu au resurse naturale 6) Motivatia familiala ( Enhancement of Kinship Relationships) vacanta prilej de intarire a legaturilor dintre membrii familiei ( Motivatie etnica: ex romanii care stau in Spania si se intorc in Romania) turismul etnic -> melting pot descoperirea radacinilor 7) Motivatia Interactiune sociala ( Facilitation of Social Interaction ) - calatorii cu cei care au in comun hobby-uri - stabilirea de relatii cu reprezentanti ai diverselor clase sociale - frustrare determinata de izolare - caracteristicile comunitatii gazda importante ospitalitatea rolul statului campanii de sensibilizare a opiniei publice 8) Oportunitate sexuala ( Sexual) tip de turism tolerat 9) Motivatie economica/achizitionarea de bunuri (Economic) - turism de cumparaturi - shopping tourism - turism de supravietuire 10) Motivatie onirica (Novelty) - destinatii la care au visat de mult timp - curiozitate, aventura, nou si diferit - turismul stimulativ adaptat cerintelor consumatorilor tailor-made packages calatorii tematice 11) Motivatie educationala (Education)

dorinta de a vizita un anumit loc sau de a experimenta ceva Dezechilibru cultural nu in mod necesar legat de o anumita destinatie sau de un anumit loc. Motivatiile turistice:
Pentru Middleton Pentru Crompton De afaceri De evadare Fiziologice De autoregasire Culturale/psihologice/educationale De relaxare, recuperare Sociale/de comunicare interpersonala si etice De relaxare, recuperare Recreative/de divertisment Mentinerea sau cresterea prestigiului social Religioase Ludica Familiala Interactiune sociala Oportunitate sexuala Economica achizitionarea de bunuri Activare onirica Educationala

2) VENITUL

Venitul permite transformarea motivatiei turistice in cerere efectiva , fiind astfel unul dintre cei mai importanti determinanti ai generarii si sustinerii cererii turistice Venit = sursa de finantare a oricarui act de consum Repartitia venitului national si formarea veniturilor individuale definesc locul consumului turistic in consumul total. Venit total individ= venit satisfacere nevoi vitale + venit satisfacere alte nevoi create de individ (turism). Structura consumului individual este strans legata de structura societatii, grad de dezvoltare economica, mentalitate etc Tari bogate: ritmul cresterii cererii turistice este mai mare decat ritmul de crestere a veniturilor individuale. a) Cresterea venitului duce la cresterea cererii de turism international b) Scaderea venitului nu va determina scaderea cererii c) Cresterea preturile nu vor determina scaderea cererii d) e) Scaderea preturilor va determina o crestere rapida a cererii Cererea turistica: Elastica la cresterea veniturilor & inelastica la cresterea preturilor ECV > 1 ECP < 1 Ineastica la scaderea veniturilor & elastica la scaderea preturilor Esv < 1 Esp > 1

Corelatia venituri (discretionare) cheltuieli turistice

Et = f(Ydis) = f [ ( Ya) - ( Eb), S ] Ya = f( Y-T ) Eb = f(P1....n, I) Ct = cheltuieli turistice Ydis = venit discretionar Ya = venit disponibil

Eb = cheltuieli pentru bunuri si activitati consumate in afara timpului liber S = economisiri Y = venit brut T = taxe P1...n = preturile produselor si serviciilor consumate in afara timpului liber I = rata dobanzii Concluzie: variatiile cererii turistice nu pot fi anticipate numai pe baza dinamicii factorilor ecoomici

3) TIMPUL LIBER
Cauze crestere timp liber tendinta de crestere a timpului liber - cresterea sperantei de viata/ a duratei de viata - scaderea timpului de munca (manifestata in 4 directii: reducerea duratei zilei de lucru, reducerea duratei saptamanale de lucru, reducerea nr de saptamani de lucru, flexibilitatea programului de lucru - cresterea duratei de scolarizare - cresterea demografica, satisfacerea revendicarilor sociale - cresterea calitatii vietii - dezv progrsului tehnic - consumul turistic coexista sau poate intra in competitie cu alte activitati de timp liber (cultura, sport, recreere) Categorii de timp liber: la sfarsitul zilei la sfarsitul saptamanii concediul de la inceputul vietii la inceputul vietii active si de la sfarsitul vietii active la sfarsitul vietii Determinat de: - factori economici - Legislatia muncii Productivitatea muncii - factori culturali Timpul liber timp destinat turismului/timp de munca = % modificarea timpului destinat consumului turistic (TT) / % modificarea timpului destinat muncii (TM) timp destinat turismului/timp liber = % (TT) / % modificarea timpului destinat altor categorii de activitati de divertisment (TL-TT) A) Relatia consum de turism consumul altor activitati de timp liber poate fi determinata de: - atractivitatea unei anumite activitati de timp liber ce rivalizezaza cu turismul: un hobby ce ofera o mai mare satisfactie - utilitate marginala descrescatoare micsorarea satisfactiei pentru fiecare unitate supimentara de experienta turistica consumata - modificarea mediului de viata, ce devine mai putin stresant, fata de mediul tuistic ce devine tot mai stresant B) Relatia consum de turism consum de timp liber Modalitati de percepere a timpului liber (Zuzanek & Manell, 1983): Ei au identificat 4 ipoteze 1) De alternativa- intre timpul de munca si cel liber se stabileste o relatie de inversa -

proportionalitate- -individul trebuie sa decida asupra costului de oportunitate, daca munceste mai mult pentru a avea venituri mai mari sau va munci mai putin pentru a avea TL mai mult 2) De compensare: TL este privit ca o compensare a dezavantajelor si a eforturilor generate de timpul de munca - turism stimulativ 3) De intrepatrundere: - natura muncii conduce spre o tipologie similara a activitatilor de divertisment practicate 4) De neutralitate: munca este perceputa individual fata de TL. TL este perceput in functie de motivatiile si caracteristicile fiecarui individ. Nu exista o relatie intre calitatea timpului liber si a celui de munca

II) FACTORII EXOGENI CARE MODELEAZA fluxurile turistice/cererea turistica

- Tarile exportatoare isi pot deprecia moneda pentru promovarea turismului - Tarile importatoare apeleaza la deprecierea monedei pentru a ridica barierele la importul de turism - Variatia cursului valutar determina aparitaia riscului valutar datorat diferentei intre momentele de decontare - Aprecierea valutei tarii exportatoare determina micsorarea numarului de turisti si orientarea lor catre alte destinatii 3) Modificarile demografice - grupul cel mai extins - 18-34 ani outbound-ul asiatic - grupul cu cea mai rapida crestere peste 50 ani Europa de V si America de N - grupul de familisti crestere sustinuta - Populatia= izvor pentru cererea turistica - Tarile in curs de dezvoltare: intre cresterea demografica si consumul turistic exista o relatie inversa. - Factorul demografic isi manifesta incidenta asupra turismului, stimulandu-l in acele regiuni in care exista conditii: materiale, sociale si culturale 4) Progresul tehnic - Dubla actiune asupra cererii turistice: - Dezvoltarea progresului tehnic a condus la cresterea cererii turistice (trenuri de mare viteza, servicii hoteliere de inalta calitate, aeronave performante) -Progresul tehnic poate reprezenta un factor negativ in calea turismului traditional( exemplu aparitaia bookingului online a condus la falimentarea agentiilor de turism ). 5) Factorii politici - noi destinatii Europa de Est si CSI China - extinderea UE - atacurile teroriste - razboiul din Golf, razboiul din Irak 6) Turismul durabil si mediul Turism durabil= capacitatea unei destinatii traditionale de a-si mentine competitivitatea in raport cu noile destinatii, de a atrage noi vizitatori, de a-si pastra caracterul original, unic si de a nu prejudicia mediul ambiant - Ecoturismul si turismul ecologic - dezvoltarea economica si protejarea resurselor naturale

2)Cursul de schimb

7) Protectia sanatatii - premisa importanta pentru atragerea turistilor internationali - Factorii cheie care determina riscul din p.d.v al sanatatii la care este expus turistul: - Destinatia - Durata si sezonul calatoriei - Scopul calatoriei - Standarde de acomodare si de igiena - Comportamentul calatorului - Specificatii cu privire la sanatatea calatorului 8) Dezvoltarea resurselor umane - industria turismului si a calatoriilor important angajator - importul de expatriati - planificarea resurselor umane cruciala pentru intreprinderile din industria turistica 9) Comportamentul de consum - in timp ce turismul de afaceri continua sa fie semnificativ, in special ca urmare a cresterii importantei Europei de Est si a tarilor din S-E Asiei (Malaezia, Indonezia), cresterea pietei turistice va fi determinata de calatoriile de placere 10) Diversificarea produselor si concurenta - Noi destinatii turistice: Vietnam, Cambodgia si Laos in Asia; fostele state URSS; Chile in America Latina; statele sud-africane. 11) Urbanizarea - Cu cat gradul de urbanizare este mai ridicat , si aglomerarile urbane sunt mai dense, cu atat creste in mod absolut volumul cererii turistice. - Locuitorii centrelor urbane au tendinta de a se indrepta spre zone mai putin poluate si urbanizate, prefera destinatiile din tarile in curs de dezvoltare. 1) Costuri-preturi -> Distanta - Cererea turistica depinde de preturi care depind de costuri - Costul transportului 30-50% - Costul cazarii si meselor 40-50% - Costul diferitelor activitati la destinatie/atractii turistice 20-30% Costul transportului este : - determinat de distanta - dependent de: costul combustibilului, costuri administrative, distanta obiectiva si cea subiectiva - definit nu numai prin indicatori economici, ci si in termeni psihologici Distanta subiectiva (cognitiva) reprezentarea mentala a distantei, modelata de experienta sociala, culturala si de viata a individului perceptia turistului asupra distantei Erorile de estimare a distantei cognitive perceptii false utilizate in procesul decizional: - Supraestimarea distantei costuri ridicate, calatorii lungi, risc crescut potential de a angaja calatoria scazut - Subestimarea distantei: - initial creste atractivitatea destinatiei, precum si potentialul de a angaja calatoria. Conduce la asteptari/anticipari nerealiste - insatisfactie Formula Relatia distanta & dorinta de calatorie
Ct = f( F, O, Da) + f( R) Dc = f [ ] = f [(p, t, 1/v, 1/omega,1/ alfa)+ f(P)] TD = f(Ct, Dc)

Accessibility = Da + Dc + P Ct = costul transportului F = costul carburantului O = alte costuri, inclusiv administrative R = rata profitului companiilor detransport Da = distanta obiectiva Dc = distanta subiectiva = mijlocul de trasport p = pretul t = timpul destinat transportului v = viteza = confort, efort scazut = agrement TD = cererea de transport P = permeabilitate

Curs 3.2 TIPOLOGIA TURISTILOR SI CARACTERISTICILE MEDIULUI TURISTIC

I)) Tipologii ale turistior
1) Tipologii interactive pun accentul pe interactiunea turistului cu mediul turistic (destinatia) Erik Cohen clasifica turistii in functie de caracteristicile generale ale mediului turistic pe care il prefera (DISTANTA) 2) Tipologii cognitiv-normative iau in considerare in special elementele de natura psihologica ce caracterizeaza turistul. Stanley Plog clasifica turistii pe baza dimensiunilor psihologice ale personalitatii lor II) Clasificarea turistilor Cohen 1) Institutionalizati a) Organizati de masa -Pachete turistice cu itinerar determinat; toate deciziile legate de calatorie sunt luate de organizatorul voiajului - Nu interactioneaza cu mediul in care calatoresc b) Individuali de masa Exista un anumit grad de control al turistului asupra itinerariului; deciziile majore legate de calatorie sunt luate cu ajutorul unui intermediar. 2) Neinstitutionalizati a) Exploratori Isi planifica experienta turistica; evita destinatiile turistice cunoscute; manifesta libertate deplina in ce priveste derularea calatoriei; nu apeleaza la intermediari; animati de dorinta de a descoperi ceva nou b) Hoinari Se identifica in totalitate cu cultura tarii gazda; se lasa purtati de inspiratie, sunt atrasi de neprevazut; se adapteaza usor oricarei destinatii -

III) Clasificarea turistilor - Plog

Studierea comportamentului clientei turistice in functie de personalitatea turistului si de distantele apreciate de acesta ca fiind acceptabile pt calatori spre o destinatie de vacanta. 1) Turisti alocentrici - se intereseaza de atractiile turistice variate si inedite, sunt curiosi si dornici de a descoperi lumea inconjuratoare - regiuni turistice putin cunoscute - dotari materiale minimale - atractii naturale sau culturale deosebite turisti exploratori\

2) Turisti cvasialocentrici - satisfactie turistica in marile contraste care exista intre culturi - pretentiile turistilor legate in special de motivatia principala a calatoriei si mai putin de elementele functionale ale ofertei 3) Turisti midcentrici - intre doua categorii extreme se situeaza majoritatea turistilor potentiali, ponderea cea mai mare revenind categoriei de turisti :midcentrici - principala motivatie odihna - turism organizat - cei maui multi consumatori 4) Turisti cvasipsihocentrici - oferta turistica de calitate care sa reproduca conditiile de la locul de resedinta - satisfactie consum specific atat sub aspect material, cat si natural. - Zone departe, tari dezvoltate 5) Turisti psihocentrici - sunt absorbiti de preocuparile lor marunte cu caracter personal si nu manifesta decat un interes limitat pt lumea exterioara - grad ridicat de confort al zonelor turistice - servicii de calitate superioara - conditii asemanatoare locului de resedinta Turistii alocentrici si cvasialocentrici - percep calatoria ca pe o oportunitate de a experimenta un sentiment de libertate si putere(ex zborul , calatoriile pe mare, trenurile rapide) - calatoresc in scopul: 1 - Participarii la evenimente si activitati sportive 2 - Cautarii si identificarii de locuri si experiente noi si exotice 3 - Legarii de noi prietenii 4 - Explorare (e.g. scufundari, alpinism, drumetii) 5 - Ascutirea simturile si perceptiei asupra mediului 6 - Experimentarea unuinou mod de viata. Turistii psihocentrici si cvasipsihocentrici calatoresc in scopul: - au tendinta de a calatori pt a se incadra in normele culturale 0 - pt cresterii respectului de sine 1 - in vedrea aprecierii statutului social 2 - pt a obtine acceptarea si recunoasterea anumitor grupuri sociale 3 - pt a se simti confortabil din punct de vedere social Midcentrici hibrizi -au nevoie de o anumita doza de individualism, dar organizarea voiajelor este incredintata unui intermediar, ce confera un anumit gr de siguranta calatoriei Ciclul de viata al unei destinatii turistice 1. Explorare: - numar redus de turisti, aranjamente individuale de calatorie, comportament de vizitare neregulat - nu exista facilitati destinate consumului turistic - utilizarea facilitatilor locale existente, contact strans cu populatia rezidenta - Nordul Canadei, America Latina 2) Adaptare / implicare: -stadii-

- numarul vizitatorilor e in crestere, manifestand o oarecare regularitate - pot fi identificate elemente incipiente ale unei piete turistice - se observa un anumit nivel de organizare a voiajelor - insulele mici si mai putin dezvoltate din Pacific, Caraibe, anumite zone greu accesibile din Europa si America de Nord 3) Dezvoltare: - piata turistica bine definita, publicitate intensa - nivelul de implicare locala si de control al dezvoltarii turistice in scadere - pot fi observate modificari in aspectul fizic al destinatiei turistice - se importa forta de munca - Anumite regiuni din Mexic, insule din Pacific mai dezvoltate, coasta de Nord si cea de Vest a Africii parts of Mexico 4) Consolidare: - ritmul de crestere a numarului de vizitatori este in scadere - numarul total de vizitatori depaseste numarul rezidentilor - cea mai mare parte a economiei destinatiei este dependenta de turism -marile lanturi hoteliere sunt reprezentate local -regiuni din Caraibe si nordul coastei mediteraneene 5) Stagnare: -a fost atins numarul maxim de vizitatori -imaginea destinatiei este consolidata -destinatie uzata moral -probleme de natura sociala, economica, precum si de mediu -Capacitate de cazare in surplus -Costa Brava in Spania, Ontario 6) Declin: - cerere turistica in declin - pe masura ce destinatia pierde din atractivitate, dispar facilitatile turistice - conversia facilitatilor turistice - statiuni cunoscute din Europa, Miami Beach 7) Revitalizarea: - 2 modalitati de atingere a acestui scop: - adaugarea de atractii antropice cazinourile din Atlantic City - valorificarea potentailului natural neexploatat centre spa (statiuni balneare) din Europa

Curs 3.3 DETERMINANTII TURISMULUI INTERNATIONAL DETERMINANTII PFERTEI

Determinantii turismului international -teorii de specializare
Exista 4 determinanti, avand la baza teoriile comertului international, explica pozitionarea tarilor in comertul international cu servicii turistice: - 3 legati de oferta I) teoria dotarilor factoriale II) teoria costurilor comparative III) teoria avantajului absolut - 1 legata de cerere, respectiv teoria cererii Acesti patru determinanti explica distributia fluxurilor turistice internationale, precum si tendintele acestora.

Determinantii turismului international cererea si oferta

1) cererea, ca determinant al turismului international, e influentata de: - factori endogeni - care genereaza fluxuri turistice: veniturile, timpul liber, motivatiile - factori exogeni care modeleaza fluxurile turistice: costul/preturile, cursul de schimb, modificarile demografice, progresul tehnologic, factorii politici, dezvoltarea sustenabila, protectia sanatatii, dezvoltarea resurselor umane, modificarea preferintelor consumatorilor, aparitia de noi destinatii 2) oferta, ca determinant al turismului international, e influentata de factori ca: teritoriul, serviciile si facilitatile turistice, preturile, statul, politica economica

I) Teoria dotarilor factoriale

- emisa de Heckscher in 1919 si completata de Ohlin in 1933. - are la baza distributia dotarilor cu factori de productie pe tari -> tarile ce beneficiaza din abundenta de o anumita resursa vor avea un avantaj comparativ in productia si exportul de produse ce utilizeaza acea resursa - resursele naturale importante pentru turismul international multe produse turistice valorifica avantajul comparativ rezultat din dotarea cu resurse naturale - specializarea internationala a unei tari direct corelata cu nivelul disponibilitatii unei resurse (abundenta) importanta pentru explicarea pozitionarii unei tari in turismul international (Leontief). - Dotari factoriale: 1) Potentialul natural, patrimoniul istoric, artistic, cultural a) valoarea depinde de caracteristicile acestora, precum si de accesibilitatea lor b) resursele istorice si culturale: - pot deveni factori motivatori importanti in turismul international Nu sunt strict determinate pot creste prin import 2) Resursele de munca gradul de ocupare a fortei de munca si nivelul de pregatire a acesteia a) a) forta de munca specializata trening b) disponibilitatea de forta de munca specializata efecte: - influenteaza fluxurile turistice si distributia geografica a acestora in raport cu gradul de specializare a tarii de destinatie - influenteaza mobilitatea fortei de munca 2) Resursele de capital si infrastructura turismul - similar industriei grele

II) Teoria costurilor comparative

- formulata de David Ricardo in 1817 - o tara se va specializa in productia acelor bunuri si servicii ce pot fi produse la un pret mai bun decat in alte tari. - explica fluxurile turistice bilaterale ca rezultat al diferentelor de preturi. - studiul costurilor comparative ar trebui sa ia in considerare:

- raportul calitate-pret - evolutia tehnologiei - diferentierea produselor turistice de cele ale concurentei prin : - costul transportului - costul cazarii - costul altor servicii turistice - politici economice: de preturi, de credit, aplicabile pietei muncii - politica valutara si evolutia cursului de schimb

III) Teoria avantajului absolut si a progresului tehnologic

- continua analiza comertului international - Adam Smith - Avantajul absolut rol determinant in turismul international - unicitatea resurselor naturale sau antropice asigura tarilor un avantaj de monopol - Inovatia: a) politica de diferentiere b) intareste avantajul absolut al unei tari c) asigura o specializare internationala la un nivel superior pe termen lung

A) OFERTA TURISTICA

d) contribuie la scaderea costurilor ex.: costuri cu forta de munca

Definire -Ofertata uristica: poate fi fie - cantitatea de bunuri si servicii turistice ce pot fi oferite pe piata, la un pret dat,intr-o anumita perioada de timp; sau - ansamblul serviciilor si bunurilor finale, propuse consumatorilor de catre sectorul turistic(Py,Pierre) - Ofeta turistica cuprinde a) Potential turistic - Atractii turistice (naturale & antropice) - Baza tehnico- unitatile de cazare - unitatile de cazare alimentatie & agrement - infrastructura turistica b) Forta de munca din domeniul turismului . Cele 4 mari categorii ale ofertei turistice: 1) Oferta turismului de vacanta; turismul balnear, turism sportiv, turism recreativ, familial. 2) Oferta turismului cultural: turismul de studii, stagii de initiere tehnica, artistica, festivaluri, turism religios, evenimente,etc. 3)Oferta turismului de afaceri: turismul itinerant, turismul de congrese, turismul de stimulare (incentive), etc. MICE 4) Oferta turismului pt ingrijirea sanatatii: turismul medical, turismul profilactic, chirurgical etc. Ofertantii de produse turistice sunt fabricanti ai diferitelor produse si prestatii, intreprinderi din sectorul comercial, touroperatori, asociatii si organisme cu vocatie sociala, diferite colectivitati sau organizatii teritoriale Producatorii au rolul de furnizori, deoarece detin capacitatile de prestare (baza materiala) pentru oferta de servicii turistice: - cazare si restaurare; - transport; - animatie, informare si agrement OFERTA TURISTICA-caracteristicile ofertei turistice

1)Eterogenitatea ofertei: - amalgam de bunuri si servicii - Diferentiere in timp (sezonalitate) & spatiu a fortei de atracti ea bunurilor si serviciilor; - Categorii bunuri & servicii: a) Bunuri turistice -Resurse turistice naturale (peisaje,flora,faunaetc) -Resurse turistice social- culturale (monumente, muzee, manifestari artistice, folclorice, sportive) - Resurse tehnice b) Echipamente si servicii oferite turistilor 2) Cresterea diversificata a productiei turistice 3) Rigiditatea ofertei turistice a) Cauza-caracteristicilor produsului turistic: - lipsa de mobilitate - nestocabilitatea - caracterul inelastical productiei turistice. b) unele componente ale unor produse turistice se pot substitui intre ele. 4) Inadaptarea relativa a ofertei la cerere a) Rigiditatea ofertei turistice si conditiile de utilizare a capacitatilor existente antreneaza o serie de dezechilibre intre oferta si cerere. Aceste dezechilibre se manifesta in doua moduri: -capacitatea de productie exista si poate raspunde cererii, dar este subutilizata; -oferta nu corespunde cererii, nefiind adecvata acesteia sau fiind insuficienta cantitativ. B) PRODUCTIA TURISTICA -definire Definire reprezinta ansamblul de servicii si bunuri finale oferite de sectorul turistic si consumate pe parcursul unei perioade determinate; - se masoara prin: 1 - numarul de vizitatori ai unui obiectiv turistic; 2 - numarul de innoptari petrecute de turisti in unitatile de cazare; 3 - numarul de pasageri transportatt etc. 4 - sau poate fi exprimata valoric, ca cifra de afaceri realizata de intreprinderile din 5 acest sector. PRODUCTIA TURISTICA-caracteristici (Francois Vellas) 1) Sezonalitatea-necesitate a unei mari flexibilitati a structurilor si a gestionarii ofertei; 2) Utilizarea intensiva a fortei de munca-utilizarea cu preponderenta a fortei de mc sezoniere; 3) Nestocabilitatea-capacitatiile neutilizate genereaza costuri COMPARATIE INTRE OFERTA TURISTICA PRODUCTIA TURISTICA 1) Poductia turistica poate fi mai mica sau cel mult egala cu oferta turistica 2) Oferta turistica poate exista de sine statatoare, in timp ce productia turistica nu poate exista fara oferta turistica 3) Structura ofertei de turism poate sa nu coincida cu structura productiei (structura ofertei de bunuri reflecta intotdeauna structura productiei corespunzatoare) 4) Oferta turistica este ferma, productia turistica este efemera

5) Oferta turistica este intensiva in elemente materiale si resurse naturale, in timp ce productia turistica este intensiva in munca 6) Oferta turistica poate fi definita cantitativ si calitativ prin intermediul elementelor materiale ce o compun, in timp ce productia turistica nu poate fi definita; rezultatul ei produsul turistic are caracter de unicat, este un artefact si poate fi definit numai in mod indirect

C) PRODUSUL TURISTIC

a) efemer si volatil b) intensiv in munca. c) vine in contact cu cererea sub forma de imagini Produs-imagine - Produsul-imagine este proiectia ofertei la nivelul fiecarui potential consumator care o imagineaza pornind de la asteptarile sale, de la informatiile si influentele primite si filtrate prin definirile personale (cultura, temperament, varsta, sex, mediu social, caracter, etc) - Ofertantii in turism lanseaza pe piata imagini ale propriilor produse folosind tehnici specifice pentru a influenta cererea potentiala. - Se urmareste ca imaginea produselor oferite sa coincida cu produsul imagine pe care il doreste consumatorul potential.

D) IMAGINEA TURISTICA

Definire Imaginea unei destinatii (imaginea ofertei) reprezinta modul in care aceasta se proiecteaza si modul in care este receptata de catre piata (imaginea produsului) - Imaginea reprezinta totalul convingerilor si perceptiilor pe care le au oamenii in legatura cu o destinatie turistica. - Imaginea unei destinatii nu are neaparat la baza o experienta anterioara, adica o vizita la destinatia respectiva; - imaginea variaza cu piata - imaginea se construieste in timp, ca rezultat al unui flux constant de mesaje si stimuli - un efort de mentinere si imbunatatire a acesteia este necesar continuu - este influentata de anumite asocieri si idei - pretul ar trebui sa fie stabilit in functie de imagine - Pentru a fi eficienta o imagine ar trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa fie reala. - sa fie credibila. Nu este obligatoriu ca o imagine reala sa fie si credibila. - sa fie simpla. O imagine care contine prea multe elemente poate duce la confuzii; - sa fie atragatoare, sa sugereze potentialilor turisti ca merita pe deplin sa vina sa viziteze destinatia; - sa fie distinctiva, sa aiba capacitatea de a deosebi destinatia respectiva de altele asemanatoare IMAGINEA TURISTICA instrumente de prommovare a) Sloganuri Chamrousse (Franta) - La station a letat pur Romania Come as a tourist, leave as a friend Carolina de Nord Smiling faces, beautiful places Ungaria Open doors, open hearts, open minds Austria Austria. Sounds great! New-York I love New York b)Evenimente(artistice,culturale,sportive)

c)Repere vizuale

DETERMINANTII OFERTEI TURISTICE

1)TERITORIUL - conditie esentiala pentru existenta ofertei turistice, poate fi abordat: a) descriptiv, prin inventarie rearesurselor si a facilitatilor (audit), precum si prin sintetizarea impresiei pe care o genereaza in randul turistilorabordare sinteticaTECDEV b) explicativ, prin evidentierea structurii consumului, a gradului de valorificare a ofertei, a comportamentului turistilor si a cauzelor acestuia c) predictiv, prin prezentarea evolutiei consumului, a sensului de dezvoltare a ofertei pe fondul interactiunii spatiale a atractiilor existente d) prescriptiv,prin realizarea planificarii oferteiimplicarea institutiilor publice, a comunitatii regionale si locale in strategia de amenajare teritoriala, precum si in politica de comercializare a ofertei - Spatiul poate fi definit cantitativ prin capacitatea de primire a teritoriului si calitativ prin atractivitatea sa(naturala sau creata) - Capacitatea maxima de primie = numarul maxim de turisti care pot fi primiti intr-un teritoriu fara a prejudicia mediul ambiant sau organiarea vietii pe teritoriul respectiv - Poluarea turistica - Importanta pozitiei teritoriului in raport cu cererea (accesibilitatea) - Zone in care atractivitatea creste o data cu distanta si zone in care aceasta este invers proportionala cu distanta

2) SERVICII TURISTICE/ Serviciile turistice

- Serviciile turistice sunt foarte variate: cazare, restaurare, transport, organizare si comercializare a ofertei turistice, productia si distributia de bunuri de consum turistic, agrement, tratament. - Gradul de dezv. al sectorului de servicii reprezinta suportul economic al ofertei turistice; - Principalele tari dezv. de servicii reprezinta si principalii exportatori de turism 3) BAZA TEHNICO-MATERIALA - Baza tehnico-materiala include hoteluri, alte unitati de cazare, restaurante, alte instalatii turistice si serviciile asociate acestora - Infrastructura turistica include reteaua de drumuri, aeroporturi, sistemele de alimentare cu apa, energie, canalizarea reprezinta fundamentul bazei tehnico-materiale - Fiecarui produs turistic ii corespunde un anume echipament Ex.baza materiala a cazarii: investitia initiala ridicata si utilizarea incompleta a capacitatii hoteliere (supradimensionare sau sezonalitate). 4) NIVELUL PRETURILOR Preturile - suntcomponente ale mixului de marketing, care trebuie integrate in strategia generala a firmei deoarece de el depinde accesibilitatea prosusului la consumatorul turistic - Ar trebui sa fie atractive si competitive, corespunzatoare imaginii imaginea sugereaza o anumita relatie pret-valoare - Caracteristici: - gama larga pentru acelasi tip de produs turistic, de aceeasi calitate - evolutie relativ independenta de raportul cerere/oferta - efect nesemnificativ asupra consumului - manifestare inflationista

- Cursul de schimb impact direct asupra unei destinatii determina puterea locala de cumparare. - Destinatiile au tendinta de a fi clasificate in functie de pret, ca parte a imaginii - Preturile pot sustine imaginea, dar o pot si submina Tipuri de strategii de pret: a)Strategia preturilor joase: -indicata in special in cazul activitatii extra sezoniere; - recomandata fie din necesitatea de a se atenua efectul sezonalitatii turistice, fie pentru a penetra pe noi piete, fie pentru a satisface cererea turistica caracteristica unor anumite segmente de consumatori care dispun de venituri modeste, fie in scopuri promotionale. b) Strategia preturilor moderate: - produs destinat, in general, turistilor cu venituri medii c) Strategia preturilor inalte: - practicata de firme turistice de prestigiu, a caror oferta se adreseaza unui segment de turisti cu venituri foarte mari; -se poate practica si in cazul in care oferta este mai mica decat cererea, respectiv in perioada maximului de activitate, in scopul descurajarii cererii turistice, sau in situatia in care se urmareste fructificarea avantajului de piata in cazul unui produs nou.

5) ROLUL STATULUI Statul retea complexa de politici, legi, alte reglementari si actiuni ale guvernelor
Motivatii ale implicarii statului in activitatea turistica: a) Promovarea dezvoltarii economice dezv economica necesita adesea initiativa guvernamentala si capital

b) Sprijin acordat industriilor conexe crearea de politici industriale prin utilizarea de stimulente si, respectiv, penalitati. c) Atragerea de venituri necesitatea de a genera venituri pentru pastrarea agentiilor si a activitatilor d) Crearea unui mediu de afaceri stabil asigurarea unor standarde minime de evaluare a activitatii e) Identificarea altor obiective de politica economica FUNCTIILE STATULUI IN TURISM 1) Functia promotionala - Propaganda turistica externa si interna - fonduri alocate bugetului de marketing - Obiectivul urmarit retinerea cererii interne pentru micsorarea consumului outbound si cresterea celui inbound, prin marirea nr. de vizitatori din strainatate - Promovarea turistica organism guvernamental - Spania, Portugalia, Irlanda, talia, Marea Britanie, Austria, Canada, Noua Zeelanda 2) Functia de stimulare - Investitii in infrastructura turistica, cheltuieli guvernamentale intretinerea structurilor publice utilizate de vizitatori (protectie si securitate, functionarea unor institutii culturale, acordarea de asistenta medicala)

- aeroporturi, cai ferate, tuneluri, autostrazi 3) Functia de interventie - Pentru protejarea: - consumatorilor de turism, - a pozitiei competitive a propriilor producatori, - a mediului social, cultural, natural - Reglementari privind: - preturile si tarifele - metodologia determinarii claselor calitative pentru hoteluri si mijloace de transport -activitatea touroperatorilor si agentiilor de voiaj - Limitarea iesirilor de valuta in scopuri turistice, cresterea investitiilor in oferta interna, mediu stabil si stimulativ de afaceri, cursul de schimb 4) Functia de coordonare - Politica in domeniul turismului - Obiective economice: - generale: stimularea dezvoltarii economice, promovarea si sustinerea anumitor ramuri industriale, cresterea veniturilor bugetare, cresterea calitatii vietii, dezvoltarea resurselor umane, protectia mediului - specifice: - de natura extraeconomica: libertatea de circulatie si de comunicare, dreptul la educatie - de natura economica: obiective culturale, de valorificare a patrimoniului, de promovare a imaginii tarii - Rol corectarea aspectelor negative si stimularea rezultatelor pozitive ale dezvoltarii turismului instrument planul turistic, rezultat al strategiei de planificare - Planificarea: - orientata spre obtinerea anumitor beneficii economico-sociale, pe fondul mentinerii sustenabilitatii sectorului turistic - planul turistic abordare flexibila, integrata, pe un orizont de timp determinat - termen lung (15-20 ani), termen mediu (5-10 ani), termen scurt (2-3 ani) NIVELURI ALE PLANIFICARII TURISTICE sau PLANIFICAREA TURISTICA 1) International: servicii de transport international, produse turistice internationale (mai multe tari implicate), marketing international (supra statal), activitati ale touroperatorilor Aegean Sea (Grecia, Turcia), Plan Neige (Austria, Italia, Franta, Elvetia), Bazinul Marii Baltice (Finlanda, Suedia, Norvegia, danemarca, Germania), Blue Plan (N si S bazinului Marii Mediterane) 2) National: politica turistica nationala, pt intreaga tara 3) Regional: politica turistica regionala 4) Local: planificarea turistica a anumitor regiuni, orase, sate, zone rurale, statiuni eliminarea decalajelor in dezvoltarea economica intraregionala, prin specializarea in turism 5)

Politica turistica si planificarea

Amplasament turistic: planificarea elementelor componente ale unui anumit amplasament, a cladirilor, a unor facilitati de divertisment, parcaje etc. 6) Arhitectural, peisagistic, de design: caracteristici specifice cladirilor, peisajelor, alte facilitati turistice sau elemente de infrastructura PROCESUL PLANIFICARII TURISTICE Etape: 1) pregatirea studiului 2) identificarea obiectivelor de dezvoltare 3) studii si evaluari 4) analiza si sinteza informatiilor 5) formularea politicilor si a planului 6) recomandari 7) implementare si management ELEMENTELE UNUI PLAN TURISTIC stic Planul unei destinatii include, in principiu, analiza urmatoarelor elemente: 1) 1) Cererea turistica analiza pietei existente si estimarea potentialului acesteia 2) 2) Oferta turistica baza tehnico-materiala, facilitati, atractii, reglementari 3) Impactul turismului: socio-cultural, de mediu 4)Aspecte economice si financiare 5) Plan de actiune: sinteza tuturor informatiilor obtinute - strategii, recomandari

Planificarea unei statiuni turistice

- Destinatii integrate si relativ independente (auto-suficiente), ce ofera o varietate larga de facilitati si servicii turistice Etapele planning-ului: 1)analiza produselor si a pietei 2)determinarea obiectivelor, a tipului si a dimensiunii statiunii 3)alegerea amplasamentului, planificarea conceptuala si realizarea unui studiu de pre-fezabilitate 4)evaluarea interdependentelor regionale: mode de integrare a statiunii la nivel local, determinarea necesitatilor privind infrastructura, relatiile cu comunitatea locala 5)analiza de mediu si determinarea capacitatii optime de primire 6)elaborarea planului de dezvoltare a statiunii pe faze (modul de utilizare a terenului) 7)analiza de impact socio-cultural si de mediu 8)analiza fezabilitatii proiectului de dezvoltare a statiunii din punct de vedere economic si financiar

Caracteristici ale unei statiuni de succes

- Localizare in apropierea unei atractii turistice - Conditii microclimatice favorabile - Mediu natural atractiv in statiune si in imprejurimi Acces facil al vizitatorilor

- Existenta sau posibilitatea de dezvoltare (extindere) a infrastructurii (alimentare cu apa, energie, managementul deseurilor, telecomunicatii) - Zona nepoluata (aer, apa) - Disponibilitate locala a resurselor de munca

CURS 4 INDUSTRIA HOTELIERA

INDUSTRIA OSPITALITATII cuprinde: I) Industria cazarii Lodging Industry Caracteristici: - Sezonalitate flexibilitate ridicata in ce priveste utilizarea structurilor de cazare - Dependenta de resursa umana planificarea locurilor de munca sezoniere - Perisabilitate nu poate fi stocata - neutilizarea este costisitoare II) Industria restaurarii Food & Beverage / Catering Industry

Scurt istoric
1) inceputul anilor 1900, pana la Marea Recesiune din anii `30 a fost era marilor hoteluri de lux (Plaza, Waldorf-Astoria NY, Ritz- Paris); 2) SUA, dupa cel de-al doilea razboi mondial, Conrad Hilton a realizat fuziunea HiltonStatler si Ernest Henderson acelasi lucru cu Sheraton. 3) 1967 prototipul atrium a revigorat arhitectura marilor hotele de lux, Hyatt deschide Hayatt Regency in Atlanta; 4) constructia motelurilor, unitati standardizate, amplasate de-a lungul soselelor, de catre Kemmons Wilson, fondatorul lantului Holiday Inn (primele unitati de cazare de categorie economica, care se adresau calatorului obisnuit care cauta camere confortabile si curate; 5) Europa, dupa al doilea razboi mondia hoteluri mari se aflau in proprietatea statului sau erau construite cu sprijin public; 6) In anii 1960 turismul, inclusiv cel in scop de afaceri, a avut o evolutie accelerata. La Londra, Paris, Roma, Atena, Hong-Kong, Tokyo s-au construit hoteluri mari, moderne; 7) Valul construirii de noi hoteluri si moteluri din anii 1970 si 1980 a creat un surplus de capacitate, reducand gradul de ocupare in marea majoritate a unitatilor de cazare.

I) INDUSTRIA CAZARII
Oferta unitatilor de cazare turistica SAU Oferta cazarii turistice cuprinde toate cladirile care ofera servicii de cazare, pe o baza comerciala sau cvasicomerciala. Cvasi-comercial

- nr. de produse de cazare care nu se includ in sectorul comercial, - pt. consumul acestora se percepe un tarif numai in ideea de a acoperi o parte din cheltuieli.

Diferente intre cazarea cu servicii si cazarea fara serviciirea 1) Cazarea cu servicii - Cuprinde unitatile care dispun de personal care asigura servicii suplimentare pe langa cele de cazare de baza Cazarea fara servicii (self catering) - presupune numai oferirea serviciilor de cazare de baza. 2) Cazarea cu servicii - Existenta acestor servicii, se reflecta in nivelul tarifelor practicate Cazarea fara servicii - Serviciile nu sunt incluse in pretul practicat pt. cazare 3) Cazarea cu servicii - Tipuri de servicii suplimentare: servicii de etaj, restaurant, bar, room-service etc. Cazarea cu servicii - Serviciile legate de servirea mesei pot fi externalizate catre o unitate separata 4) Cazarea cu servicii - Tipuri de unitati de cazare: Hoteluri, moteluri, pensiuni Cazarea cu servicii - Tipuri de unitati de cazare: vile, apartamente, cabane, hanuri, inchiriate fara a avea personal de servire. Eterogenitatea industriei cazarii se manifesta pe plan structural, constructiv, arhitectural si calitativ TIPURI DE STRUCTURI DE CAZARE Exista o mare varietate de structuri de cazare a. hoteliere (hoteluri) b. extra-hoteliere - resedinta secundara - apartamente mobilate -unitati sociale de cazare c. nepermanente - camping - camping carul - vasle de agrement

Ce inseamna

Cazarea cu servicii vs cazarea fara servicii

A) HOTELURI
1. HOTELURI - definire Hotelurile = unitati care ofera servicii de cazare si masa oricarei persoane care accepta sa plateasca tariful pt. serviciile oferite, fara a fi neceara existenta prestabilita a unui contract. Termeni utilizati in practica internationala (viziune consumator ): a) hotel: imaginea de eficienta, servicii, facilitati, o amplasare favorabila in oras, etc b) inn: sentiment de prietenie si caldura; c) motel:

- America Latina: loc vizitat de cupluri pt cateva ore; - Asia si Orientul Indepartat: notiune necunoscuta; - Romania: unitate hoteliera situata, de regula, in afara localitatilor, in imediata apropiere a arterelor intens circulate, doatata si amenajata atat pentru satisfacerea nevoilor de cazare si masa ale turistilor, precum si pt. parcarea in siguranta a mijloacelor de transport

HOTELURI clasificarea hotelurilor

1. Criteriului tehnico-administrativ (SUA): a) Hoteluri de aeroport (terminale): - localizate pe o raza de 15-20 km in jurul aeroporturilor, destinate pasagerilor companiilor aeriene; b) Hoteluri de congrese: - localizare in orasele importante, adesea in apropierea unor centre de conferinta; c) Hotelurile de afaceri:- plasate in aglomerari urbane, centrul oraselor, in preajma bancilor sau a institutiilor publice; d) Hoteluri de aparatment (suite hotels): ofera spatii mari, formate din mai multe camere, destinate inchirierii pentru birouri sau pentrulocuit; e) Hoteluri de autostrada situate de-a lungul principalelor autostrazi sau in apropierea acestora f) Complexe hoteliere de statiune amplasate in afara oraselor, in statiuni sau spatii amenajate in scop turistic, dotari destinate petrecerii timpului liber in mod activ, one-stop destination, entertainment industry g) Hoteluri de cazinouri forma specializata de unitate de cazare, Las Vegas destination property h) Hoteluri de patrimoniu cultural castele, palate, manastiri, paradores, pousadas, ryokan, auberges i) Hoteluri de statiune 2.Dupa serviciile oferite: - hoteluri cu servicii complete (full-service): asigura o mare varietate de servicii: cazare, masa, room-service, spalatorie, inchirieri, birouri etc. - hoteluri self-catering : ofera numai servicii de cazare de baza. Sunt amplasate in apropierea autostrazilor si sunt raspandite in special in SUA si Canada). 3. Dupa modalitatea de administrare : - hoteluri independente: hoteluri de dimensiuni mici, de categorie inferioara, cel mult 2 stele, aflate in gestiune familiala; - hoteluri afiliate la lanturi voluntare sau lanturi hoteliere integrate. 4. In functie de pret: - hoteluri budget (hoteluri din categoria economic), - hoteluri standard sau de nivel mediu - hoteluri de lux.

B. EXTRA-HOTELIERE
1) RESEDINTA SECUNDARA/ RESEDINTE SECUNDARE Sunt de 3 feluri a) Condominium : sau in coproprietate - resedinta aflata in proprietate individuala in cadrul unui proiect care include mai multe asemenea proprietati; - folosirea in comun a diverselor spatii de facilitati. - servicii specializate asigurate de o societate de gestiune care intretine spatiile comune; - in perioadele de nefolosire, proprietarii pot inchiria aceste resedinte Conditii de succes in planificare: - condominium parte integranta a comunitatii;

- existenta unor facilitati hoteliere (hol si receptie, birouri pt manageri si activitati de suport (contabilitate etc.). Dotarile pt. pregatirea si servirea mesei sunt, de obicei, optionale; - conceperea spatiului pt. a fi ocupat atat de o singura persoana proprietarul, cat si pt. a putea fi divizat in mai multe unitati de inchiriat separat. b) Time-sharing (proprietate multipla) sau timeshare - diviziunea proprietatii si folosirea aceleiasi unitati de cazare de catre mai multi investitori; = parti din proprietate exprimate in unitati de timp - fiecare investitor achita o cota parte din investitie si obtine dreptul de a folosi proprietatea intr-o anumita perioada a anului. - specific apartamentelor. Poate fi parte intr-un hotel, statiune sau condominium; avantaje: un loc de cazare garantat pe o perioada indelungata; achitarea unei cote parti din cheltuieli; o investitie initial scazuta in comparatie cu avansul si platile lunare necesare cumpararii si intetinerii unei case de vacanta sau a unui condominium; o sansa de a schimba unitatile time-sharing cu persoane care detin unitati similare in alte zone sau statiuni turistice, schimburi efectuate , de regula, prin intermediul companiei time-sharing. Ex : Marriott, Hilton Hotels Corporation sau Disney. Subiectii pe piata de timeshare: - Societatea imobiliara- detine in proprietate complexul hotelier - Comerciantul: responsabil cu promovarae si vanzarae intervalelor de timp - Societatea de management: intretine proprietatea - Agentul de schimb: ofera proprietarilor de timeshare posibilitatea de a schimba intre ei perioadele de utilizare - Mandatarul: apara drepturile proprietarilor - Asociatia de proprietari: - Revanzatorii: speculatorii de pe piata c) In proprietate deplina- case de vacanta 2) APARTAMENTE MOBILATE B&B de la oferta de lux la oferta ieftina - cele mai importante piete bazinul M. Mediterane - gites, estalagem, pensione - controlul calitatii dificil de realizat 3 ) UNITATI SOCIALE DE CAZARE sate de vacanta, centre de tineret, hanuri pentru tineret, case familiale de vacanta

C) NEPERMANENTE
- camping - cabanele - camping carul - caravaning-ul - vasle de agrement

II) INDUSTRIA RESTAURARII Food & Beverage / Catering Industry

Clasificarea structurilor de restaurare (F&B) a) Restaurantele: mai sensibile la fluctuatiile activitatii economice decat alte tipuri de activitati de retail rata de insucces ridicata costurile cu materia prima si forta de munca - 60 - 65% din venituri rata profit/vanzari foarte scazuta b) Restaurante de hotel hotelurile internationale full-service - 30% din venituri vanzari ale restaurantelor USA - 50% din venituri - Singapore si Hong Kong 3) Restaurante independente detinute si operate individual, parte a unor lanturi sau a unei francize segment de piata important in conexiune cu serviciile de transport HOTELUL INTERNATIONAL- Lanturi hoteliere americane - dezvoltarea de dupa WWII politica de buna vecinatate fata de America latina si Caraibe Roosevelt hemisphere solidarity - Pan Am 1946 - IHC filiala: -pentru pasagerii internationali pentru personalul navigant - primul hotel Inter-Continental international Brazilia (Intercontinental) - primul hotel Hilton international Puerto Rico - expansiunea in Europa anii 5060 a urmat expansiunea marilor companii multinationale americane pentru acoperirea the dollar gap parte a Planului Marshall - to help Europe help itself - dezv hotelurilor europene Forte, Grand Metropolitan - expansiunea in Orientul Mijlociu anii 70 cresterea preturilor OPEC - expansiunea in zona Asia-Pacific anii 70 ritm de crestere economica rapid - China - al doilea val al extinderii si dezv anii 80 piata unica europeana Marriott, Nikko, Oberoi, Taj International - expansiunea in America de N anii 80 fuziuni si achizitii in prezent Europa 44.7% din stocul de camere al lumii; SUA 27% - Grad mediu de ocupare 65% - Initiative ale lanturilor hoteliere americane : - separarea proprietatii asupra activelor de managementul hotelului segmentarea ofertei hoteliere standardizarea operatiunilor stabilirea de standarde pentru constructia de hoteluri afilierea la acorduri de marketing franciza sisteme de rezervare computerizata centralizat

Initial managementul hotelier secundar scopului obtinerii de profit prin cresterea valorii de piata a proprietatii - Cea mai mare parte a lanturilor hoteliere americane s-au extins prin vanzarea activelor imobiliare, pastrand managementul operatiunilor - Hyatt a separat operarea de proprietatea asupra activelor - Export de marca si expertiza HOTELUL INTERNATIONAL CLASIFICARE SI STANDARDE ALE HOTELURILOR INTERNATIONALE Categorii calitative Rolul / Scopul : a) Standardizare asigurarea unui sistem uniform de servicii si calitate a produselor b) Marketing imagine a consumatorului asupra tipului de oferta hoteliera valabila pe piata (informarea turistilor cu privire la categoriile de hoteluri disponibile) + modalitate de promovare a unei destinatii + incurajarea concurentei c) Protectia consumatorului stabilirea unui standrad minim de confort , in ce priveste hotelul si serviciile oferite d) Generarea de venituri veniturile provin din vanzarea de licente, vanzarea de ghiduri turistice, harti, etc. e) Control sistem unitar de control al calitatii la nivelul intregii industrii HOTELUL INTERNATIONAL -Categorii calitative Sisteme de clasificare - fundamente 1) Autorizare / omologare (Registration) = forma de licentiere, de autorizare, care poate sa necesite, sau nu, indeplinirea unui minim de standarde Reglementari cu privire la protectia muncii, protectia sanitara, protectia impotriva incendiilor etc - Ex norme de sanatate, protectia muncii, stingerea incendiilor 2) Clasificare ( Clasification) = includerea/incadrarea hotelurilor intr-o clasa de confort/intr-o categorie in functie de tipul de proprietate, facilitati si servicii/confort oferite Grand luxe (super-lux) , deluxe, (lux) five-star (cinci stele) , first class superior (clasa I superior) , first class (clasa I), second class (clasa a II-a) , moderate (clasa medie), third class, tourist, budget, economy (clasa economica). 3)Acordarea de gradatii (Grading) = evaluare calitativa alocarea de simboluri speciale pentru a indica un standard de calitate superior SISTEME DE CLASIFICARE IN PRACTICA A HOTELURILOR MODELE DE CLASIFICARE A) Categorii: oficial: national, implementat de catre guvern la propunerea autoritatilor nationale pentru turism, in colaboarre cu reprezentantii asociatiilor hoteliere privat (voluntar): comercial companii sau asociatii implicate in promovarea serviciilor turistice a) Guide Michelin Michelin Tire Company Franta sistem guvernamental de omologare + clasificare pe baze comerciale

5 niveluri casute + simboluri / desene b) Mobil Travel Guide - Mobil Oil Corporation Unul dintre cele mai stricte si critice sisteme de evaluare anuala Participare voluntara (program voluntar) 60-70% dintre hoteluri - 1 (good) si 2 (very good) stele, 30% - 3 (excellent) stele, 5% - 4 (outstanding, -remarcabil) si 5 (among the best in the country- printre cele mai bune din tara) stele Sunt evaluate: caracteristici constructive, finisaje, intretinere, servicii hoteliere, catering, intretinerea mobilierului, curatenie, c)American Automobile Association Tour Books Initial clasificare in: hotel, resort, motel, country inn, historical property, loge, cottage, ranch, complex Diamante de la 1 la 5: renowned, exceptional, very comfortable and attractive, exceeds requirements in some areas, meet basic requirements 7% - 4 diamante, 1% - 5 diamante Israel dpdv oficial sistem bazat pe puncte - sistem de acordare de punctaje: Caracteristici constructive + dotari De la 1 la 5 stele + five-star deluxe (cinci stele delux) Reinnoire pana la 4 ani Marea Britanie sistem voluntar separarea clasificarilor de calitate (dotari si servicii) de gradatii (calitate) - Clasificare - 6 niveluri de la 0 la 5 coroane - Gradatii/Categorie highly commended, commended, approved -autoevaluare AA Britain stele si rozete (restaurant) Irlanda Sistem obligatoriu, reactualizare periodica 2 niveluri, 2 criterii criterii structurale si operationale Pentru criteriile structurale 5 categorii de la I la V; cifre romane Pentru criteriile operationale pana la 4 stele Spania sistem de clasificare obligatoriu Responsabilitatea autoritatilor regionale Nu exista criterii standard la nivel national Suedia, Elvetia sisteme de clasificare ce au la baza tarifele/ preturile - Alte sisteme nr. minim de paturi, de dormitoare, calitatea managementului hotelier (Cipru); sisteme oficiale consultative (Germania, Danemarca)

LANTURI HOTELIERE AMERICANE

- The Plaza, Waldorf-Astoria, lantul hotelier Statler - Expansiunea internationala: Dolarul american puternic Cererea de calatorii in crestere Imbunatatirea traficului aerian Planul Marshall - Prima companie hoteliera listata la NYSE

I)

HILTON

1949 Hilton International (filiala a Hilton Hotels) contract de management 1964 separare listare - Joint Hilton Reservation Service - 1979 Vista International expansiunea HI in SUA 1983 HH Conrad International in afara SUA - Marci: Hilton, Conrad, Scandic, Coral - De asemenea: Hilton Worldwide Resorts, Hilton International Grand Vacations companie implicata in activitati de time-share si lantul LivingWell cluburi de sanatate si de fitness ce opereaza in interiroul hotelurilor sau independent - Februarie 2006: vanzarea Hilton International catre HHC - 2009 nou concept de lux - Denizen Hotels -

II) INTER-CONTINENTAL
- Cel mai mare operator hotelier dupa numarul de camere IHC 1946 filiala a Pan Am - Crestere rapida achizitia de noi proprietati: In Asia prima companie ce a deschis un hotel Bali In Orientul Mijlociu Liban anii 80s Europa de Est cel mai important lant hotelier reprezentat aici - Operare pe 2 niveluri Proprietati mai putin reprezentative Forum Hotels Proprietati clasice si noi Inter-Continental - Arhitectura deosebita a hotelurilor, restaurarea acestora palate, cladiri guvernamentale mediul local - 1981 Grand Metrolpolitan (UK); 1988 60% Saison Group (Japan), 40% SAS International Hotels; 1991 Saison Group; 1998 Bass Plc - > Six Continents Hotels - 2003 - separare: Hoteluri Inter-Continental Hotels Group: IC, Crowne Plaza, Holiday Inn, Holiday Inn Express, Indigo, Staybridge Suites, Candlewood Suites Restaurantele si pub-urile ce erau parte a Six Continents au devenit Mitchells& Butlers Plc - 2003 modificare de strategie de la investitii majore in proprietati la o companie de management hotelier si un francizor important pe piasa hoteliera, cu doar citeva active detinute - Program intensiv de vanzare a activelor multe dintre hoteluri au ramas sub marci IHG, beneficiind de contracte de management sau franciza, generand in continuare venituri pentru IHG - Initial moteluri standardizate in SUA Facilitati reduse, camere curate, preturi mici, , atentie pentru detalii - 1960 prima proprietate in afara SUA Montreal - Retea de franciza extinsa si sistem de rezervare national - Diversificare - noi concepte

III) HOLIDAY INN

1989 Bass Plc - Lanturi hoteliere americane

IV SHERATON
- Achizitionarea de proprietati in stare avansata de deteriorare - 1949 achizitionarea a 2 lanturi hoteliere canadiene -expansiune inter-continentala Tel Aviv Sheraton - Inovare si expansiune: Reservatron primul sistem electronic de rezervare Primul lant hotelier cu numar gratuit 1968 filiala a ITT 1985 prima companie ce deschide un hotel in China Prima companie ce a semnat un parteneriat cu Uniunea Sovietica Starwood Hotels and Resorts Worldwide: Four Points, St. Regis, The Luxury Collection, W Hotels, Westin, Le Meridien, Starwood Vacation Ownership, The Luxury Collection, aloft . V) MARRIOTT - Operator major pe piata hoteliera, de timeshare, precum si pe segmentul de afaceri - Marci operate: Marriott Hotels & Resorts (full-service, upper-midscale brand) JW Marriott Hotels & Resorts (full-service luxury brand) Renaissance (full-service upper- to mid-scale brand) Courtyard by Marriott (select-service three-star brand) Ritz-Carlton Hotel Company (full-service luxury brand) Fairfield Inn by Marriott (select-service economy brand) Bulgari Hotels & Resorts (full-service luxury brand in partnership with Italian jewellery firm Bulgari) SpringHill Suites by Marriott: (select-service, all-suite brand) - Marci pentru sejururi prelungite (> 5 zile) Residence Inn (home-away-from-home brand: suites include kitchens) Towne Place Suites by Marriott (mid-priced, extended stay brand) Extended-stay corporate accommodation brands (30 days or more) Marriott Executive Apartments Marriott ExecuStay - Marci de time share Marriott Vacation Club International The Ritz-Carlton Club (private residences for members in prime resorts) Horizons (value-for-money brand) Marriott Grand Residence Club (sited in premier, second-home destinations) - Hyatt Hotels Corporation hoteluri urbane de nivel superior upscale - Hyatt Regency premium upscale total experience restaurante cu oferte deosebite - Hyatt International compania de management

VI) HYATT CHOICE HOTELS INTERNATIONAL

Camp Hyatt programe pentru copii prima oferta de acest tip - Choice Hotels International -Cel de al doiela sistem de franciza din lume - Marci: Comfort, Quality, Clarion, Sleep, Rodeway, Econo Lodge, Friendship - Primul lant hotelier care: - a introdus conceptul de camere pentru nefumatori - a introdus ideea de apartamente de nivel mediu - midpriced allsuites - plateste comisioanele agentilor de turism in orice valuta - A introdus conceptul de segmentare a marcii oferta hoteliera pe trei niveluri: Limited-service budget hotels: Comfort Inns Full-service midpriced hotels: Quality Inns Full-service luxury hotels: Clarion Hotels and Resorts All-suites: Comfort Suites, Quality Suites, Clarion Suites Economy-priced: Sleep Inns, Clarion Carriage House Inns - Radisson Hotels & Resorts una dintre marcile Carlson Hotels Worldwide. - Carlson Hotels Worldwide parte a Carlson Companies, Inc. una dintre cele mai mari companii private americane - Prezenta globala si expansiunea pe noi piete parte importanta a strategiei Radisson. - Radisson a deschis primul hotel sub management american in Moscova - are in prezent hoteluri in diverse amplasamente din Europa si Orientul Mijlociu - Strategia de crestere - Growth strategy contracte de management, parteneriate cu compaii hoteliere existente pe pietele locale. - Parteneriate de succes ale companiei : Rezidor SAS rezultatul fiind Radisson SAS hotels Radisson Edwardian Hotels in United Kingdom. VIII) FOUR SEASONS HOTELS AND RESORTS - Companie canadiana de opereaza un portofoliu international de hoteluri de lux de 5 stele - Gradul mediu de ocupare global : 69.2% - Tariful mediu pe zi: US$349 - Incasarea medie pe camera : US$228 Are 3 mari divizii importante : Four Seasons Hotels and Resorts: hoteluri de 5 stele in orase si statiuni importante Four Seasons Residential Properties resedinte secundare de lux Four Seasons Residence Clubs: proprietati de lux in sistem timeshare

VII RADISSON HOTELS & RESORTS

IX CENDANT CORPORATION

- Servicii imobiliare Realogy - Servicii hoteliere (inclusiv de tip timeshare) Wyndham Worldwide - Servicii de distributie - Travelport - Servicii de inchiriere autovehicule Avis Budget Group - Wyndham Hotel Group - aproximativ 6,500 hoteluri in sistem de franciza si peste 543,000 camere sub marcile Super 8, Days Inn, Ramada, Wyndham Hotels and Resorts, Baymont Inn & Suites, Wingate Inn, Travelodge, Howard Johnson, AmeriHost Inn and Knights Inn - Hotelurile sunt administrate independent sau de catre o filiala a Wyndham Hotel Group - Pe linga achizitia marcii Wyndham Hotels and Resorts in 2005, compania a infiintat Wyndham Hotel Management Company, o companie specializata in servicii de management hotelier. Wyndham Hotel Group International, o alta filiala, francizeaza aprox. 380 hoteluri cuprinzand aproape 52,000 camere in 48 de tari din afara Americii de N, sub marcile Days Inn, Howard Johnson, Ramada si Super 8.

- Forte Holdings catering, magazine duty-free shops, hoteluri, servicii pe autostrazi Fuziune cu Trust House restaurarea de hanuri - Crestere alternative parteneriate, achizitii (lantul Travelodge SUA) - 3 marci Forte Crest Hotels, Forte Posthouse Hotels, Forte Travelodge - - 3 collections Forte Exclusive Hotels, Forte Grand Hotels, Forte Heritage Hotels; - Rocco Forte luxury brand - Detine cea mai mare parte a proprietatilor - Granada Group cumpara Forte si fuzioneaza cu Compass (in 2000), pentru ca apoi sa se separe in 2001, lasand insa firmei Compass hotelurile, restaurantele si activitatile de catering - A cumparat Le Meridien, pe care l-a vandut ulterior lui Nomura - Club Med fondata ca o asociatie sportiva vacation village Mallorca - Anii 80 modificarea imaginii orientarea catre familie Conceptul rent-a-village - Pachete in unitati de 1 saptamana - Club Jr, Club Renaissance, Les Villas mici hoteluri de nivel superior

X) FORTE PLC, CLUB MED

LANTURI HOTELIERE EUROPENE

I) ACCOR, LE MERIDIEN - Accor cel mai extins lant hotelier - Strategia de expansiune promovarea unor servicii F&B de calitate - Opereaza marci variate: Sofitel, Novotel, Mercure, Ibis, Urbis, Formule 1, Motel 6, Etap, Dorint Resorts and Spa - Expansiune in special prin achizitii - S cop sa domine piata de nivel mediu in Europa si cea de tip budget in lume

- Meridien creat de Air France - Expansiunea a urmat extinderea retelei de rute a Air France - 1994: cumparat de lantul eglez Forte Alianta strategica Nikko Hotels International, companie detinuta de Japan Airlines - 2001: Nomura International cumpara Le Mridien de la Compass - 2005: Starwood Hotels and Resorts finalizeaza achizitia marcii Le Mridien brand, a operasiunilor de management si franciza - Hoteluri elegante bucatarie franceza - Alianta cu Kempinski Hotels (Lufthansa Airlines) II) RIU HOTELS AND RESORTS - 1953 primul hotel in Mallorca - 1993 in contextul internationalizarii, familia RIU, detinatorii hotelurilor, au infiintat o companie cu partenerul lor tarditional TUI, cel mai mare touroperator european. - Hoteluri clasice: 3-4 stele, aparthoteluri - Cluburi: 4-5 stele, all inclusive - - Palace Hotels: 4-5 stele, RIU Palace hoteluri deosebite, amplasate in zone unice, cu servicii de lux - Grand Palace hotels: 5 stele luxury Gran Canaria III) GRUPO SOL - 1976 hoteluri marca Sol expansiune pe Costa del Sol - Prima proprietate in afara Spaniei Bali, Indonezia - 1987 a achizitionat lantul Melia - Hotelurile Sol proprietati de categoria 3-4 stele, situate pe malul marii - Melia categoria 5 stele complex hotelier sau hoteluri de afaceri - Propriile scoli pentru pregatirea personalului ambianta si servicii in stil european - Alte marci: Tryp Hotels, Paradisus Resorts, Hard Rock Hotel, Sol Melia Vacation Club IV) GOLDEN TULIP - Golden Tulip Hospitality Group sedii centrale in Amersfoort, Olanda si Lausanne, Elvetia; - Servicii hoteliere in sistem franciza, management sau leasing de proprietati, precum si prin aliante, parteneriate, fuziuni si achizitii de hoteluri existente din categoriile 2, 3 sau 4 stele; 2 stele alianta cu lantul hotelier francez B&B 3 stele - Tulip Inn - limited-service first-class category 4 stele Golden Tulip - Superior First-Class business and resort hotels 5 stele de lux - Royal Tulip In plus, Golden Tulip ofera servicii in alianta cu TOP International, un concortiu hotelier german

V) TAJ GROUP, OBEROI

- The Taj Group filiala a Indian Hotels Company, parte a Tata Group - Marca cea mai renumita Taj Mahal Hotel Bombay 1903 - Taj International Hotels New York - Prezent in toate orasele majore si centrele turistice din India mix de proprietati hoteluri urbane, palate convertite, hoteluri de vacanta

- Cel mai mare lant hotelier cu proprietati in afara Orientului - Cumpara hoteluri vechi si le renoveaza; multe nu poarta marca Taj Oberoi filiala a East India Hotels - Se concentreaza pe segmentul de lux - Hoteluri de 5 stele servicii personalizate 3 angajati/camera - 60% dintre camere in afara Indiei se concentreaza pe profitabilitate si asigurarea calitatii - Expansiunea limitata la Orientul Mijlociu, Africa de N si Asia de S-E Joint venture cu Accor pentru deschiderea Novotel in India NEW OTANI, NIKKO, REGENT INTERNATIONAL, MANDARIN ORIENTAL New Otani Cea mai buna companie hoteliera in stil japonez din NY 19 hoteluri, 4 tari Nikko Filiala a Japan Airlines Expansiunea initiala deservirea pasagerilor japonezi in strainatate scop operarea unui hotel in fiecare dintre cele 50 de orase catre care zboara to have a hotel in each of JAL A construit aproape toate hotelurile Arhitectura si design-ul vestice, cu accente japoneze In Japan include si citeva ryokan-uri Regent International Hoteluri de nivel ridicat in orase cheie din Asia si Pacific, cu extindere graduala in America de N si Europa Amplasamente foarte bune, facilitati de prim nivel, restaurante reumite Beverly Wilshire Hotel Parte a detinerii japoneze in Regent vanduta catre Four Seasons Mandarin Oriental Provenienta - Hong-Kong Listat la HKSE Fara legatura cu Singapore Mandarin Group Reputatie foarte buna printre cei mai buni operatori hotelieri din lume Numar mic de hoteluri Expansiunea in afara Asiei achizitii de actiuni SOUTHERN SUN HOLDINGS Filiala a South African Breweries Ltd., cel mai important detinator si operator de hoteluri de pe continentul african Companie listata Johannesburg SE Southern Sun Holdings South African Holiday Inns Southern Sun Timeshares 50% detinere in TFC Tours Travel Group

LANTURI HOTELIERE DIN ASIA-PACIFIC

LANTURI HOTELIERE AFRICANE

Curs 4.1b

Industria cazarii/Industria hoteliera

CLASIFICAREA HOTELURILOR IN FUNCTIE DE MODALITATILE DE DETINERE SI OPERARE

1) Unitati independente gestionate de proprietar sau Detinere independenta si operare independenta (Hoteluri independente/ Proprietati independente) 2)Unitati independente, gestionate independent dar cu afiliere voluntara la un lant hotelier sau Detinere independenta si operare independenta dar cu afiliere voluntara la un lant hotelier) (Consortiu, lant voluntar) - strategii de marketing; 3)U uitati independente gestionate de lan turi hoteliere sau Detinere independenta, operare in cadrul unui lant (Franciza, contractul de management) 4)U uitati aflate in proprietatea lanturilor hoteliere si gestionate de acestea sau Detinere si operare de catre un lant hotelier (lanturi hoteliere); CATEGORII DE LANTURI HOTELIERE Exista Doua categorii majore de lanturi hoteliere: 1) Consortii hoteliere sau asociatii / lanturi voluntare (hotel consortia or voluntary associations), ce grupeaza hoteluri detinute si operate independent, reunite din motive legate de serviciile de marketing global si de rezervare 2) Lanturi hoteliere integrate (integrated chains or corporate hotel chains), constituite din structuri hoteliere omogene pot fi operate de catre o companie detinatoare a unui lant sau de catre un conglomerat Conglomerat companie ce opereaza atat marci hoteliere parte a unor lanturi integrate, cat si hoteluri independente I) HOTELURI INDEPENDENTE - Hotelul este proprietatea unei persoane sau a unei companii - Hotelul poate fi construit, cumparat ca atare sau detinut ca rezultat al preluarii unei companii hoteliere existente. Avantajele acestui sistem de detinere si operare sunt: independenta totala a proprietarului in actiune flexibilitate in luarea deciziilor si, in consecinta, rapiditate crescuta in operare proprietarul are control (total sau aproape total) asupra strategiilor si procedurilor de operare hoteliera in cazul unei achizitii, este preluat avantajul unei piete existente, care poate fi mai usor dezvoltata ulterior

propietarul si managerul fiind acelasi, persoana sau compania in cauza beneficiaza in totalitate de profitul obtinut Dezavantajele sistemului de operare de catre proprietarul independent sunt:: necesitatea unor investitii substantiale proprietarul isi asuma in totalitate risul activitatii daca este vorba despre o proprietate sau un numar redus de proprietati, nu se justifica achizitionarea unui sistem de rezervare. procurarea de capital pentru dezvolare/extindere este dificila, in special in situatia unui lant mic II) FRANCIZA HOTELIERA Franciza hoteliera = metoda de conlucrare reglementat a juridic, in care o intreprindere numita francizor, extinde asupra altor intreprinderi (francizate) dreptul de a efectua, conform propriilor tehnici, operatii de productie si comercializare in domeniul hotelier. Premisa/Scopul proprietarul detine in continuare, intr-o anumita masura, controlul operarii hoteliere, beneficiind, in acelasi timp, de avantajul conferit de utilizarea unei marci hoteliere cunoscute si a strategiilor de marketing utilizate de aceasta In general, avantajele sistemului de franciza pentru proprietar includ: dreptul de utilizare a marcii si a know-how-ului francizorului care este f cunoscut reducerea costurilor de lansare participarea la un sistem de rezervare si marketing cu acces la piata internationala dreptul de a utiliza reteaua de furnizori ai francizorului pentru achizitionarea materiilor prime - reduceri de cost asistenta manageriala profesionista Dezavantaje ale sistemului de franciza: francizatul nu are controlul total al operarii hoteliere; In general, este nevoit sa aplice proceduri stabilite de francizor Francizatul trebuie sa plateasca pentru dreptul de utilizare a francizei, precum si taxe lunare de franciza. Cel mai mare risc controlul calitatii - Francizatul nu detine controlul deplin asupra managementului

Franciza servicii asigurate francizatului

1) Servicii de baza - pune la dispozitie savoir faire; - asistenta tehnica, consultanta, controale periodice, exclusivitate temporara, activitati promotionale - Remunerarea serviciilor de baza se face annual. - Se calculeaza ca procent din cifra de afaceri a activitatii de cazare (2 6 %) sau ca procent din cifra totala de afaceri, fie ca suma forfetara/camera/an . 2) Servicii ocazionale - asistenta pe care un hotel francizat o poate solicita in mod expres; Serviciile sunt facturate pe baza salariului orar al consultantului, majorat cu un procent de acoperire a cheltuielilor generale 3) Servicii optionale

Servicii a caror organizare la nivelul lantului este facultativa: publicitatea, rezervarile. - Remunerarea este diferita in functie de tipul ales. - Rezervarile procent din cifra de afaceri a activitatii de cazare, la care, uneori, se adauga o suma forfetara/ camera sau pe orice rezervare in parte. -Pubicitatea la nivelul lantului 1% din cifra de afaceri totala sau o suma forfetara pt. orice camera -Formarea personalului nu si a hotelierului - Servicii asigurate de o societate de aprovizionare 5% din pretul marfurilor sau serviciilor livrate III) CONTRACTUL DE MANAGEMENT HOTELIER Contractul de management hotelier = un act prin care o persoan ii acorda alteia puterea de a produce in contul sau unul sau mai multe efecte. In practica, mandatarul actioneaza in nume propriu, pe contul (riscul) mandantului si fara a-l reprezenta pe acesta din urma. - Proprietarul hotelului incheie un contract de management cu un lant/ companie de management independenta, care va gestiona unitatea (prietarul = investitor) Contractul de management permite separarea proprietatii de operarea hoteliera Proprietarii se comporta ca investitori, ce incredinteaza managementul companiei unui tert Initial prin inchiriere proprietarii de hoteluri inchiriau proprietatea (cladirea) unei companii hoteliere, in scopul operarii Ulterior conceptul a evoluat companiile de management incaseaza o taxa de management si o taxa de performanta de la proprietar Remuneratie : - conditionata de rezultatele brute in exploatare (3-6%din cifra de afaceri + pana la 20% din rezultatul brut din exploatare). Comisioanele percepute de companiile de management includ: taxa de baza 2-4% hoteluri full-service; - 2-5% - hoteluri economy/limited service; - 1.5 4% - hoteluri de lux taxa de performanta (de succes) 15% din cresterea profitului operational. Durata: 3-5 ani- ofera posibilitatea suplimentara de renegociere la termen a unor clauze; - 5-20 ani - corespunde si perioadei medii de amortizare a investitiei si de achitare a creditelor pe termen lung. Categorii de companii de management: - Companii de lant hotelier de marca ( Accor, Sheraton, Holiday Inn) ce realizeaza managementul propiilor marci - Companii de management independente (cea mai mare se afla in SUA) Servicii furnizate de societate de management:

impreuna cu investitorul stabileste bugetul si calendarul de inaugurare aprovizionarea si formarea stocurilor initiale recrutarea si pregatirea personalului - utilizarea marcii - publicitate la nivelul lantului, prin integrarea hotelului intre celelalte hoteluri, fara distinctii particulare in raport cu hotelurile filiala - utilizarea sistemului de rezervari - aplicarea politicilor comerciale ale lantului - stabilirea tarifelor si preturilor, precum si a politicii de credite - controlul permenent si analiza rezultatelor obtinute din exploatarea hotelului. La nivelul gestiunii cotidiene a activitatii, serviciile societatii de management constau in: - organizarea generala a hotelului - gestiunea personalului - incasarea prestatiilor hoteliere - politica de aprovizionare - intretinerea echipamentelor - gestiunea financiar-contabila. Rezilier contract de management: - Mandatarul poate rezilia contractul daca mandantul nu finaneaza in suficienta masura fondul de rulment necesar, nu reannoieste echipamentele uzate, vinde fondul de comert sau patrimoniul imobiliar. - Investitorul poate rezilia contractul daca societatea de gestiune mandatar nu isi atinge obiectivele privind gradul de ocupare hoteliera, calitatea serviciilor, randamentul, cash-flow-ul, etc. Contractul de management Avantajele operarii hoteliere printr-un contract de management: investitorii nu sunt nevoiti sa se implice in activitatea de management companiile de lant hotelier de marca asista proprietarul in ceea ce priveste politica de marketing a proprietatii este mai usor de obtinut finantare Dezavantajele contractului de management: anumite taxe trebuie sa fie garantate de catre proprietar; astfel, riscul operational este suportat intr-o masura mai mare de catre proprietar decit de catre compania de management proprietarii si managerii nu sunt intotdeauna de acord cu privire la practicile manageriale; proprietarii au un impact redus asupra operarii hoteliere lanturile au practici standardizate de managemet, nefiind foarte flexibile si adaptate contextului international contractele de management au deseori ca efect crearea unor relatii tensionate intre proprietar si compania de management IV) CONSORTIILR HOTELIERE Consortiul = grupare de hoteluri independente sau mici proprietati ce au in comun politica de marketing si sistemul de rezervare Avantajele participarii la un consortiu hotelier: productia in comun de ghiduri si brosuri ce promoveaza toate hotelurile din lant

campanii de promovare comune acces la un sistem de rezervare computerizat centralizarea achizitiilor hoteliere oferirea de asistenta tehnica si consultanta de management libertate in ceea ce priveste deciziile operationale contract negociabil, pe termen scurt - flexibilitate nu exista obligatii de conformare la standarde operationale compania obtine expunere la piata Dezavantaje: anumite consortii impun membrilor respectarea unor reguli cu privire la calitatea si imaginea produsului Risc de diluare a propriei imagini prin participarea la consortiu V) LANTURI HOTELIERE INTEGRATE Lanturi integrate => dezvolta si comercializeaza produse hoteliere omogene Sisteme de management: control direct, prin proprietatea deplina asupra hotelului control indirect, prin contract de franciza sau de management Tariful oficial pentru fiecare tip de camera dintr-un hotel - rack rate: are la baza cheltuielile cu investitiile si veniturile necesare pentru acoperirea costurilor operationale fixe si variabile cel mai mare tarif perceput pentru o camera tarif afisat la receptia hotelurilor - Average daily rate (ADR) tariful mediu zilnic veniturile zilnice totale / numarul de camere ocupate - Revenue per available room (RevPar) venitul mediu pe camera veniturile totale / numarul total de camere = ADR*OR (gradul de ocupare) - Yield management - scopul obtinerea celui mai bun tarif pentru fiecare camera, data fiind cerera intr-un anumit moment maximizarea incasarilor Cheltuielile operationale = costuri fixe + costuri variabile * nr de camere ocupate Venitul operational = pret/camera* nr de camere Venit operational Cheltuieli operationale 0 Occupancy ratio (OR) gradul de ocupare = numar de camere ocupate / numar de camere disponibile -Tarifele percepute pentru o camera difera, pornind de la rack rate, in functie de politica de marketing - tariful mediu de camera ocupata (ADR) este un indicator al reducerilor practicate - incasarile din serviciile de cazare 60% din veniturile hoteliere - incasarile din serviciile de masa 30% din veniturile hoteliere - formule de masa (meal plans) variate: American plan FB European plan no meals Bermuda plan BB Modified American plan - HB

OPERAREA HOTELIERA

Aliante, fuziuni si achizitii in industria hoteliera

- Industria hoteliera Consolidare puternica Crestere a numarului de camere, a vanzarilor si a gradului de internationalizare Aparitia de noi companii - Reper pentru definirea unei companii hoteliere ca fiind globala: prezenta in 125 de tari, operarea a 250,000 de camere si a cel putin 1,000 de hoteluri - Integrare verticala ( ex TUI) - Gruparile hoteliere in crestere - Consolidare ca efect al globalizarii

Modalitati de patrundere pe piata a unei companii hoteliere internationale

1) Proprietatea individuala internationalizare pe piete dezvoltate: Constructia unui nou hotel Investitii substantiale Expunere la risc economic si poitic Achizitionarea unui hotel sau a unei companii hoteliere Castigarea imediata a unei piete Implicarea financiara 2) Societatea mixta (joint-venture) parteneriat pentru dezvoltarea si managementul operatiunilor hoteliere modalitate de patrundere pe pietele tarilor in curs de dezvoltare Relatii parteneriale stabilite intre o companie hoteliera nationala si o firma straina in scopul extinerii activitatii hoteliere pe piata; - Cea mai raspandita modalitate de implantare in tari in curs de dezvoltare (instabilitate politica); - Profit impartit in functie de aportul de capital; - Strategii de tip win-win Avantaje companie tara gazda: - Aport de capital + transfer tehnologii (dotari tehnice, sisteme de rezervari, siste control costuri, management resurse umane, etc); - Renume de marca + know-how Ex: Sheraton, Hilton, Club Med, Mariott 3) Franciza modalitate de patrundere pe piata practicata de companiile din domeniul serviciilor de masa Reducerea costurilor initiale Risc minim pentru francizor Controlul calitatii 4) Contractul de management internationalizare in special in tarile in curs de dezvoltare Investitii limitate 5) Aliantele strategice (Cooperative agreements) Cooperative agreements = acorduri de conlucrare intre doua sau mai multe companii hoteliere din doua tari diferite pentru sustinerea reciproca pe piata mondiala. Obiective strategice:

- Patrunderea rapida pe piata externa (alianta cu o companie existenta); - Partajarea costurilor operationale si promotionale intre companii; - Cumulare cunostiinte acorduri de cooperare sprijin reciproc pentru expansiune internationala Expunere imediata la piata internationala Structura globala de marketing si rezervare Impartirea unor costuri operationale intre parteneri Cunostinte si aptitudini complementare 6) Consortiul sisteme de marketing si rezervare globale pentru hotelurile independente autonomie manageriala 7) Investitia straina directa - Ofera companiei straine: - Proprietate exclusiva + control deplin asupra activitatii; - Insusirea in totalitate a profitului; Dezavantaze: Efort investitional ridicat; Expunere la riscuri politice + economice - Green field - Preluare companie hoteliera: - posibilitatea de achizitionare si a segmentului de piata SITUATIA HOTELURILOR DIN ROMANIA AFLATE SUB CONTROLUL GRUPURILOR HOTELIERE HOTELIER FO 1) InterContinental Bucuresti Grup si lant hotelier: Inter Continental Forma de expliatar: Contract de management 2) Crowne Plaza Grup hotelier Inter Continental si Hotels Group Lant hotelier Crowne Plaza Contract de management GUVERNUL ROMANIEI : Ordinul nr. 636/2008 - In Romania sunt autorizate sa funcioneze urmatoarele unitatile turistice cu functiuni de cazare, clasificate pe stele sau flori: 1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele; 2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele; 3. moteluri de 3, 2, 1 stele;. 4. hosteluri de 3 , 2 si 1 stele 5. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele; 7. bungalowuri de 3, 2, 1 stele;

8. cabane turistice de 3, 2, 1 stele; 9. campinguri, sate de vacanta, popasuri turistice, casute tip camping, de 4,3, 2, 1 stele 10. pensiuni turistice si pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele/flori; 11. apartamente sau camere de inchiriat de 3, 2, 1 stele; 12. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

CURS 4.2 DISTRIBUTIA SI COMERCIALIZAREA IN TURISMUL INTERNATIONAL PIATA PRODUSELOR TURISTICE VOIAJUL FORFETAR (PACHETELE TURISTICE (VOIAJ FORFETAR) Pachetele turistice = aranjament IT (inclusive tour sau vacante inclusive) = pachet de vacanta ( package-tour) = voiaj forfetar (forfetar lb franceza) Voiajul forfetar = calatorie organizata spre o anumita destinatie turistica in conformitate cu un program detaliat care include un pachet determinat de servicii turistice si bunuri de consum oferite spre vanzare pe piata contra unui pret fix, comunicat si platit in prealabil. Organizare prealabila produsul turistic este conceput inaintea manifestarii intentiei de consum Varietatea serviciilor oferite Durata determinata a aranjamentului turistic Pret fix pretul este stabilit si platit in avans plata pe credit CLASIFICAREA VOIAJURILOR FORFETARE (pachetelor turistice) 1) Pachetul turistic all inclusive- aranjamentul traditional -> operatorul furnizeaza intreaga prestatie turistica: - Sejur in pensiune completa - voiaj dus-intors, transferuri, cazare, toate mesele - hoteluri si cluburi de vacanta - recent - variatii Circuite - Combinatii de excursii sau vizite cu insotitor sau fara + cazarea cu pensiune completa/demipensiune/mic dejun Croazierele Voiaj forfetar totul inclus 2) Formula mixta Transport catre si de la destinatie + alte servicii - Fly and drive - Flight + hotel packages

- Pachete specializate: sejururi sportive, circuite culturale, sejururi de afaceri, pentru congrese, conferinte, pentru refacere sau ingrijirea sanatatii CARACTERISTICILE ECONOMICE ALE VOIAJURILOR FORFETARE 1) Inelasticitate - incapacitatea de a se adapta la modificarile cererii, pe termen scurt sau lung - imposibilitatea stocarii - perisabilitate - fluctuatiile pe termen lung afecteaza structura produselor si pretul acestora - dependente de existenta structurilor turistice 2)Complementaritate - Produsul turistic compus dintr-un ansamblu de prestatii complementare 3) Eterogenitate - imposibilitatea de a produce 2 servicii turistice identice - un anumit grad de substitutie intre diversele sub-produse VOIAJ FORFETAR STRUCTURA PRETURILOR 1) Standardizare Pretul este fix, platit in avans

pretului de vanzare al unui aranjament forfetar = + transport + cazare + alte servicii (transferuri, excursii, serviciile oferite de reprezentantii firmei la destinatie + cheltuielile generale, administrative, cheltuieli de rezervare, de marketing si promovare + comisioanele calculate de agentiile de turism vanzatoare. Structura costurilor unui voiaj forfetar care include transport aerian charter: Costuri Pondere in total costuri Locul in avion 45% Cazare in hotel Alte servicii la destinatie Cheltuieli generale ale TO 37% 3% 5%

Comision agentie vanzatoare 10% TOTAL 100%

TIPURI DE INTERMEDIARI
1) Companie angrosista de turism (tour wholesales) 2) Turoperatori TO (tur ioeratori) 3) 2) Angrosistii specializati (CAT)

4) Detailistii de turism ( Agentii de turism, Agentii de voiaj) 5) Reprezentantii hotelurilor 6) Agentii de turism specializate in incentive travel 7) Asociatii turistice guvernamentale

COMPANIA ANGROSISTA DE TURISM (TOUR WHOLESALERS) Definitie -Concepe, monteaza, promoveaza si comercializeaza pachete turistice prin cumpararea de cantitati mari de produse turistice de la o mare diversitate de producatori de turism (companii de transport aerian, structuri de cazare, restaurante, facilitati de divertisment, alte companii de transport, firme organizatoare de evenimente, circuite etc.), Functii CAT (functiile CAT) 1) functioneaza ca un mijlocitor intre producator (ofertantul de baza, principal) si agentia de turism care actioneaza ca un detailist; 2) planifica, promoveaza si realizeaza vanzarea sejururilor turistice de la o varietate de producatori turistici; 3) Produse: transport aerian, cazare, masa, agrement, transport sol, excursii de vizitare a diverselor obiective turistice, taxe de intrare la diverse atractii etc 4) Pachete turistice Rolul companiei angrosiste de turism a) cumpararea en-gros determina: - cresterea puterii de negociere posibilitatea de a obtine preturi avantajoase reduceri de cost reflectate in pretul platit de cumparator b) ofera siguranta financiara producatorilor rezervari si plati in avans c) comercializeaza o gama larga de oferte si destinatii care sa acopere o paleta variata de motivatii si segmente ale cererii CATEGORII DE COMPANII ANGROSISTE DE TURISM (CAT) COMPANII ANGROSISTE DE TURISM - TIPOLOGIE 1) CAT inbound - Companii angrosiste inbound = aranjeaza pachete pt turistii care viziteaza tara in care isi au sediul social; 2) CAT outbound - Companii angrosiste outbound = ofera pachete turistilor care doresc sa calatoreasca in afara tarii in care compania isi are sediul; 3) CAT intern - Companii angrosiste interne = ofera pachete turistiilor din interiorul tarii 4) Companii angrosiste de transport aerian - vand biletele de avion ale unei anumite companii aeriene - actioneaza ca broker pentru diferite companii de transport.

5) Companii angrosiste specializate 6) Agentii angrosiste de turism -Firme dedicate anumitor nise de piata pentru care realizeaza versiuni specializate ale unor aranjamente turistice - American Express Travel Related Services; Thomas Cook Travel angrosisti si detailisti in acelasi timp. 7) Cluburile de turism si firmele de turism stimulativ - monteaza pachete turistice similar cu CAT - oferta lor este adresata numai indivizilor apartinand anumitor structuri organizatorice ACTIVITATEA CAT (COMPANIILOR ANGROSISTE DE TURISM) 1) Obtin profituri prin practicarea unui adaos comercial de 20-25% - aplicat numai serviciilor la sol - transportul aerian aprox 50% din pretul total al pachetului genereaza profituri sub forma de comision 2) EBIT - 3% din pretul total al voiajului forfetar 3) Volum mare de vanzari necesar pentru a atinge pragul de rentabilitate mediu al industriei - pt a putea genera profit, trebuie sa vanda cel putin 85% din pachetele turistice montate - investitii initiale reduse - Consumatorii platesc cu anticipatie, distribuitorii achita contravaloarea dupa consum 4) Riscuri: - modificarea preferintelor consumatorilor, a mediului politic, economic sau ecologic al destinatiei turistice - rezervarea in avans contract de vanzare ce naste obligatii pentru cumparator TENDINTE PE PIATA CAT (COMPANIILOR ANGROSISTE DE TURISM) 1) Dereglementarea transporturilor aeriene 2) Modificarea preferintelor consumatorilor 3) Consumatorii mai bine educati si constienti de drepturile lor conflicte - promovare falsa - modificarea orarului de zbor al curselor de linie sau a preturilor hotelurilor (parte a pachetului turistic) 4) Impactul dezvoltarii tehnologiei asupra industriei turistice TUROPERATORII 1) Categorie distincta de angrosisti;

2) Sunt Operatori locali companii angrosiste de turism ce opereaza la o scara mai redusa 3) Cumpara servicii in cantitati mari in scopul revanzarii in cantitati mici. 4) Produsul care rezulta din combinarea diverselor servicii turistice separate este un produs nou, schimbandu-se natura elementelor incluse 5) Realizarea si promovarea pachetelor turistice, obiectul de activitate este acela de a fabrica produse turistice 6) Turoperatorii ofera serviciile lor numai la destinatie aranjamente la sol : transferuri, cazare, vizite la diverse obiective turistice, alte aranjamente speciale 7) Spre deosebire de CAT, care concep si ofera o gama larga de pachete turistice, turoperatorul ofera un numar limitat de astfel de produse, anual. 8) Tendinta de specializare

FIRMA DETAILISTA DE TURISM 1) Agentie de turism (AT) = Agentia de voiaj 2) (Agentia de turism (AT) este legatura finala/veriga finala in cadrul procesului de distributie/consum, legand primitorul, (consumatorul final) de sursa (fie prestator de servicii turistice, fie en-gross-istul) pentru diferite bunuri si servicii turistice. 3) Agentia de turism (AT) este si intermediarul vizibil (agent sau reprezentant autorizat) in cadrul lantului (retelei) de distributie care vinde produsele turistice ale unei companii , pe un anumit teritoriu (transport, cazare, masa, atractii si alte elemente ale calatorii, in mod direct, catre public Din punct de vedere legal, AT est un agent comisionar sau un reprezentant autorizat care are aprobarea de a vinde produsele unei firme intr-o anumita zona geografica. 4) Agentia de turism in calitate de consultant - specialist cu expertiza in colectarea si prelucrarea unui volum mare de informatii pe termen scurt. 5) Agentia de turism in calitate de reprezentant de vanzari - 3 elemente ce faciliteaza desfasurarea activitatii - amplasament : - unde pot fi obtinute si comparate informatii in legatura cu oferta producatorilor, - de unde pot fi achizitionate aranjamentele turistice, - unde pot fi colectate platile. ROLUL AGENTIEI DE TURISM (AT) 1)Rol AT consiliere: - Intelegere nevoi consumator & personalizare oferta -C

autarea si stangerea unui volum insemnat de informatii pertinente intr-un timp foarte scurt Succesul unei AT depinde in mare masura de cererea clientilor loiali si este in mod sever afectat de publicitatea de la om la om 2) Rolul AT ca reprezentanti de vanzari: AT furnizeaza 3 elemente de baza care usureaza munca producatorului: - un amplasament unde clientii pot obtine informatii privind produsele producatorului, - un spatiu unde turistul potential poate cumpara acest produse - loc unde se pot efectua platile.

STATII MONTAREA PRODUSULUI TURISITC 3 stadii : 1) Studiul de piata turistica cunoasterea si analiza elementelor cheie relevante pentru determinarea caracteristicilor pietei si ale mediului economic respectiv anchetare a pietei 2) Conceptia si negocierea produsului turistic a) Crearea de produse turistice care sa corespunda cererii de pe piata tinta: - Cunoasterea aprofundata a pietei: clientela, concurenta, resursele turistice, mediul economic, politic, reglementari, organizarea pietei - Obtinerea celui mai bun raport calitate-pret: avantajul competitiv, largirea gamei de produse, adoparea unei strategii sortimentale b) Negocierea serviciilor turistice cu prestatorii acestora -> obtinerea celui mai bun pret in conditiile de calitate cerute - Pretul de vanzare include comisioanele agentilor de voiaj sau ale altor distribuitori, costuri de marketing, costuri administrative, costul riscului de nevanzare a produselor c) Finalizarea contractelor preturi de catalog, calculate la nivel de 80-90% coeficient de ocupare. -alocarea responsabilitatilor pentru distributia riscului - Contracte cu agentiile de voiaj, transportatori, hoteluri etc. 3) Comercializarea produsului turistic SISTEME DE DISTRIBUTIE IN TURISM 1)Sistemul distributiei directe A vantaje: - Economia de timp comunicare directa -Profit crescut al prestatorilor nu sunt nevoiti sa plateasca comision - Flexibilitate posibilitatea adaptarii sau modificarii itinerariului. - Control sporit al turistului si al prestatorului D

ezavantaje: -Efortul financiar al prestatorului pentru mentinerea unei forte de vanzare - Reactia ostila a intermediarilor Riscul pierderii clientelei care prefera sa se adreseze unor firme organizatoare de calatorii 2) Sstemul distributiei indirecte: a) Avantaje ale consumatorului: -Posibilitatea de a beneficia de consultanta profesionala avantajele comparative ale diferitelor optiuni de calatorie. - Gama larga de produse oferite - Preturi mai atractive in urma negocierii cu furnizorii de servicii - Plata unica, in avans a tuturor componentelor pachetului turistic b) Avantaje ale prestatorului: - Nu este nevoit sa cheltuiasca cu angajarea personalului - Gestiunea incasarilor facilitata de prezenta intermediarului Verigi specializare ale retelei de distributie - specialty channeler organizatotri de conferinte, birouri de turism ale marilor corporatii, organizatori de calatorii stimulative, agenti si reprezentanti ai companiilor hoteliere si de transport: -Flux actualizat de informatii specializate Avantaj de pret - Prestarea de servicii personalizate MARKETING-UL PRODUSULUI TURISTIC 1) Brosura cel mai important instrument de marketing pentru comercializarea pachetelor turistice - Reprezentare tangibila a unor servicii ce vor fi consumate in viitor. - Turoperatorii majori peste 1 mil. de brosuri tiparite pe an - Distribuite prin agentii de turism sau birouri proprii. - Termenul necesar pentru introducerea unui nou pachet turistic pe piata intre 6 luni si 1 an - Lista de preturi separat de brosura 2) Marketing-ul prin agentii de turism Comercializarea de pachete turistice si servicii de transport. - Ticketing - IATA 3) Campaniile de promovare a destinatiilor turistice sustinute de organizatii cu interese complementare : - Organizatii guvernamentale informarea generala si promovarea destinatiei in ansamblu - Turoperatori si agentii de turism campanii pentru produsele comercializate

TENDINTA DE CONSOLIDARE A PIETEI 1) Europa- integrare verticala pentru a a asigura un mai bun control al diferitelor verigi din lantul de distributie 2) Piata dominata de Germania si de Marea Britanie cele mai mari 5 grupuri europene totalizeaza peste 67% din vanzarile turoperatorilor. 3) Continua consolidare 4) TUI, Thomas Cook, Rewe 5)US mai putine companii integrate vertical - Dominatia transporturilor aeriene Strategiile ce includ distributia electronica importante in SUA Turoperatorii europeni incearca sa patrunda pe piata americana

6) Asia-Pacific: - Piata extrem de fragmentata - Explozie a agentiilor independente - China IMPACTUL CONSOLIDARII ASUPRA RETELEI DE DISTRIBUTIE 1) Mari grupuri integrate - Economii de scala - Vizibilitate crescuta - Prezenta pe piata semnificativa -Controlul distributiei si monitorizarea concurentei 2)Agentiile independente -Strategii de diferentiere -Conflicte cu privire la pret 3)Oportunitati pentru sistemul de distributie -Diversificarea produselor si serviciilor - Networking

RECAPITULARE

COMPANIA ANGROSISTA DE TURISM (CAT) 1) Asambleaza diverse servicii turistice 2) Produce pachete turistice all inclusive 3) Negociaza si incheie contracte cu firme de transport, hoteluri, prestatori de alte servicii la sol 4) Cumpara en-gros, obtinand preturi mai avantajoase 5) Concepe pachete turistice in conformiatte cu cererea prognozata 6) Plateste in avans furnizorilor de servicii 7) Are stocuri inaintea manifestarii efective a cererii 8) Cattigurile sale profit TUROPERATORUL 1) Concepe aranjamente turistice la sol; 2) Ofera servicii turistice la destinatie sub forma de pachet turistic altor TO; 3) Asigura prestarea de servicii turistului de la venire la plecare;

4) Opereaza servicii locale; 5) Organizeaza tururi de familiarizare si informare; 6) Acorda asistenta CAT cu privire la serviciile locale existente;; 7)Contracteaza serviciile locale AGENTIA DE TURISM: 1) Opereaza in numele prestatorului de servicii 2) Vinde servicii turistice in baza unui contract de agent 3) Castigul sau - comision 4) Este un intermediar un subcontractant 5) Ofera servicii la cerere 6) Detailist nu are stocuri 7) Nu lucreaza cu marja de profit percepe ocazional handling fee 8) Stocul agentiei de voiaj informatii si brosuri

Curs 4.3 PIATA SERVICIILOR DE TRANSPORT AERIAN

SITUATIA PIETEI
1) Transporturile aeriene - elementul cheie al industriei calatoriilor si turismului 2) Genereaza venituri anuale de aprox. 1000 mld US$ 3) 2 mld pasageri transportati pe an aprox 1/3 of din populatia mondiala; 3) 40% dintre turistii internationali calatoresc cu avionul. 4) Peste 40% din comertul mondial transportat pe calea aerului 5) 29 mil. locuri de munca directe, indirecte si induse; 6) Impactul economic global 2 960 mld. USD 85% din PIB mondial 7) Ritm de crestere superior PIB mondial - rata de crestere anuala medie de 6,2%.in timp ce 8) Ritmul de crestere reala a PIB-ului mondial a fost de doua ori mai mic. 9) Scadere continua, desi lenta, a profitabilitatii intregii ramuri. 10) 900 linii aeriene la nivel mondial flota de 22 000 avioane 1 670 aeroporturi retea de rute de sute de milioane de km 11) 25% din vanzarile companiilor sunt dependente de transportul aerian

TRANSPORTUL AERIAN

Transportul aerian industrie - activitati direct legate de transportul persoanelor si bunurilor pe calea aerului 1) Servicii de transport aerian: a) A eroporturi b) Aviatie comerciala: - transportul de pasageri (curse de linie si curse charter), - transportul de marfa (cu avioane cargo, avioane de transport combinat pasageri/marfa sau de pasageri, cu marfa transportata in calele avionului) si

- transport de mesagerie expres si de posta. c) Aviatie generala include utilizarea privata a avioanelor si serviciile de avion-taxi. d) Controlul traficului e) Alte activitati legate de pasageri sau marfa activities directly serving passengers or providing airfreight services 2) Industria aeronautica productia si mentenanta aeronavelor si subansamblelor

AVANTAJE ALE ACTIVITATII DE TRASNSPORT AERIAN

Cauza a expansiunii transporturilor aeriene - superioritatea performantelor aparatelor de zbor - avantaje: 1) Rapiditatea - independentei relative a transporturilor aeriene fata de conditiile de mediu, precum si parametrilor tehnici ai aeronavelor. 2) Flexibilitatea - capacitatea aeronavelor de a fi convertite la specificul de transport al pasagerilor, marfii si postei sau pentru prestarea unor servicii utilitare. 3) Oportunitatea - necesitatea accesului in timp real la un act de consum, de documentare, de productie. 4) Regularitatea - modul de organizare a acestora. 5) Economicitatea reducerea costurilor de operare s-au redus practicarea unor preturi tot mai atractive, accesibile unei mase tot mai mari de public. 6) Comoditatea - conditiile confortabile de transport la bordul aeronavei + ci si la dotarile din spatiile anexe de la sol 7) Securitatea - determinata de factorii tehnici (performantele tehnice ale aeronavelor si dotarilor aeroportuare), factorii umani (pregatirea personalului si dimensionarea adecvata a echipajului), factorii meteorologici, factorii politici (pirateria aeriana).

PARTICULARITATILE ECONOMICE ALE PIETEI TRANSPORTURILOR AERIENE 1) Dinamica sustinuta - din anii 70, evolutia intregului sector s-a produs intr-un ritm mediu anual de peste 6% 2) Intensificarea concurentei - politica de liberalizare a transporturilor aeriene 3) Vulnerabilitate - receptarea mutatiilor tehnice, politice, economice si sociale de pe plan mondial 4) Eterogenitate - cele patru categorii de trafic (pasageri, marfa, posta, utilitar) au avut ritmuri diferite de evolutie, fiind influentate de factori specifici fiecarei categorii a cererii de transport 5) Evolutie ciclica: in timp si geografic - propriul sau ciclu economic prezinta defazari in raport cu ciclul economic mondial. ORGANIZAREA OFERTEI DE TRANSPORT AERIAN 1) SUA (20%) si Marea Britanie (10%) - 30% din oferta mondiala a serviciilor de transport aerian. 2) Operatiile de transport aerian - doua variante:

A) curse de linie (regulate) a) FSC b) LCC B) curse charter (neregulate) sau la cerere - aproximativ 17% din traficul international de pasageri. O cursa regulata este eficienta in conditiile unui coeficient de umplere de 30 %, pe cand cursa charter are nevoie de acoperirea a cel putin 80 % din capacitate, pentru a fi eficienta. CEREREA PENTRU SERVICIILE DE TRANSPORT AERIAN 1) Piata transporturilor aeriene de pasageri - variabile: a) Veniturile consumatorilor, b) Tarifele practicate de companiile aeriene c) Oferta de servicii de transport aerian a companiilor aeriene. 2) Evolutia cererii a demonstrat existenta unei: a) Elasticitati ridicate la venit - corelarea cresterii economice exprimata prin PIB/locuitor cu cererea de transport aerian/locuitor din fiecare tara b) Redusa la tarife c) Inelasticitati fata de structura si volumul serviciilor oferite. 3) Factori de natura socio-economica: a) Dimensiunea familiei b) Dimensiunea timpului liber platit (a concediilor) c) Gradul de scolarizare sau educatie d) Liberalizarea transporturilor aeriene e) Integrarea regionala SEGMENTELE CERERII DE TRANSPORT AERIAN 1) Cererea pentru calatoriile de vacanta: a) tendinta de a creste mai rapid decat cele de afaceri b) elastica la pret c) raportul vacanta-afaceri in calatoriile aeriene pe plan mondial este astazi de aproximativ 80/20 2) Cererea pentru calatoriile de afaceri: a) inelastica la pret b) importanta pentru companiile aeriene - pot adopta o politica tarifara compensatorie c) in scadere: - noi modalitati electronice de stabilire a contactelor videoconferinte - masurile de securitate -marile corporatii - negociaza reduceri de tarife 20 - 30% -extinderea modelului de sharing in ce priveste avioanele de afaceri private jets 10% din pasagerii first class RUTELE AERIENE 1) Varietate de forme: - aspect liniar - retea sau grilaj (grid) - aspect radial 2) Sistemul hub-and-spoke: a) Cresterea eficientei:

- Concentrarea diverselor facilitati ptr. transport in locatii mai putine - Reduceri de cost capacitati de utilizare mai mari - Utilizarea unor avioane mari, mai eficiente dpdv al costurilor - Gruparea pasagerilor ptr. zboruri lung-curier b) A dat posibilitatea marilor transportatori sa atinga pozitii dominante pe anumite piete sau rute c) Creeaza posibilitatea implementarii unui sistem integrat de rezervare si stabilire a conexiunilor prin stabilirea de aliante cu linii aeriene locale (commuter airlines). Ex - Metoda de a reduce numarul conexiunilor intre noduri stabilirea unui nucleu hub - In primul caz e nevoie de 10 conexiuni - In al doilea caz e nevoie numai de 4 conexiuni DEREGLEMENTAREA IN TRANSPORTURILE AERIENE 1) SUA - The Airline Deregulation Act - 1978 Carter si ulterior Reagan 2) Marea Britanie din 1980 Thatcher 3) UE graduala 3 etape 1988, 1990, 1993: - Licenta comunitara: operare libera pentru toate companiile ce sunt beneficiare ale unei licente comunitare - acces liber pe piata -libertate de stabilire a tarifelor 4) Efectul dereglementarii pe termen scurt a ) posibilitatea selectarii rutelor b) posibilitatea stabilirii tarifelor c) posibilitatea patrunderii pe piata a unor noi operatori d) posibilitatea operarii de rute in sistem hub-and-spoke

LIBERTATILE AERULUI

1) Cu exceptia situatiilor speciale (de natura politica sau militara), primele doua libertati se acorda pe baza de reciprocitate si in mod automat 2) Pentru acordarea celorlalte trei libertati, guvernele initiaza tratative in decursul carora sunt negociate o serie de conditii privitoare la drepturile de trafic ale companiilor aeriene din fiecare tara 3) A treia si a patra libertate sunt intotdeauna acordate impreuna 4) A sasea libertate reprezinta, de fapt, libertatile 3 si patru interconectate, fiecare operand in cadrul unui acord bilateral. 5) In functie de pozitia geografica, o tara poate sau nu sa aiba posibilitatea de a transporta pasageri in cadrul libertatii 6. De pilda, Europa este bine plasata, in timp ce Australia nu este. 6) A opta libertate este acordata foarte rar 7) Europa este un caz special: companiile europene beneficiaza de libertatile 5 si 7 pentru curse internationale in cadrul UE din 1973, si de libertatea 8 din 1997.

ALIANTE STRATEGICE - TIPURILE DE ALIANTE SPECIFICE INDUSTRIEI DE TRANSPORT AERIAN

I)) Aranjamentele de partajare a veniturilor (Revenue pooling)

a) Partajarea veniturilor din operarea pe aceeasi ruta - reactie la dificultatile create de utilizarea incompleta a capacitatii de transport a fiecarei companii. b) Companiile partenere (de obicei o pereche) au ocazia sa ofere serviciul pe piata si sa profite de o expunere maxima - veniturile obtinute se impart in mod egal. c) Acest tip de alianta tinde sa domine pe anumite rute, fiind semnalata prin utilizarea ambelor numere de zbor: de exemplu, VO (Tyrolean Airlines)/ AF (Air France) 2653 pentru ruta Innsbruck Paris Charles de Gaulle, sau El (Aer Lingus)401/HX (Hamburg Airlines)401 pentru ruta Dublin Hamburg Stuttgart. II) Partajarea codurilor (Codesharing) Codesharing-ul reprezinta un acord intre doi transportatori de a utiliza codul specific unuia dintre ei, pe curse operate de catre celalalt transportator. a) In acest mod, partenerii pot comercializa o ruta formata din doua zboruri ca si cum ar fi un zbor direct, in ciuda faptului ca sunt operate de transportatori diferiti. b) Beneficiile pasagerilor: redu cerea nivelului tarifelor practicate, facilitarea operatiunilor de check in (imbarcare), posibilitatea fiecarei companii de a profita de avantajele programelor de fidelitate pe zborurile operate de compania partenera, transferuri mai scurte intre zboruri.

III) Aranjamente de partajare a spatiului de zbor (Block Space Agreements sau Block Spacing)
In cadrul acestor aranjamente o companie accepta sa cumpere un bloc reprezentand un anumit numar de locuri pe o anumita ruta a unui alt transportator, urmand sa le promoveze si sa le revanda sub propriul numar de zbor.

IV) Aliante cu participare la capital (Aliante de actionariat)

Valul de de reglementari din domeniul transporturilor aeriene a determinat o relaxare a reglementarilor nationale privind proprietatea straina a companiilor de transport aerian nationale DISTRIBUTIA SERVICIILOR DE TRANSPORT AERIAN 1) Prin utilizarea CRS, agentii de voiaj pot sa obtina, intr-un termen foarte scurt, informatiile necesare in legatura cu tarifele, orarele de zbor si disponibilul de locuri pentru oricare ruta. 2) In prezent, circa 80% din rezervarile si vanzarile de servicii de transport aerian sunt operate prin CRS 3) VDU (visual display unit) - prezentarea informatiilor si introducerea lor in baza de date. 4) Din totalul de rezervari, 3/4 au la baza informatiile din prima pagina expusa pe ecran, iar circa jumatate din rezervari se bazeaza pe informatiile aparute pe primul rand din prima pagina.

5) Titularii de CRS: - pozitie privilegiata - programarea calculatorului ptr. a selectiona zborul oferit chiar de catre titular. - au incercat sa-si valorifice avantajul, percepand tarife ridicate pentru utilizarea sistemului. I) Galileo International (Apollo) 100% Cendant Corp a) a purtat initial denumirea de Apollo, fiind proprietatea companiei Covia din SUA. Aceasta s-a aliat cu consortiul european Galileo (cei 4 membrii fondatori ai consortiului fiind Alitalia, British Airways, KLM si Swissair) iar apoi a fuzionat cu acesta si a format Galileo International, la care s-a asociat si Canada. b) GALILEO ofera servicii de rezervare, informatii si alte produse cum ar fi: Galileo Wireless, Galileo e-cruise, XML Select si Galileo View Trip. De asemenea, cu un an in urma Galileo a oferit serviciul RailMaster care este un aranjament de rezervare pe caile ferate franceze. II) Amadeus 25% Air France, 25% Iberia, 25% Lufthansa, 25% SAS-> public a) ofera servicii de marketing distributie, dar si instrumente de vanzare pentru toate companiile din industria transporturilor. b) AMADEUS ofera clientelei sale si programe de gestionare a procesului de vanzare si a retelei de agenti. AMADEUS este leader in Europa si in America de Sud, avand o cota importanta si pe pietele americana, africana si asiatica III) Sabre 100% public (AA + Abacus din Asia a vandut participarea de 82.2%) a) vinde aranjamente turistice si soft pentru agentii cu care lucreaza. De asemenea, compania este proprietara site-ului Travelocity. care ofera servicii on-line consumatorilor. III) Worldspan Delta 40%, Northwest Airlines 34%, Trans World Airlines (filiala a AA) 26% a) Compania titulara a sistemului este organizata astfel incat sa poata desfasura trei categorii de activitati: distributia propriu-zisa a serviciilor de calatorie si turism, comert electronic si servicii de consultanta si nu numai, oferite agentiilor de turism. b) WORLDSPAN este leader in ceea ce priveste vanzarea electronica in industria transporturilor, ocupand 50% din piata vanzarilor on-line. LIMITE ALE GNE`s Limite ale GNEs (limited travel distributors LTD): I) Continut a) Se pot rezerva numai anumite rute (segmente de zbor) b) Au un grad de penetrare limitat in randul agentiilor de voiaj c) Nu ofera posibilitatea rezervarii de cazare sau alte servicii II) Piata - Sunt prezente in special pe piata americana III) Functionalitate a) a) Depind de companiile de transport aerian pentru managementul vanzarilor, inclusiv acordarea de comisioane

b) Trebuie sa administreze bazele de date cu informatii despre pasageri sau sa plateasca GDS-urilor pentru segmente de zbor pasive c) Sprijinul acordat de catre companiile de transport aerian aparent - destinat a exercita presiuni asupra GDS-urilor pentru reducerea comisioanelor

COMPANIA LOW COST

Compania 'low cost' pe piata transporturilor aeriene Sunt Operatori aerieni de curse regulate intr-un sistem point-topoint (rute directe, fara escale sau schimbari ale aparatului de zbor) si care ofera servicii no-frills; angajatii acestor companii sunt platiti la un nivel situat sub media sectorului de activitate al transporturilor aeriene de pasageri Diferente: a) rutele deservite b) productivitatea muncii c) comercializarea serviciilor d) reteaua de rute - point-to-point vs. hub & spoke f) costurile cu forta de munca g) parcul de avioane Produse simple (no frills): Fara mese, bauturi sau snack-uri gratis Spatii inguste, capacitate mai mare Fara rezervari de loc Fara scheme promotionale pentru pasageri Pozitionare Oameni de afaceri sensibili la pret, in general calatorii de placere Trafic pe distante scurte cu rute point-to-point Aeroporturi secundare In concurenta cu toti transportatorii Costuri reduse de operare Salarii si taxe de aeroport reduse Costuri reduse pentru service, training si personal auxiliar datorita omogenitatii flotei Productivitate mare a resurselor: perioada foarte scurta de asteptare la sol datorita procedurilor simple de imbarcare, Timpi scurti de curatenie Vanzari simplificate (procentaj mare de vanzari on-line) Produse simple (no frills): Fara mese, bauturi sau snack-uri gratis Spatii inguste, capacitate mai mare Fara rezervari de loc Fara scheme promotionale pentru pasageri Pozitionare Oameni de afaceri sensibili la pret, in general calatorii de placere Trafic pe distante scurte cu rute point-to-point Aeroporturi secundare In concurenta cu toti transportatorii

Costuri reduse de operare Salarii si taxe de aeroport reduse Costuri reduse pentru service, training si personal auxiliar datorita omogenitatii flotei Productivitate mare a resurselor: perioada foarte scurta de asteptare la sol datorita procedurilor simple de imbarcare, Timpi scurti de curatenie Vanzari simplificate (procentaj mare de vanzari on-line) LINIILE AERIENE LOW COST IN EUROPA 1) Liniile aeriene low cost europene sunt un fenomen al anilor 90 2) Expansiunea acestor low cost carriers a coincis cu ultima dereglementare a pietei serviciilor aeriene in Europa - anii 1990 3) Adevaratii exponenti ai acestui tip de firme au aparut in anii 90 in insulele britanice (Ryanair - Irlanda) si s-au inspirat din modelul Southwest Airlines din SUA 4) Piata se caracterizeaza prin expansiunea companiilor deja existente (Ryanair, easyJet, Go, buzz), intrari noi (Basiq Air, bmibaby), preluari (Go de catre easyJet) si falimente cu iesiri de pe piata (AB Airlines, Debonair, Volareweb) 5) Urmand exemplul Marii Britanii, low-cost carriers au inceput sa domine intregul continent, adeseori cu marketing si preturi agresive 6) Low-cost airlines depasesc capitalizarile la bursa ale unor companii de renume si prezente de mult mai mult timp pe piata PROVOCARI INTRE Network Carriers Low cost carriers si Charters I) Provocari Network carriers - Control strategic al costurilor pe termen lung - Identificarea valorilor si a clientelei tinta - Alinierea ofertei la cele de mai sus Low cost carriers -Crearea si consolidarea pozitiei dominante pe piata -Controlul strict al costurilor si respectarea schemei de low cost -Ocuparea rapida a pietelor noi Charters - Pastrarea avantajului de capacitate mare in concurenta cu low cost carriers - Integrare maxima II) Segmente de clienti Network carriers -Orientare catre calitate; business class - Pasageri pe rute mai lungi Low cost carriers -Orientare catre pret - Distante scurte Charters - Concedii, oferte pachet pe distante scurte si lungi

CAP I

TURISMUL IN CIRCUITUL ECONOMIC MONDIAL OBIECTIVE - Dobandirea unei perspective istorice asupra dezvoltarii activitatii turistice; - Definirea turismului; - Definirea termenilor utilizati in industria turismului si a calatoriilor; - Determinarea scopului si a importantei turismului international; - Identificarea componentelor majore ale industriei turismului si a calatoriilor; - Intelegerea importantei studiului turismului PERSPECTIVA ISTORICA ASUPRA TURISMULUI sau PERSPECTIVE ISTORICE

Specialistii apreciaza ca exista cinci etape majore in aparitia si dezvoltarea turismului international:
I) PRIMA ETAPA PREISTORICA/ Antichitate Motivatiile de calatorie ale populatiei in civilizatia preistorica erau legate de: - procurarea hranei, - evitarea pericolelor, - cautarea de zone cu climat favorabil - schimbul si, ulterior, comercializarea bunurilor (trocul) - in scop oficial 1) Primele civilizatii adica i n perioada crearii marilor imperii din Africa, Asia si Orientul Mijlociu: - apare infrastructura necesara desfasurarii unei calatorii (rute si drumuri terestre si maritime) - sunt create totodata si primele mijloace de transport. 2) In timpul dinastiilor egiptene: - au aparut calatoriile pentru afaceri; - calatoriile de placere; - au fost construite centre ale ospitalitatii de-a lungul rutelor majore si in orasele mai importante. 3) La apogeul Imperiului Asirian: - au fost improvizate mijloace de transport, majoritatea pentru uz militar; - s-au creat o serie de drumuri, incepandu-se chiar marcarea distantelor pe rutele principale.
-

--

- Persanii care i-au invins pe asirieni au creat un adevarat sistem de drumuri, dezvoltand, totodata, un mijloc de transport pe patru roti , adica carul 4) Contributia grecilor: - au inventat moneda, au creat o moneda de schimb si au contibuit la desv turismului

- limba greaca a inceput sa fie raspandita tot mai mult, mai ales in zona Mediteranei, ceea ce a facilitat comunicarea in timpul calatoriei si comertului. - cele mai multe calatorii se faceau pe mare; - grecii adorau sa calatoreasca pt placere, in scopul vizitarii altor orase (mai ales Atena), sa participe la festivaluri religioase si evenimente precum jocurile olimpice, organizate o data la patru ani in Olimpia; - se realiza turismul de shopping 5) Vechii romani - romanilor le placea sa participe la evenimente religioase si atletice calatorind spre aceste orasele in care se organizau aceste manifestari; - multi dintre romani vizitau foarte des Grecia (in acest scop, a fost publicat si un ghid de calatorie in zece volume in anul 170 d.Hr. de catre grecul Pansanias. Intitulat Un ghid pentru Grecia, acesta a vizat segmentul de turisti romani, descriind monumente, sculpturi, relatand povesti, legende si mituri grecesti); - romanii vizitau, de asemenea, Egiptul pentru a vedea Sfinxul si Piramidele. Alexandria care era o oaza cosmopolita pentru aristocratia romana; - cetatenii Imperiului Roman aveau placerea sa-si faca cumparaturile (shopping) implicarea statului in calatorii si constructia de hanuri. II) A DOUA ETAPA EVUL MEDIU 1) PERIOADA SECOLELOR 5-14 Motivatii de calatorie: crestinismul, biserica, pelerinaje - In perioada secolelor 5-14 d.Hr., comertul si calatoriile au suferit un declin:

Pelerinajele crestine
-Biserica

drumurile au devenit greu accesibile; conditiile de calatorie au devenit dificile, chiar periculoase.

crestina a fost primul stimulent pentru calatorie in scopul raspandirii bisericii si religiei crestine;
-Calugarii

si preotii incurajau publicul sa participe la pelerinaje, care, in secolul al XIV-lea,reprezentau un fenomen organizat in masa;
-S-au

creat retele de ospicii de caritate cu participarea majoritatii claselor sociale. -Crestinii vizitau, de asemenea, Roma si Ierusalimul. 2) PERIOADA SECOLULUI 13 Marco Polo Primele expeditii - La sfarsitul secolului al XIII-lea, Marco Polo a explorat rutele terestre din Europa pana in Asia; el descoperind Asia -In China, el a descoperit un sistem de drumuri bine dezvoltat (primul a fost construit in timpul Dinastiei Chou - 1122-1221 i.Hr);

-Cartea scrisa de Marco Polo cu aceasta ocazie, jurnal de calatorie, a reprezentat principala sursa de informare despre viata din Est in timpul acelei perioade; -Alte publicatii de calatorie au inceput sa apara cu ajutorul presei tiparite (al tipografiilor) iar Sir John Mandeville a scris, in anul 1357, o carte numita Calatorii care a fost tiparita in cateva limbi si care punea accent pe descrierea calatoriei in locuri indepartate precum Asia de Sud-Est; - Civilizatiile asiatice turismul prezidential Japonia, China, aveau resedinte de vara Turismul modern al erei medievale Din secolul al XV-lea dateaza un adevarat record al package-tour-lui actual care-si are originea in Venetia; - Pentru pretul platit, turistul primea transbordarile, mancare, cazare, calatorii cu magarul, plimbari etc.= un pachet turistic - Au aparut in aceasta perioada si primele fast-food-uri plasate de-a lungul drumurilor frecventate intens de catre pelerini; - In sezonul de varf existau negustori ambulanti la marginea drumurilor care comercializau diferite produse calatorilor (vin, fructe, peste, paine); III) A TREIA ETAPA RENASTEREA, SEC 14-17 - Motivatii de calatorie: - dorinta de largire a orizontului personal, de cunoastere si experimentare 1) Calatorii pentru cunoastere - In Anglia, Regina Elisabeta I a promovat si sustinut turismul de studii prin intermediul caruia erau pregatiti viitorii diplomati englezi iar universitati precum Oxford sau Cambridge in Anglia sau Salamanca in Spania, serveau acestui scop. - Anglia, a emis, de asemenea, o licenta de calatorie valabila 2-3 ani si a introdus restrictii de calatorie (cu cat ai voie sa iesi din tara) cu privire la suma de bani, numarul de cai si servitori (de obicei in numar de trei) pe care un calator ii putea lua cu el. 2) Primele pasapoarte si cecuri de calatorie - Turistii au primit pasapoarte pe care le predau insa la punctele de iesire din tara si primeau unul nou pentru fiecare tara pe care o vizitau. S-a introdus si o linie de credit care functiona ca cecurile de calatorie moderne din prezent 3) Marele Tur (Grand Tour) - a reprezentat cel mai bine structurat produs turistic pentru acea perioada; - el a inceput sa se deruleze la mijlocul anilor 1600, iar popularitatea sa a tinut pana la mijlocul anilor 1800; - dorinta de a capata noi cunostinte si experiente a ramas prima motivatie de calatorie pentru participantii la Marele Tur; - acest produs turistic a fost considerat ca reprezentand piatra de temelie a educatiei si culturii atinse de clasele sociale superioare;

- copiii acestor familii calatoreau in anumite tari pentru a vizita situri istorice si mine, pentru a studia arta, arhitectura si istoria acestora; - a fost tiparit chiar si un ghid special pentru participant la acest tur, in anul 1778; IV) A PATRA ETAPA REVOLUTIA INDUSTRIALA 1750-1850 Motivatii de calatorie: - divertisment 1) Aparitia turismului de masa Schimbarile sociale au adus modificari in ocupatiile oamenilor ceea ce a condus la: - expansiunea unei noi clase de mijloc; - o crestere a timpului liber (timpul liber platit-concediul) - o cerere sporita pentru activitati recreative ceea ce a determinat un declin, din punctul de vedere al popularitatii, al Marelui Tur elitist. - turismul de masa a inceput in Anglia ( revolutia industriala), primul tip de turism, au fost niste statiuni in sudul Angliei, resedinte - s-a inventat motorul cu aburi, calea ferata - a luat nastere un concept nou timp liber platit 2) Inceputul vacantelor - Initial, calatoriile pt recreere se desfasurau, in general, pe parcursul unei singure zile, deoarece majoritatea populatiei avea venituri suplimentare limitate iar saptamana de lucru de cinci zile nu era un lucru comun. - La sf sec al XIX-lea, muncitorii au inceput sa beneficieze de concediu anual platit. - Pt a evada din zonele urbane aglomerate si poluate, multi se indreptau catre zonele de litoral care ofereau conditii pt tratament, acesta reprezentand punctul de pornire pentru turismul de relaxare din zilele noastre. V) A CINCEA ETAPA TURISMUL MODERN - Motivatii de calatorie: - A aparut ca rezultanta intre dorinta, mobilitate si accesibilitate,( fizica, de pret) ceea ce a facut posibila existenta turismului de masa. - Secolul al XX-lea caracterizat prin aparitia de noi domenii si tehnologii ca aviatia, computerele, robotii si comunicarea prin satelit, este perioada aparitiei turismului modern , a transportului aerian, in special, determinat de: - cresterea timpului liber; - obtinerea de venituri suplimentare; - dezv telecomunicatiilor; - crearea unor modalitati de transport eficiente si rapide (transp aerian) -

Turismul va continua sa reprezinte unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei globale. In ciuda recesiunilor periodice, schimbarilor politice si climatice, razboaielor, atentatelor teroriste si incertitudinilor cu privire la pretul combustibilului, turismul international reprezinta cel mai important element al bugetului comertului international. - Turismul de azi presupune deplasarea a milioane de oameni spre noi destinatii turistice cautand o schimbare de mediu si noi experiente. -