Sunteți pe pagina 1din 24

449.

Cele mai cunoscute strategii anticoncurentiale sunt (marcati varianta incorecta): a) strategia defensiva; b) strategia integrata; c) strategia de diferentiere; d) strategia ofensiva. 450. Printre strategiile contemporane, dintre cele deosebite dupa dinamica
principalelor obiective incorporate, vom gasi (marcati varianta incorect A)i a) strategii de dezvoltare; b) strategii de consolidare; c) strategii mixte; d) strategii de rambursare.

451. Delta Dunarii se afla in judetul: a) Galati; b) Braila; c) Tulcea; d) Constanta. 452. Statiunile Straja si Geoagiu-Bai se afla in judetul a) Bihor; b) Mehedinti; c) Goij; d) Hunedoara. 453. Statiunile Baile Tusnad si Borsec se afla in judetul a) Miercurea Ciuc; b) Covasna; c) Neamt; d) Harghita. 454. Statiunea Bala si Parcul Natural Portile de Fier" se afla in judetul: a) Caras-Severin; b) Timisoara; c) Gorj; d) Mehedinti. 455. Statiunile Slanic-Moldova si Targu-Ocna se afla in judetul: a) Harghita; b) Bacau; c) Vaslui; d) Moldova. 456. Manastirile Lainici, Tismana si statiunea Sacelu se afla in judetul: a) Goij; b) Caras-Severin; c) Sibiu; d) Dolj.

457. Statiunile Sarata-Monteoru si Balta Alba se afla in judetul: a) Vrancea; b) Braila; c) Harghita; d) Buzau.
458. Statiunea Amara se afla in judetul: a) Teleorman; b) Ialomita; c) Buzau; d) Braila. 459. Statiunea Lacu Sarat se afla in judetul: a) Galati; b) Vrancea; c) Braila; d) Ialomita.

460. Statiunile Venus, Saturn si Mangalia se afla in judetul: a) Braila; b) Tulcea; c) niciunul dintre aceste judete; d) Mangalia. 461. Componente mediului natural si antropic, care |u Iii calitatile si specificul lor
sunt recunoscute, inscriu' si valorificate prin turism in masura in care nu suni supuse unui regim de protectie integrala, poarlA numele de: a) potential turistic; b) resursa turistica. c) retea ecologica; d) cerere turistica.

462. Turismul sportiv este o forma a turismului: a) de tratament; b) social; c) de agrement; d) privat. 463. Resursele turistice naturale ale unei tari formeaza oferta:
a) tertiara; b) secundara; c) unicat; d) primara. 464. Din punctul de vedere al sezonalitatii, se disting urmatoarele forme de turism: a) itinerant si de vizitare; b) de sejur lung, mediu si scurt; c) de circulatie, de tranzit si de vizitare; d) de iarna, de vara si de circumstanta.

165.Oferta turistica primara a unei tari cuprinde totalitatea: a) resurselor naturale; b) resurselor antropice; c) monumentelor arheologice; d) resurselor folclorice. 166. Turismul rezidential este unul de: a) sejur lung; b) schimbare a domiciliului; c) sejur mediu; d) schimbare a tarii de resedinta. 167. Statiunile Govora si Voineasa se afla in judetul: a) Valcea; b) Arges; c) Goij; d) Caras-Severin.
468. Asociatiile profesionale din Romania functioneaza ca organisme: a) profitabile; b) guvernamentale; c) apolitice; d) ministeriale.

469. Dupa gradul de mobilitate al turistului, turismul s' clasifica in: a) turism de vizitare si turism de tranzit; b) turism in circuit si turism de vizitare; c) turism rutier, feroviar, aerian si maritim; d) turism de sejur si turism itinerant. 470. Turismul de tineret este o forma particulara a turismului: a) de sejur scurt; b) itinerant; c) pe cont propriu; d) social. 471. Sunt considerati turisti pasivi cei care: a) se deplaseaza in calatorii turistice in orice conditii atmosferice; b) ar dori sa se deplaseze in calatorii turistice dar nu dispun de suficiente
posibilitati materiale; c) se deplaseaza in calatorii turistice indiferent tic resursele financiare de care dispun; d) ar dori sa se deplaseze in scop turistic dar nu dispun de timp liber suficient.

472. Dupa momentul si modul de angajare a presta jiiloi turistice, se disting


urmatoarele forme de turism: a) organizat, pe cont propriu si semiorganizat; b) public, privat si mixt; c) de sejur lung, mediu si scurt; d) sezonier, extrasezonier, postsezonier.

473. Potentialul terapeutic este o componenta a resurselor turistice: a) naturale; b) antropice; c) cinegetice; d) culturale. 474. Atractiile cultural-artistice reprezinta facilitati turistice: a) de baza; b) complementare; c) de comunicatie; d) de gospodarire comunala. 475. Veniturile din activitatea de turism international se regasesc in balanta
conturilor: a) pasive; b) curente; c) active; d) bancare.

476. Organizatia Mondiala a Turismului s-a infiintat in anul: a) 1974 la Viena; b) 1975 la Madrid; c) 1965 la Paris; d) 1973 la Londra. 477. in cadrul pietei turistice potentiale, potentialul pietei in raport cu capacitatea sa
este: a) egal; b) mai mic; c) mai mare; d) crescator.

478. Piata turistica potentiala in raport cu piata turistica efectiva este: a) mai mare; b) mai mica; c) egala; d) nici un raspuns nu este corect. 479. O piata turistica este nesaturata in momentul iii care: a) volumul ei este mai mic decat potentialul ei; b) volumul ei este mai mare decat potentialul ei; c) volumul ei este egal cu potentialul ei; d) nici un raspuns nu este corect.

480. Piata turistica efectiva reprezinta: a) numarul total de turisti sositi intr-o anumita tara; b) totalul produselor turistice vandute pe pia|n respectiva intr-o perioada
determinata de timp; c) numarul minim de produse turistice vandute pe piatn respectiva intr-o perioada determinata de timp; d) numarul total de turisti sositi si plecati dintr-o tarii

481. O piata turistica este suprasaturata in momentul in care: a) oferta turistica este excedentara in raport cu cerere pentru servicii hoteliere; b) oferta turistica este mai mare decat cererea turisticrt, c) oferta turistica este mai mica decat cererea turisticA,
d) oferta turistica este excedentara in raport cu capacitatea de absorbtie a pietei.

482. Tipologia turistilor clasificati in functie de aspiratiile si manifestarile lor pentru


produse turistice si destinatii de vacanta este urmatoarea: a) turisti activi, pasivi si spontani; b) turisti de circumstanta, permanenti si de lux; c) turisti cu venituri medii, submedie si peste medie; d) turisti activi, pasivi si de lux.

483. Turistii ale caror aspiratii pentru achizitionarea produselor turistice nu depasesc
limitele conditiilor lor economice sunt numiti: a) pasivi; b) activi; c) limitati; d) limitativi.

484. Calatorii marginali" fac parte din categoria: a) calatorilor itineranti; b) calatorilor rezidentiali; c) calatorilor de lux; d) excursionistilor. 485. Psihoconcentricii sunt turistii care calatoresc la distante mari, cheltuiesc putin si
cauta riscul pe parcursul calatoriei? a) adevarat; b) fals; c) da, numai in secolul XIX; d) notiunea nu exista. 486. Majoritatea turistilor potentiali se incadreaza iii categoria: a) cvasipsihocentricilor; b) mediocentricilor; c) alocentricilor; d) cvasialocentricilor.

487. Indicatorii statistici de baza, consacrati in practic internationala sunt: a) numarul de innoptari, intensitatea turistica si densitatea turistica; b) numarul de turisti, zile/turist si volumul valoric al consumului turistic;
5

c) numarul de innoptari si sejurul mediu; d) numarul de innoptari, zile/turist si volumul valoric al incasarilor din turismul international.

488. inregistrarea innoptarilor de catre unitatile <l<* cazare asigura obtinerea unor
informatii cerlc referitoare la: a) gradul de ocupare; b) calitatea serviciilor oferite; c) volumul si structura miscarii turistice; d) tara de resedinta a turistilor.

489. Oferta turistica cuprinde ansamblul: a) atractiilor turistice naturale; b) atractiilor turistice naturale si al bazei materiale turistice; c) resurselor turistice naturale si al serviciilor do agrement; d) atractiilor turistice care pot motiva vizitarea lor. 490. Una dintre caracteristicile ofertei turistice este urmatoarea: a) rigiditatea; b) elasticitatea; c) fiabilitatea; d) relativa diversitate. 491. Statiunile Olanesti si Ocnele-Mari se afla in judetul: a) Olt; b) Goij; c) Dolj; d) Valcea. 492. Carpatii Romaniei ocupa din suprafata tarii: a) jumatate; b) o treime; c) o patrime; d) o cincime. 493. Oficiul National de Turism s-a constituit in anul: a) 1971 la Brasov; b) 1923 la Iasi; c) 1936 la Bucuresti; d) 1973 la Constanta. 494. Cel mai raspandit tip de asistenta balneo-medicala din Romania este cel: a) profilactic; b) curativ; c) de recuperare medicala; d) talazoterapeutic.

495. in tara noastra, coordonarea activitatii turisticc a fost incredintata pentru prima
data, in anul 1933, unui program de sine statator numit: a) Consilieratul pentru pregatirea organizarii turismului in Romania; b) Serviciul de Turism; c) Oficiul de Calatorii; d) Ministerul Turismului.

496. in anul 1938, prima mare realizare a Oficiului National de Turism (O.N.T.) a fost: a) deschiderea Pelesului spre vizitare; b) darea in exploatare a hotelului Rex din Mamaia; c) reducerea taxei pe valoarea adaugata aplicata in turism; d) construirea cabanei Omu. 497. in Romania, emanatiile de gaze cele mai cunoscute si utilizate terapeutic sunt
cele: a) clorurato-sodice; b) sulfuroase si iodurate; c) de dioxid de carbon si iodurate; d) de dioxid de carbon si sulfuroase.

498. in momentul in care s-a infiintat Ministerul Turismului, Oficiul National de


Turism s-a dizolvat? a) da; b) nu; c) da, transformandu-se in B.T.T.; d) nu, ci si-a restrans activitatea numai la sfera turismului international. 499. O caracteristica importanta a plajei de pe litoralul Marii Negre este urmatoarea: a) lipsa deseurilor; b) dimensiunea; c) orientarea geografica; d) accesibilitatea. MM). Prima institutie care a coordonat activitatea turistica din tara noastra dupa anul 1990 a fost: a) Ministerul Comertului si Turismului; b) Ministerul Turismului; c) Autoritatea Nationala pentru Turism; d) Directia Generala de Promovare Turistica din cadrul Ministerului Comertului.

501. Facilitatile turistice sunt de doua tipuri: a) de baza si complementare; b) primare si secundare; c) nationale si zonale; d) permanente si sezoniere.

502. Printre altele, asociatiile profesionale de turism din Romania contribuie la: a) efectuarea procesului de privatizare a societatilor comerciale cu profil turistic; b) respectarea de catre agentii economici a reglementarilor specifice; c) specializarea in functiile din turism; d) controlul activitatilor desfasurate de unitatile de comercializare a obiectelor de
artizanat.

503. in randul facilitatilor turistice de baza se inscriu si:


a) serviciile publice; b) serviciile de curierat; c) serviciile de agrement; d) nici un raspuns nu este corect.

504. Teatrele sunt o facilitate turistica: a) de baza; b) speciala; c) zonala; d) complementara. 505. Volumul incasarilor totale face parte din categorin indicatorilor: a) eficientei activitatii de cazare; b) eficientei activitatii de alimentatie; c) generali; d) partiali. 506. Cheltuiala medie pe zi-turist se obtine raportand a) volumul cheltuielilor la numarul de turisti plecati, b) numarul de turisti sositi la numarul de zile-turisl; c) volumul cheltuielilor la sejurul mediu; d) volumul cheltuielilor la numarul de zile-turist. 507. Rata profitului se calculeaza in felul urmator: a) volumul cheltuielilor/volumul profitului; b) volumul cheltuielilor/volumul incasarilor; c) volumul profitului/volumul investitiilor; d) volumul profitului/volumul incasarilor. 508. Productivitatea muncii exprima: a) gradul de utilizare a mijloacelor fixe; b) gradul de utilizare a fortei de munca; c) rata de recuperare a investitiilor; d) rata de utilizare a incasarilor/muncitor. 509. Aportul net valutar se obtine ca diferenta dintre: a) valoarea incasarilor valutare si valoarea incasarilor in lei; b) valoarea incasarilor in dolari si valoarea incasarilor in celelalte valute; c) valoarea incasarilor valutare si valoarea platilor valutare; d) valoarea incasarilor valutare si valoarea cheltuielilor in lei.

510. Gradul de utilizare a capacitatii de cazare se


determina ca raportul procentual dintre: a) capacitatea efectiv utilizata/capacitatea maxima de cazare; b) capacitatea efectiv utilizata/numarul de zile neutilizate; c) capacitatea de cazare permanenta/capacitatea de cazare sezoniera; d) numarul de locuri de cazare/numarul de zile de functionare. M l . Capacitatea teoretica a pietei turistice se determina ca produsul dintre: a) totalul produselor turistice oferite si pretul mediu al acestora; b) totalul consumatorilor potentiali ai produsului turistic analizat si capacitatea medie de consum; c) numarul de turisti si numarul de produse turistice; d) numarul de innoptari si numarul de locuri de cazare. 512. Gradul de utilizare a capacitatii de cazare se masoara in: a) procente; b) numar de locuri de cazare; c) numar de zile de functionare; d) numar locuri-zile.

513. Consumul turistic este o expresie a: a) numarului de servicii turistice contractate; b) cheltuielilor efectuate inainte de calatoria turisticii; c) cererii insolvabile a populatiei pentru serviciile turistice; d) cererii solvabile a populatiei pentru servicii Io turistice. 514. Valoarea desfacerilor pe loc de masa reprezinta: a) total desfaceri/total turisti; b) total cheltuieli pentru alimentatie/total turisti; c) desfaceri/numar de locuri la mese; d) total incasari din alimentatie/numar de locuri la mese 515. in cazul indicatorilor de eficienta a transporturilor turistice, parcul inventar
arata: a) gradul de utilizare a parcului de masini; b) gradul de dotare cu autovehicule intr-o perioadfl limitata de timp; c) numarul de zile de utilizare/mijlocul de transport; d) nici un raspuns nu este corect.

516. Cererea de servicii turistice: a) se identifica in totalitate cu consumul turistic; b) nu se identifica in totalitate cu consumul turistic; c) se identifica in totalitate cu oferta de servicii; d) nu se identifica in totalitate cu numarul turistilor potentiali.

517. Printre altele, pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat "de interes turistic",
potentialul sau turistic trebuie sa raspunda si urmatoarei cerinte: a) sa dispuna de cel putin 10 000 locuri de cazare; b) sa aiba o populatie cu un nivel ridicat de instruire; c) sa dispuna de resurse naturale si alte elemente de atractie preferate de catre turisti; d) sa aiba cel putin trei hoteluri de patru stele.

518. Turistii alocentrici prefera calatoriile: a) sedentare; b) catre destinatii usor accesibile; c) pe cont propriu; d) programate. 519. Investitia specifica arata: a) volumul de investitii necesar pentru realizarea unui metru patrat de
constructie; b) investitia totala necesara constructiei a 10 000 locuri de cazare; c) investitia totala necesara constructiei a 10 000 locuri la mese; d) volumul de investitii necesar pentru realizarea a 10 000 metri patrati de constructie.

520. Investitia specifica pentru cazare se determina utilizand formula:


a) investitia totala/valoarea dobanzii lunare; b) investitia totala/cursul de revenire; c) investitia totala/numarul de locuri de cazare; d) investitia totala/investitia initiala.

521. Durata de recuperare a investitiei se masoara in: a) procente; b) ani; c) lei; d) lei/an. 522. O destinatie turistica noua la inceput devine, cu timpul, traditionala, tipologia
clientelei consacrau* fiind formata din turistii: a) mediocentrici; b) alocentrici; c) cvasipsihocentrici; d) cvasimediocentrici.

523. Numarul de lucratori la 10 000 de turisti este uii indicator al eficientei: a) sociale in turism; b) economice in turism; c) indirecte; d) directe.

10

524. Nivelul de servire a turistilor este un indicator al eficientei: a) sociale in turism; b) economice in turism; c) materiale; d) profesionale. 525. Oferta turistica secundara cuprinde totalitatea: a) resurselor naturale; b) resurselor antropice; c) resurselor demografice; d) atractiilor turistice. 526. Oferta turistica primara are valoare intrinseca. Afirmatia este: a) adevarata; b) falsa; c) falsa, cu conditia ca oferta turistica sa cuprinda si numarul de turisti sositi intr-o
perioada determinata de timp; d) adevarata, atunci cand volumul ofertei turistice este mai mare decat cel al consumului turistic.

527. innoptarile permit evidenta miscarii turistice dupa: a) numarul de mese achizitionate/sejur; b) motivarile subiective; c) formele de turism practicate; d) efectele economice generate. 528. Potentialul speologic al Romaniei cuprinde un numar de pesteri de aproximativ: a) 6 000; b) 15 000; c) 9 000; d) 11 000.
529. in arealul dealurilor si podisurilor din Romania predomina lacurile cu apa: a) sarata; b) dulce; c) termala; d) minerala.

530. Izvoarele minerale din tara noastra sunt cantonau*, in principal, in zona: a) montana; b) de campie; c) dealurilor si podisurilor; d) periurbana. 531. Litoralul romanesc al Marii Negre detine urmatorul procent din baza materiala de cazare a Romaniei: a) 25%; b) 60%; c) 42%; d) 50%.

11

532. Salvamontul face parte din categoria facilitatilor: a) comerciale; b) speciale; c) cu caracter general; d) de ocrotire a sanatatii. 533. Cheltuiala medie pe turist este un indicator: a) general; b) de eficienta a turismului international; c) partial; d) de eficienta a turismului intern. 534. Profitul final utilizat in formula randamentului economic al investitiei se obtine ca diferenta dintre a) profitul total si cel anual; b) capitalul investit si profitul total; c) profitul de recuperat si capitalul investit; d) profitul total si cel de recuperat. 535. Organizatia Mondiala a Turismului nu este una: a) cu caracter guvernamental; b) internationala; c) cu caracter politic; d) cu rol de centru mondial al informatiilor turistice. 536. Gradul de spontaneitate al cererii turistice In raport cu cererea de marfuri este: a) mai mare; b) mai mic; c) egal; d) nici un raspuns nu este corect. 537. in zona montana din Romania, cele mai intinse si importante domenii schiabile sunt localizate: a) intre 1000-1500 m altitudine; b) intre 1200-1700 m altitudine; c) intre 1500-1800 m altitudine; d) intre 1200-1500 m altitudine. 538. Croitoriile fac parte din categoria facilitatilor: a) de organizare a odihnei si recrearii; b) speciale; c) de servicii cu caracter general; d) de gospodarire comunala.

12

539. Masurarea eficientei se face prin raportarea: a) efortului la efect; b) efortului la total venituri obtinute; c) efectului la total cheltuieli; d) efectului la efort.

540. Eficienta activitatii de turism imbraca doua forme: a) economica si turistica; b) economica si politica; c) economica si sociala; d) demografica si sociala. 541. in exprimarea eficientei economice, specialistii au doua opinii: a) un singur indicator sintetic si doi indicatori sintetici; b) un singur indicator sintetic si un sistem de indicatori, c) un sistem de indicatori fizici si un sistem de indicatori valorici; d) nici un raspuns nu este corect. 542. incasarea medie pe unitate de prestatie se determini in felul urmator: a) incasari totale pentru cazare-cheltuieli totale; b) incasari totale/locuri-zile; c) incasari totale/incasari pentru cazare; d) incasari totale/numarul de innoptari. 543. incasarea medie pe unitate de prestatie se masoarA a in: a) numar de nopti; b) numar de zile; c) lei/locuri de cazare; d) locuri-zile. 544. Afluxul de consumatori la masa se determina astfel: a) numar de consumatori/numar de mese; b) numar de turisti/locuri-zile; c) numar de turisti/incasarea/loc la masa; d) numar de consumatori/numar de locuri la mese. 545. Masini-zile in inventar reprezinta produsul dintre: a) numarul mediu de autovehicule si numarul de zile de nefunctionare/autovehicul; b) numarul mediu de autovehicule si numarul zilelor calendaristice de functionare/autovehicul; c) numarul total de microbuze si numarul total de autocare; d) numarul de autocare si numarul de zile de functionare/autocar.

13

546. Cursul de revenire specific eficientei transporturilor turistice se calculeaza in felul urmator: a) incasari valutare/cheltuieli valutare; b) incasari valutare/numar de autovehicule; c) tariful/zi de functionare pentru fiecare autovehicul; d) tariful intern/incasarea valutara din inchirieri. 547. Formula Flv and drive" reprezinta combinarea transportului: a) aerian cu cel automobilistic; b) aerian cu cel fluvial; c) automobilistic cu cel rutier; d) fluvial cu cel rutier. 548. Turismul de circulatie mai poarta numele si de: a) sejur; b) itinerant; c) de week-end; d) de circumstanta. 549. Turismul receptor se mai numeste si: a) efectiv; b) activ; c) pasiv; d) static. 550. Turismul de sejur este cel desfasurat: a) in cel putin doua statiuni; b) in maxim doua statiuni; c) intr-o singura statiune; d) nici o varianta nu este corecta. 551. Turismul de vizitare, de circulatie si de sejur decurg din urmatorul criteriu de clasificare: a) in functie de utilizarea timpului disponibil; b) in functie de tarile vizitate; c) in functie de gradul de mobilitate al turistului; d) in functie de locurile vizitate. 552. Turismul de sejur scurt se desfasoara pe o perioariA de timp cuprinsa intre: a) 30-45 zile; b) 10-15 zile; c) 1-7 zile; d) 7-14 zile. 553. Principalele influente indirecte ale turismului asupra economiei nationale sunt: a) efectele secundare ale investitiilor in industria turismului si efectul multiplicator al incasari Ini realizate; b) efectele principale si secundare ale investitiilor in industria turistica; c) efectele principale si secundare ale incasarilor din turism; d) efectele principale si secundare ale cheltuielilor pentru turism.

14

554. Cosul de consum turistic" exprima: a) valoarea totala a cheltuielilor pentru turism intr-un an de zile, pentru un turist de lux; b) valoarea totala a veniturilor unui turist mediu intr-o perioada determinata de timp; c) valoarea totala a serviciilor consumate de un turist de lux intr-un an de zile; d) nici un raspuns nu este corect. 555. Statiunea Moneasa se afla in judetul: a) Arad; b) Timis; c) Salaj; d) Bihor. 556. Statiunile Muntele Mic si Herculane se afla in judetul: a) Timis; b) Caras-Severin; c) Mehedinti; d) Arad. 557. in conformitate cu normele privind clasificarea pe categorii de confort a structurilor de primire cu functiuni de cazare turistica din tara noastra, hotelurile pentru tineret se incadreaza in intervalul: a) o stea-patru stele; b) o stea-trei stele; c) o margareta-patru margarete; d) o stea-cinci stele. 558. Infrastructura tehnica si sociala este o component A a: a) obiectivelor specifice ale bazei materiale; b) facilitatilor pentru dotari si amenajari turistice; c) capacitatii de cazare; d) bazei materiale turistice. 559. in sensul economic al notiunii, piata turisticA reprezinta: a) ansamblul populatiei neconsumatoare de servicii turistice; b) populatia care se incadreaza in anumite limite extreme de varsta; c) mediul intern al sistemului de management; d) mediul extern al sistemului de management. 560. Cvasialoconcentricii sunt turistii care calatoresc Im distante mari, cheltuiesc putin si cauta riscul pi< parcursul calatoriei. Afirmatia este: a) falsa, cu conditia ca sumele cheltuite sa nu depasea st n 10 000 de euro; b) falsa; c) notiunea nu exista; d) adevarata.

15

561. Statiunea balneoclimaterica Baile Felix este situMlA in judetul: a) Covasna; b) Alba; c) Bihor; d) Satu-Mare.
562. Statiunea climaterica montana Durau se gaseste la poalele muntilor: a) Ceahlau; b) Durau; c) Cindrel; d) Rodnei. ^63. Alegeti functia nespecifica obiectivelor de cazare: a) de alimentatie; b) de igiena; c) de agrement; d) productiva. 564. Competitivitatea imperfecta intre intreprinderile hoteliere are loc atunci cand intr-o localitatea (statiune) se adopta strategia: a) unui numar limitat de unitati hoteliere; b) diferentierii calitatii serviciilor; c) prezentei unui numar mare de unitati hoteliere; d) monopolista. |l65. Utilizarea neeficienta a capacitatii de primire apare in momentul in care: a) costurile de exploatare depasesc volumul incasarilor din prestatiile de servicii hoteliere; b) cererea turistica depaseste capacitatea de cazare; c) sunt administrate in locatie de gestiune; d) cererea depaseste nivelul utilizarii optime a capacitatii de cazare. 566. Functionalitatea unitatilor de alimentatie este determinata de: a) capacitatea unitatii de alimentatie; b) diversitatea activitatilor de productie; c) profilul unitatii de alimentatie; d) rezervarea locurilor de cazare.

567. Unitatea gastronomica in care se servesc, In comanda, pe tot parcursul zilei, specialitati din carne de porc, vita, batal, miel si subproduse din carne neportionata, mici, carnati etc. pregatite la graim si alese de consumatori din vitrinele de expuneri sau platourile prezentate de ospatari la ma clientului, poarta numele de: a) restaurant familial; b) crama; c) rotiserie; d) restaurant zaharia.

16

568. Procesul de asigurare a confortului si securitatii psihologice si fiziologice a clientului, in timpul ih consumare a produselor solicitate, in inciniN acesteia, in schinibul banilor pe care clicnlul respectiv este dispus sa-i cedeze prestatorului ofertant drept contravaloare a produselor tl serviciilor primite, se numeste: a) mediu ambiental; b) ospitalitate profesionala; c) alimentatie; d) calitate in turisiji. 569. in cazul animatiei, experienta optimizanta se refera
la:

a) manifestarile de integrare a turistului in activitatile colective ale statiunilor turistice, insotite de placerea de a trai in cadrul multimii de persoane reunite ad-hoc in statiunile respective; b) faptul de a trai ceva neobisnuit; c) senzatia redescoperirii propriilor lor aptitudini in mediul unei statiuni turistice, in contact cu apa, soarele, zapada etc.; d) reunirea satisfactiilor la care se asteapta un turist in timpul vacantei, oferindu-i senzatia de autodepasire in mediul statiunilor de sejur.

570. Agrementul vizeaza, printre altele: a) satisfacerea nevoii de odihna; b) oferirea unui produs complet format din servicii de cazare si alimentatie; c) amuzamentul, comunicarea si sporirea volumului de cunostinte; d) asigurarea conditiilor de confort necesare caminului temporar al turistilor in timpul sejurului lor. 571. Strandurile amenajate reprezinta un echipament de
agrement specific: a) statiunilor de litoral; b) centrelor urbane; c) statiunilor balneare; d) statiunilor montane.

572. Alegeti zonele care nu prezinta concentrari sezoniere


pronuntate: a) statiunile montane; b) statiunile de litoral; c) centrele urbane; d) satele turistice montane.

573. in cazul variatiilor sezoniere, obiceiurile si traditiile reprezinta: a) un factor exogen; b) un element cu actiune limitata; c) un factor de prelungire a sezonului turistic; d) un factor principal.

17

574. Cum se numesc factorii care provoaca concentrari sezoniere in turism si asupra carora organizatorii din turism pot sa actioneze prin masuri economico-organizatorice si prin politica lor comerciala? a) exogeni; b) subiectivi; c) cu caracter permanent; d) endogeni. 575. Statiunea Semenic se afla in: a) judetul Caras-Severin; b) judetul Timis; c) judetul Mehedinti; d) in niciunul dintre aceste judete. 576. Statiunile Buzias si Calacea se afla in judetul: a) Caras-Severin; b) Timis; c) Arad; d) Bihor. 577. Statiunile Tinca, Baile Felix si Stana de Vale se afla in judetul: a) Bihor; b) Oradea; c) Cluj; d) niciunul dintre aceste judete. 578. Statiunile Sangeorz-Bai, Valea Vinului, Colibita si Piatra Fantanele se afla in judetul: a) Maramures; b) Bistrita-Nasaud; c) Satu-Mare; d) Cluj.
579. Statiunile Borsa, Izvoarele si Sapanta se afla in judetul: a) Baia Mare; b) Satu Mare; c) Maramures; d) Bihor. 580. Statiunile Arieseni si Ocna Mures se afla in judetul: a) Alba; b) Alba-Iulia; c) Mures; d) niciunul dintre aceste judete. 581. Statiunile Balvanyos, Valcele si Malnas-Bai se afla in judetul: a) Sfantu-Gheorghe; b) Harghita; c) Vrancea. d) Covasna.

18

582. Statiunile Valcele, Sugas si Covasna se afla in judetul: a) Covasna; b) Harghita; c) Salaj; d) Mures. 583. Statiunile Lacu Rosu, Baile Homorod si Praid sv afla in judetul: a) Vrancea; b) Neamt; c) Harghita; d) niciunul dintre aceste judete. 584. Statiunile Paltinis si Bazna se afla in judetul: a) Cluj; b) Sibiu; c) Salaj; d) Brasov. 585. in judetul Caras-Severin se afla statiunea: a) Herculane; b) Felix; c) Buzias; d) Lipova. 586. in judetul Timis se afla statiunea: a) Lipova; b) Tinca; c) Olanesti; d) Buzias 587. Buzias.in judetul Bihor se afla statiunile: a) Sangeorz Bai si Colibita; b) Buzias si Lipova; c) Baile Felix si Tinca; d) Calacea si Borsec. 588. in judetul Dambovita se afla statiunea: a) Soveja; b) Amara; c) Pucioasa; d) Balea Lac.
589. in judetul Bacau se afla statiunea: a) Slanic-Moldova; b) Vatra Dornei; c) Baltatesti; d) Strunga.

19

590. in judetul Buzau se afla statiunile: a) Lacu Sarat si Oglinzi; b) Slanic Prahova si Strunga; c) Cumpana si Buzias; d ) Balta Alba si Sarata Monteoru. 591. in judetul Neamt se afla statiunile: a) Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc; b) Balvanyos si Soveja; c) Durau si Baltatesti; d) Sarata Monteoru si Balta Alba. 592. in judetul Valcea se afla statiunile: a) Moneasa si Pucioasa; b) Vata Bai si Herculane; c) Buzias si Borsec; d) Baile Olanesti si Calimanesti-Caciulata.

593. in judetul Hunedoara se afla statiunea: a) Geoagiu-Bai; b) Straja; c) Govora; d) Durau. 594. Ansamblul de componente naturale, culturale tl socio-economice care arata posibilitatile <lt< valorificare in plan turistic si ofera sau dau o anumita functionalitate teritoriului, avand un rol esential in dezvoltarea activitatilor de turimn defineste: a) oferta turistica primara; b) potentialul turistic; c) resursa turistica; d) cererea turistica. 595. Orice unitate teritorial-administrativa a can i economie este dependenta de cresterea semnificativ A a incasarilor provenite de la turisti se numeste: a) resursa turistica; b) patrimoniu turistic; c) atractie turistica. d) destinatie turistica. 596. Un nume, un termen, un semn, un simbol, un deaeii, sau o combinatie a acestora, destinate pentru identifica bunurile sau serviciile unui vanzator nnh grup de vanzatori in scopul diferentierii lor fata de cele ale competitorilor defineste: a) imaginea unei destinatii turistice b) brand-ul c) identitatea turistica d) atractia turistica.

20

597. Potentialul turistic al unei tari este alcatuit din:

a) baza tehnico-materiala a turismului si potentialul antropic; b) resursele turistice naturale si serviciile turistice; c) oferta turistica reala si cererea turistica; d) potentialul turistic natural si cel antropic.
598. Tara cea mai dezvoltata din punct de vedere gastronomic, care ofera experiente culinare superioare este considerata: a) Italia; b) Franta; c) China; d) Ucraina. 599. Latura efectiva a diferitelor componente ale potentialului turistic, referindu-se, mai ales, la ceea ce se impune atentiei si produce impresii de o intensitate ridicata de natura estetica, cognitiva i defineste: ft. a) fondul turistic; b) atractia turistica; c) brand-ul turistic; d) imaginea turistica.

600. Structura destinatiei turistice este urmatoarea: a) resurse turistice naturale si antropice; b) structuri de cazare si de alimentatie; c) atractii si facilitati turistice. d) facilitati turistice si imaginea destinatiei turistice. 601. Ansamblul fazelor prin care se determina obiectivele, se organizeaza activitatile, se coordoneaza eforturile si actiunile, se antreneaza personalul pentru a participa la realizarea obiectivelor, se controlea/A modul de desfasurare a activitatilor si se reglea/i functionarea sistemului condus, defineste: a) managementul stiintific; b) procesul de management; c) managementul ca arta; d) functiile managementului. 602. Ansamblul proceselor de munca desfasurate in orie' organizatie se impart in: a) de munca si de executie; b) de conducere si de creatie; c) de management si de executie; d) de motivare si de ordonare. 603. Trasaturile procesului tipic de management suni a) realismul; flexibilitatea; umanismul; eficacitalc, progresivitatea b) flexibilitatea; stabilitatea; continuitatea; progrr sivitatea c) interdependenta activitatilor componente; coi HI nuitatea; ciclicitatea; eficacitatea; progresivitatea d) stabilitatea; realismul; flexibilitatea; ciclicitaloi, continuitatea

21

604. Preponderenta previziunii si exercitarea celorlalte functii intr-o viziune prospectiva, se refera la: a) procesul tipic de management; b) faza previzionala a managementului; c) faza operativa a managementului; d) faza postoperativa a managementului; 605. Exercitarea cu preponderenta a functiei de control- reglare in vederea comensurarii si interpretarii rezultatelor, a depistarii abaterilor de la obiective, a identificarii cauzelor acestor abateri, defineste: a) functia de organizare; b) faza operativa a managementului; c) faza previzionala a managementului; d) faza postoperativa a managementului. 606. Preponderenta organizarii, coordonarii si antrenarii personalului la realizarea obiectivelor, dar si exercitarea previziunii pe termen scurt si control operativ, defineste faza: a) operativa a managementului; b) de control a aplicarii deciziei; c) previzionala a managementului; d) postoperativa a managementului.
607. Ansamblul proceselor prin care se determina obiectivele organizatiei si componentele acesteia, defineste functia de: a) coordonare; b) prevedere; c) control-reglare; d) organizare.

22

353. 354. 355. 356. 357. 358. 359. 360. 361. 362. 363. 364. 365. 366. 367. 368. 369. 370. 371. 372. 373. 374. 375. 376. 377. 378. 379. 380. 381. 382. 383. 384.

d d b c d a c c a d c d b c d c d c d c a c c b d b c c d c c a

385. 386. 387. 388. 389. 390. 391. 392. 393. 394. 395. 396. 397. 398. 399. 400. 401. 402. 403. 404. 405. 406. 407. 408. 409. 410. 411. 412. 413. 414. 415. 416.

c b d b b d c c d a c d a d c d b d c a c d b d c a d d b c d b

417. 418. 419. 420. 421. 422. 423. 424. 425. 426. 427. 428. 429. 430. 431. 432. 433. 434. 435. 436. 437. 438. 439. 440. 441. 442. 443. 444. 445. 446. 447. 448.

b b c d a b c b a b d b d b b c b d b b a d c c b b b d d c c a

449. 450. 451. 452. 453. 454. 455. 456. 457. 458. 459. 460. 461. 462. 463. 464. 465. 466. 467. 468. 469. 470. 471. 472. 473. 474. 475. 476. 477. 478. 479. 480.

b c c d d d b a d b c c b c d d a a a c d d b a a b b b b a a b

23

481. 482. 483. 484. 1 485. 486. 487. 488. 489. 490. 491. 492. 493. 494. 495. 496. 497. 498. 499. 500. 501. 502. 503. 504. 505. 506. 507. 508. 509. 510. 511. 512.

d d a c d b b c d a d b c b a b d d c a a c c d c d d b c a b a

513. 514. 515. 516. 517. 518. 519. 520. 521. 522. 523. 524. 525. 526. 527. 528. 529. 530. 531. 532. 533. 534. 535. 536. 537. 538. 539. 540. 541. 542. 543. 544.

d c h b c c a c b a a a b b c d a a c d a d c a c c d c b b c d

545. 546. 547. 548. 549. 550. 551. 552. 553. 554. 555. 556. 557. 558. 559. 560. 561. 562. 563. 564. 565. 566. 567. 568. 569. 570. 571. 572. 573. 574. 575. 576.

b d a b b c c c a d a b b b d c c a c b a b d b d c b c d d a b

577. 578. 579. 580. 581. 582. 583. 584. 585. 586. 587. 588. 589. 590. 591. 592. 593. 594. 595. 596. 597. 598. 599. 600. 601. 602. 603. 604. 605. 606. 607. 608.

a b c a d a c b a d c c a d c d a b d b d a b c b c c b d a b d

24