Sunteți pe pagina 1din 20

Capitolul 1.

Prezentarea Turismului Educaional in Romania

Patrimoniul cultural-educaional (pe jude i la nivel naional) La nivel naional , turismul cultural educaional poate fi definit pe de o parte din motivaia accesului la obiectivele culturale , precum si calatorii pentru festivaluri de art , situri arheologice i trasee pentru studii. Coexistena patrimoniului cultural si a turismului induc un set de probleme specifice. Aglomerarea vizitatorilor la ceti poate determina deteriorarea progresiva a obiectivelor patrimoniului cultural, a infrastructurii turistice si per total a nivelului de satisfactie a turistilor. Fara o investitie adecvata n ntretinerea si conservarea preventiva cetile vor deveni ele nsele un model negativ de promovare a patrimoniului cultural si vor altera dorinta de vizitare a turistilor. Majoritatea cetilor din Romania se afl in proprietate public si sunt administrate de anumite instiuii publice.Conform unui studiu realizat n anul 2005 situaia monumentelor se prezint astfel : sunt aproximativ 260 de ceti (romane , dacice ,medievale , ceti rneti si ceti de pmnt) multe dintre ele fiind in ruin. La nivel judeean , din punct de vedere turistic Braovul este unul dintre cele mai vizitate orae din Romnia. Turismul cultural-istoric este favorizat de existena a numeroase monumente istorice i de arhitectur pe ntreg teritoriul. Poziionarea geografic a judeului Braov n zona montan din centrul rii favorizeaz dezvoltarea turismului sub forme diverse, judeul atrage anual mai mult de 400.000 de vizitatori. Cetile reprezint cea mai important i mai original contribuie pe care arhitectura medieval de zid a Transilvaniei a nscris-o n patrimoniul artistic european. Cel mai important punct de atracie turistic, recunoscut pe plan internaional, este Castelul Bran, cu a sa legend a lui Dracula.
1

Perspective de dezvoltare Trecutul bogat n istorie i mbinarea cultural i multietnic din acest teritoriu fac din judeul Braov unul dintre cele mai interesante i atractive locuri din Romnia. Dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura creterea atractivitii i competitivitii zonelor turistice cu potenial cultural : Reabilitarea si modernizare cilor de acces catre cei - infrastructura rutier : drumuri , parcri , drum pietonal i piste pentru cicloturiti. Infrastructura cultural : Reabilitarea cetilor cu un potenial turistic ridicat pentru a atrage mai multi turiti Dezvoltarea centrelor de informare turistica : dotare cu baza de date pentru o informare mai completa a vizitatorilor precum si prezena unui personal bine pregtit. Promovare a pachetelor turistice : includerea vizitrii cetilor in aceste pachete pentru a mri numrul anual de vizitatori Promovarea evenimentelor si activitilor care vor atrage mai muli turiti de exemplu : srbtori , evenimente cu iz medieval. Dotarea cetilor cu panouri de informare pentru turiti. Valorificarea importanei anumitor obiceiuri si tradiii cu caracter de unicitate specifice indigenilor .

Capitolul 2 Analiza Macromediului


Factorii Economici - zona Brasovului s-a dovedit a fi o zona cu preturi acesibile lucru care atrage potentialii turisti romani cat si straini. Acest lucru se datoreaza taxelor scazute practicate in tara noastra. Majoritatea pensiunilor si unitatilor de cazare adopta un sistem de alimentatie , oferind alimente din surse proprii de unde rezulta costuri finale mai scazute pentru un sejur. Un alt punct forte reprezinta si ofertele companiilor de transport la nivel national si international , care avantajeaza deplasarea in aceasta zona.

Factorii Politici - Legea nr 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice prevede faptul ca monumentele istorice fac parte integrant din patrimoniul cultural naional i sunt protejate prin lege. Activitile i msurile de protejare a monumentelor istorice se realizeaz n interes public. n condiiile prezentei legi interveniile asupra monumentelor istorice pot constitui cauz de utilitate public.

Factorii Socio-culturali - In aceasta zona se practica turismul rural intr-o pondere mai mare decat turismul urban. Particularitatile turismului rural se bazeaza intr-o proportie mare pe traditii si obiceiuri , cat si pe patrimoniul cultural (cetatile din zona). Datorita fluxului mare de turisti straini , persoanele de contact (ghizi turistici , comercianti) s-au adaptat invatand mai multe limbi de circulatie internationala , cum ar fi : engleza , franceza , spaniola , italiana si germana.

Factorii Naturali - Relieful zonei Brasov , este un element cu un potential turistic ridicat , atat prin valoarea peisagistica cat si prin posibilitatile de desfasurare a turismului. Clima este de asemenea un factor important in desfasurea activitatilor turistice , elemente precum : temperatura , precipitatii si conditiile atmosferice sunt esentiale. Pentru a avea un impact pozitiv asupra
3

turistilor trebuie avute in vedere mai multe aspecte privind protejarea mediului inconjurator prin: spatii de depozitare a deseurilor , respectarea limitelor impuse de anumite mesaje de atentionare , etc.

Factorii Demografici - Cresterea numerica a populatiei din ultimii ani din zona rurala a Brasovului a dus la cresterea exponentiala a numarului de turisti. Structurarea populatiei pe grupe de varsta influenteaza volumul fluxurilor turistice , alegerea destintatiei , perioada de deplasare , mijloacele de transport folosite precum si tipul de turism. S-a demonstrat statistic faptul ca a crescut ponderea grupelor de varsta atat a turistilor romani cat si a celor straini aceasta fiind cuprinsa intre 25 de ani si 60+ de ani. Factorii Tehnologici - Zona Brasovului este foarte cunoscuta de catre turisti (atat romani cat si straini) pentru atractiile turistice specifice. Datorita dezvoltarii internetului si a digitalizarii serviciilor turistice , administratorii pensiunilor , hotelurilor dar si a patrimoniilor culturale au recurs la site-uri pentru a stimula fluxul de turisti.

Capitolul 3 Analiza Pietei

3.1 Indentificarea pietei (starea cererii , concurenta)

Pe plan international se inregistreaza o cerere pozitiva deoarece astfel de ciurcuite sunt din in ce mai cautate , dat fiind faptul ca Brasovul va deveni in viitorul apropiat oras cultural. Turistii straini apreciaza foarte mult patrimoniul cultural al acestei zone datorita incarcaturii istorice pe care o poart Pe plan national se inregistreaza o cerere pozitiva , flunctunt , n funcie de sezon. Dei este o zon muntoas , fluxul turistic este mai ridicat in sezonul cald , datorit faptului ca turitii pot vizita ct mai multe obiective , mai ales cetaile care nu sunt uor accesibile pe timpul iernii. Concurena la nivel internaional este reprezentat de cetile din Germania si restul Europei , unde turismul este mai dezvoltat in corelaie cu ara. La nivel naional , concurena principal o reprezint zona Moldovei unde gasim ceti recunoscute i ncrcate de istorie cum ar fi : Cetatea Neamului , Cetatea de Scaun a Sucevei etc.

3.2 Segmentarea Pieei


Segmentarea pieei se va realiza dupa cele 6 criterii generalizate pentru fiecare tip de turism : a). Scopul cltoriei b). Nevoile, motivaiile i beneficiile (avantajele) cutate de turiti c) Comportamentul clienilor (turitilor)
5

d). Caracteristicile demografice, economice i geografice ale clienilor e). Caracteristicile psihografice ale turitilor f). Sensibilitatea la pre

a). Scopul cltoriei Turistii vizai de noi sunt oamenii atrai de istorie , cultur , tradiii care prefer excursiile cu o ncrctur emoional ridicat pentru a afla ct mai multe informaii in ceea ce privete istoria fiecrei cetai i rolul lor din perioadele respective. b).Nevoile , motivaiile i beneficiile cutate de turiti Segmentul de pia vizat sunt persoanele de toate varstele (copii i aduli) , care doresc sa se relaxeze i pentru a-i satisface nevoia de culturalizare. Motivul pentru care turitii doresc sa viziteze aceste obiective este acela de a retri momente importante din istoria rii noastre i mai ales a zonei Braovului. c). Dup comportamentul clienilor nainte de momentul rezervarii clienii pot fi deschisi deoarece au avut experiene anterioare sau asemenatoare cu produsul turistic pe care il promovm , iar acesta este un beneficiu real. n timpul rezervrii turitii pot prefera pachete all inclusive sau numai cu mic dejun inclus in funcie de bugetul alocat. Sunt turiti care prefer sa fac rezervri sau care merg la faa locului. n timpul sejurului , turitii pot prefera : una din posibilele variante de cazare (pensiune , hotel , motel , caban) , nivelul preurilor ( scazut sau ridicat ) , anumite faciliti de care vor sa benefiecieze. Dup ntoarcerea din voiaj , turiti vor oferi un feed-back pozitiv sau negativ celor cunoscui , sau imprtirea experienei prin intermediul reelelor de socializare.

d). Caracteristicile demografice, economice i geografice ale clienilor n ceea ce privete potenialii clieni segmentarea se realizeaz in funcie de o serie de caracteristici cum ar fi : venit , vrst , sex , proveniena. Clienii atrai de oferta noastr sunt cu un venit lunar ridicat si chiar mediu , cu varste variate , de sex att masculin cat si feminin mai mult din mediul urban si mai puin din mediul rural. e) Caracteristicile psihografice ale turitilor Din punct de vedere psihografic turitii atrai de zona pe care noi o promovm sunt : -mpliniii , respectiv persoanele cu princii solide , cu o educatie superioar si care sunt receptivi la nou -ncreztorii , sunt persoane cu o situaie material mai puin favorabil dect mpliniii dar mai cumptai n ceea ce privete procesul de cumprare f) Sensibilitatea la pret n urma exerienei dobandite considerm c vom avea parte de clieni care vor raspunde n mod pozitiv dar vom avea si o mica parte care vor raspunde intr-un mod negativ deoarece ei consider preul mai ridicat pentru nivelul lor.

3.3 Piaa int


Piaa noastr int este format din turiti cu vrsta cuprins ntre 15-50+ de ani , care au ca scop mbuntairea informaiilor cu privire la istoria rii noastre dar i amatori de sight seeing dat fiind faptul ca Braovul este inconjurat de muni. Pachetul nostru i atrage pe turitii cu un venit ridicat , atat pe plan naional ct i internaional.

3.4 Factorii care influeneaza comportamentul consumatorului

Comportamentul turitilor poate fi determinat de o serie de variabile de natur social , cultural i psihologic. Exist trei mari clase de factori i anume : a) Factori Personali b) Factori Sociali c) Factori Situaionali

a) Factorii Personali Nevoile i motivaiile : Din punct de vedere al nevoilor si motivaiilor , turitii strini care provin din mediul urban suprapopulat , aleg sa viziteze aceast zon pentru a se destinde i a se refugia de aglomeraia oraelor mari cum ar fi : Tokyo , Beijing etc. Percepiile : Percepia asupra obiectivelor noastre turistice este dat de imaginea zonei creat la nivel internaional din punct de vedere al legendei lui Dracula. Un feedback pozitiv al acestei zone care atrage turitii strini este raportul foarte bun calitate/pre. Atitudinile : Atitudinea turitilor strini presupune trei aspecte : - aspectul cognitiv ( cat de bine le este cunoscut zona Braovului0 - aspectul afectiv ( cat de mult le place aceast zon) - aspectul comportamental ( dispoziia acestora de a-i petrece concediul in zona Braovului) Personalitatea turistului si imaginea de sine :
8

Turitii vizai de produsul nostru turistic fac parte din categoria impasibililor care iau decizi rapide fara o planificare temeinic dar si din categoria intelectualilor care sunt interesai de istorie si cultura. Imaginea de sine a turitilor vizai de oferta noastr in de acele persoane modeste care nu ii manifest dorina de a se afirma prin bunuri materiale. Stilul de via Turitii care prefer circuite turistice la ceti adoptand un stil de viata economic , considerand turismul ca fiind doar un mijloc de relaxare nefiind dispui sa plteasc sume exorbitante.

b) Factorii Sociali Familia , clasa social , liderii de opinie Familiile din care provin potenialii turiti , reprezinta medii unde opiniile sunt imprtite foarte uor cu privire la turism , clatorii i destinaii turistice. Opiniile pot fi favorabile sau nefavorabile in funcie de liderul de opinie. c) Factorii Situaionali Ambiana fizic Ambiana fizic nu este relevant in cazul pachetului nostru turistic deoarece rezervrile i achiziionarea acestiu pachet se realizeaza prin intermediul internetului sau prin telefon. Ambiana care definete produsul nostru turistic se caracterizeaz prin frumuseea peisajului muntos ct si atmosfera istoric care invluie obiectivele propuse spre vizitare. Ambiana situaional Pachetul nostru turistic se adreseaz familiilor i cuplurilor, grupurilor colare sau studeneti care viziteaz aceas zon.

Timpul Pentru adoptarea deciziei de cumprare in cazul potenialilor notri clieni timpul nu este un factor foarte important deoarece majoritatea clienii vizai de noi sunt spontani neplanificndu-i nainte Starea de spirit i dispoziia psihic Starea de spirit este un factor care afecteaz comportamentul , pentru a beneficia de toate avantajele pachetului nostru turistic , potenialii clieni trebuie sa aiba o dispoziie bun s fie odihnii ceea ce poate asigura un feed-back pozitiv.

10

Capitolul 4 Produsul turistic educational

4.1 Atributele produsului


Agentia noastra de turim Rubick S.A, va invita sa descoperiti si sa simtiti grandoarea istoriei romanesti, obiceiurile si traditiile din zona Brasovulu,prin pachetul turistic oferit la un pret avantajos de pe urma caruia puteti avea parte de foarte multe amintiri frumoase. Circuitul nostru turistic "Braovul perla Transilvaniei" 4 zile pe data de 13 - 16 iunie

2013 , pre/persoan 105 EUR. Turitii vor fi cazai pe parcursul sejurului la hotelul Helis de 3 stele situat n cartierul Braovul Vechi, fiind optim amplasat att cu acces uor spre centrul comercial al oraului, obiectivele turistice vechi de secole. Preul transportului este inclus in pachet , turitii se vor deplasa cu ajutorul unui microbuz de 24 de locuri la obiectivele stabilite in program. De asemenea n pachetul turistic este inclus i un ghid bine pregtit pentru a oferi informaii suplimentare.

Oferta sejurului : Program : Ziua 1 : Plecare spre Braov. Pe traseu va avea loc un popas pentru a se lua prnzul la Hanul Codreanu de circa 30 de minute. Instalarea la hotelul Helis. Pe sear se va organiza un tur in Centrul Vechi pe strada Republicii pentru c turitii sa ia cina i pentru o plimbare.

11

Ziua 2 : Dimineaa la ora 8:00 turitii vor lua micul dejun care va fi servit n incinta hotelului sub forma de bufet suedez. La ora 10:00 plecarea va fi spre Piata Sfatului unde vor fi vizitate zidurile vechi ale cetaii de sub Tampa .Dupa vizitarea acestui obiectiv turistii se vor putea opri pentru a lua pranzul la unul din restaurantele sau locatiile din imprejurimile Pietei. Traseul nostru va continua spre Turnul Alb si Turnul Negru unde turistii nostri se vor putea bucura de o panorama splendida a orasului Brasov. In spre sear ne vom ntoarce la hotel unde turistii vor lua cina.

Ziua 3 : Dimineaa se va servi micul dejun la aceeasi ora dar in schimb plecarea va fi la ora 9:00. Turistii vor fi dui sa viziteze cetatea Rasnov. Urmatorul obiectiv turistic va fi cetatea Fagaras pentru a se bucura de unicitatea acestui loc. Dupa vizitarea acestor obiective turitii vor avea dupa-amiaza liber pentru a se bucura de locurile de divertisment care sunt in oras

Ziua 4 : Dupa micul dejun, turistii insotiti de ghid vor merge sa viziteze vestita cetate a Brasovului , unde se vor familiariza cu faimoasele legende ale acestui loc. Ultimul obiectiv turistic vizitat va fi cetatea Coldea, unde turistii vor intra in atmosfera istorica a acestei cetati. Dupa vizitarea celor doua obiective, turistii se vor intoarce la hotel unde vor avea timp la dispozitie 2 ore pentru a servi pranzul si a se pregati de plecare.

4.2 Analiza pe componente Una din componentele principale ale produsului de tip circuit Brasovul perla Transilvaniei este structura de cazare turistic i anume hotelul. Helis este un hotel clasificat 3 stele ce are ca servicii de baz toate facilitile igienico-sanitare , servicii medicale , de rezervare , servicii de alimentaie i servicii de divertisment , acestea reprezentnd componentele interne ale produsului nostru turistic. n ceea ce privete componentele externe ale produsului pe care l promovm acestea sunt reprezentate de servicii precum : Schimb valutar , Room Service , Restaurant. De asemenea in aceste componente externe sunt incluse si activiti sportive ce le pot oferi turitilor o stare de
12

bine prin sporturi precum : Ping Pong , Tenis de cmp etc. Pentru copii , hotelul Helis are amenajat in aer liber un miniparc de distracie care ofer o singurana maxim. O ultim componenta ar fi cea a serviciului obiectiv prin care conducerea hotelului , asigur securitate pentru lucrurile de valoare ale turitilor prin seiful de la recepie.

13

Capitolul 5. Politica de pre

5.1 Factorii care influeneaz preul


a) Variabilele mixului de marketing Avand in vedere c hotelul Helis este un hotel calasificat 3 stele , metodele de rezervare vor fi efectuate prin canale de distribuie intensiv datorit faptului ca preurile acestui hotel sunt accesibile fiind potrivite pentru un nivel mediu , spre deosebire de hotelurile de lux a caror canale de distribuie vor fi pe canale exclusive i din acest motiv preurile sunt mai ridicate. b) Obiectivele politicii de pre Cu pachetul turistic pe care noi l oferim ne propunem sa penetrm piaa prin urmare sa atragem un numar ct mai mare de clieni si ntr-un timp ct mai scump dar ne bazm si pe faptul c oferim potenialului client un raport calitate/pre foarte bun. c) Costurile de producie Dei obiectivul nostru este s oferim un pachet turistic ct mai accesibil pentru oricine din punct de vedere financiar , ca orice agenie de turism ne gndim i la profitul nostru. Prin urmare acest pre pe care l-am propus , de 105 Euro este un pret avantajos i atractiv att pentru clieni ct i pentru profitul firmei noastre. d) Concurena Firma Rubick.S.A fiind o firma de mici dimensiuni urmeaz politica de price follower adaptnd preurile la firmele mai mari care sunt deja existente pe pia i dein monopolul.O component suplimentar pe care noi o adugm in pachetul turistic pentru a avea o cretere semnificativ a cererii este ghidul turistic care este este inclus n preul sejurului. e) Reglementrile legale
14

Datorit interveniilor legale , agenia Rubick S.A. respect toate prevederile prevzute de lege i a autoritilor din turism , preul fiind verificat inainte de a fi pus pe pia si se ncadreaz ncadreaz intre anumite limite.

5.2 Strategia de pre


Strategia de pre aleas pentru acest pachet turistic pe care l vom pune la vnzare este reprezentat de strategia preului de penetrare prin care preul stabilit este la un nivel relativ redus , atragnd in mod automat mai muli clieni nc din faza de lansare , dar beneficiind n acelai timp i de serviciile de calitate superioar pe care noi le vom oferi. Odat mulumii de calitatea oferit , clienii pot reveni s repete cumprarea. Obiectivul pe care noi l-am ales prin preul de penetrare este acela de maximizare cifrei de afaceri deoarece considerm ca cererea este relativ inelastic i pentru a ntreine un pre redus al pachetului trebuie sa ne limitm la numarul de nnoptri.

5.3 Nivelul Preului


Pachetul turistic pe care noi l promovm are ca i obiectiv vizitarea cetilor din zona Braovului. In urma studiului de pia pe care l-am efectuat nainte de a deschide agenia de turism am concluzionat faptul c cererea este inelastic pe perioada unui an. Pentru a observa ndeaproape perioadele de sezon respectiv extra-sezon am hotrt s folosim metoda de tarifare tricolor stabilind trei niveluri de pre. Perioada de vrf (perioada roie) a ofertei noastre turistice cuprinde nceputul lunii iunie pn la sfritul lunii augsut. Perioada alba cuprinde luna mai respectiv luna septembrie Perioada albastr (moart) este delimitat de inceputul lunii octombrie , sfritul lunii aprilie.

15

Pentru a ne adapta la capacitatea cererii lucrm n corelaie cu Hotelul Helis i n funcie de reducerile pe care ei ni le ofer n anumite perioade a anului (perioada rosie , perioada albastr respectiv perioada alb)

16

Capitolul 6. Politica de promovare

6.1 Reclama
In vederea promovrii pachetului turistic vom pune in aplicare modelul comunicaional i anume AIDA ( Atenie , Interes , Dorin , Aciune ). Pentru a capta atenia ponteialilor clieni am hotart sa instalm panouri publicitare in oraul Iai. ntre orele de audien maxim a posturilor de radio atat locale ct si naionale sa difuzm un anun publicitar pentru potenialii clieni. O alt metoda de captare a ateniei ar fi metoda de promovare pe reelele de socializare (Facebook , Twitter , Myspace) ct i pe siteul nostru oficial www.rubickagency.ro. Odat ce vom strni interesul in rndul potenialilor clieni , suntem ferm convini de un feedback pozitiv , ceea ce va determina creterea cererii si luarea atitudinii din partea lor prin comenzi telefonice , online sau prezen fizica la sediul firmei.

6.2 Promovarea vnzrilor


Pentru nceput vom adopta metoda de reducere a preului pachetului de la 140 de EUR la 105 EUR (preul real) in perioada de extrasezon. Vom colabora cu mallul Pallas pentru a organiza un maraton de cross , iar ctigatorul va beneficia de un pachet turistic gratuit de 4 zile in zona Braovului pentru 3 persoane. O data cu trgul ExpoTurism din luna mai , ce va avea loc la Sala Polivalenta , vom participa prin expunerea ofertelor si posibilitatea avand un pronostic de a vinde minim 5 pachete turistice n zona Braovului.

17

6.3 Relaii Publice


Scopul tehnicilor de PR este acela de a convinge un non consumator de produse turistice prin ctigarea credibilitii i n final de al transforma in consumator de produs turistic.

18

ANEXE

19

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI
Potenial turistic ridicat datorit cetilor istorice Bogaia peisajului Tradiiile populare i obieciurile locului Obiceiuri culinare specifice zonei Suprafaa mare acoperit de padure cu aer curat

PUNCTE SLABE
Imposibilitatea statului de a evidenia potenialul turistic al acestui loc Calitatea inferioara a serviciilor turistice din punct de vedere al clienilor Personal necalificat Diversificare slab a ofertei turistice Insuficien n ceea ce privete informarea clienilor

OPORTUNITATI
Punerea in valoare a cetailor din zon Turism in cretere pe plan internaional Posibilitatea de a dezvolta produse turistice mai complexe Creterea performanelor personalului

AMENINTARI
Adoptarea unor legi care nu incurajeaz dezvoltarea turstic educaional anse slabe de dezvoltarea turistic n mediul rural

20