Contabilitatea – nimic mai simplu 30

CAPITOLUL 3 – BILANTUL CONTABIL

OBIECTIVE

1. Conştientizarea postulatului
entităţii – moment de răscruce în
evoluţia contabilităţii.
2. Evoluţia istorică a rolului
bilanţului contabil.
3. Cunoaşterea formelor de
întocmire a bilanţului contabil.
4. Detalierea structurilor
bilanţiere.
5. Prezentarea tipurilor de
modificări bilanţiere.

Aşa cum am văzut în capitolele anterioare, informaţia

contabilă este unul din aliaţii diverselor categorii de utilizatori ai
acestei informaţii în procesul decizional. Ilustrarea situaţiei
patrimoniale, a performanţelor sau riscurilor aferente unei entităţi
sunt asigurate de aşa-numitele situaţii financiar-contabile.
Aminteam în primul capitol al acestei lucrări de
interdependenţa existentă între complexitatea activităţilor
economice şi dezvoltarea practicilor contabile. De asemenea,
Contabilitatea – nimic mai simplu 31

analizăm acel adevărat moment de cotitură în evoluţia

contabilităţii reprezentat de promovarea la sfârşitul secolului al
XV-lea şi, de către Luca Pacioli, a principiilor partide duble.
Practic, odată cu conştientizarea postulatului entităţii,
contabilitatea se regăseşte pe sine. Patrimoniul aparţinând unei
entităţi, ca obiect de studiu al contabilităţii, va fi disociat de
patrimoniul aparţinând proprietarilor entităţii respective, acestora
nerevenindu-le decât un eventual drept de creanţă.
Reflectând bunurile, drepturile sau obligaţiile unei entităţi
la un moment dat, bilanţul contabil va ignora însă, în formele sale
incipiente, incertitudinea. Ne punem astăzi întrebarea următoare:
„Care să fie acea activitate economico-financiară lipsită de un
oarecare grad de incertitudine?”.
Cu o evoluţie greoaie în timp bilanţul va deveni asemenea
celui din zilele noastre abia la sfârşitul secolului al XIX-lea odată
cu dezvoltarea sectorului industrial sau bancar, dar şi ca urmare a
creşterii exponenţiale a numărului de societăţi, indiferent de
forma juridică a acestora, în care proprietarul nu mai este
neapărat şi conducător.
Progresul, indiferent de domeniul la care ne referim, a avut
drept una din cauze şi criticile aduse în epocă. Este şi cazul
bilanţului contabil, dacă ne referim fie şi numai la poziţia
profesorului Eugen Schmalenbach, care aducea la începutul
secolului XX următoarele critici la adresa acestuia:
 imaginea oferită de bilanţ pentru o entitate este o imagine
statică, neilustrând evoluţia diferitelor posturi bilanţiere
pentru perioada avută în vedere;

 rezultatul nu este prezentat decât ca o componentă a

capitalurilor proprii; o ilustrare a modului de obţinere a
acestui rezultat presupune accesul la contul de rezultate;
 în ce măsură valoarea unei entităţi se identifică cu mărimea
activului sau capitalurilor proprii regăsite în bilanţul
contabil.
Contabilitatea – nimic mai simplu 32

Dincolo de criticile aduse, să conferim totuşi bilanţului

poziţia pe care o merită, aceea de situaţie a randamentului,
lichidităţii sau flexibilităţii financiare a unei entităţi, rampă
pentru previzionarea activităţii acesteia.

Reflectarea bunurilor, drepturilor, obligaţiilor şi a

capitalurilor proprii aparţinând unei entităţi, la un moment dat,
este asigurată de către bilanţul contabil prin intermediul
structurilor de ACTIV, DATORII si CAPITALURI PROPRII.
Activul bilanţier va reflecta bunurile economice şi
drepturile aferente acestora. Ordinea elementelor patrimoniale în
cele două structuri amintite este determinată de lichiditatea,
respectiv exigibilitatea fiecărui element patrimonial. Lichiditatea
poate fi definită drept capacitatea unui element patrimonial de a
se transforma în bani. Exigibilitatea vizează de fapt scadenţa
fiecărei surse de finanţare. În raport de mediul economic avut în
vedere, gruparea elementelor de activ va avea ca punct de plecare
banii (opţiune specifică mediului anglo-saxon) sau bunurile aflate
la dispoziţia societăţii o perioadă mai mare de timp (opţiune
specifică Europei continentale).
O primă modalitate de întocmire a bilanţului contabil o
reprezintă aşa-numita „formă tablou” a acestuia, cu gruparea
elementelor de activ, respectiv datorii si capitaluri proprii în
coloane distincte şi în raport de criteriile amintite anterior.

Spre exemplificare să analizăm bilanţul următor:

Contabilitatea – nimic mai simplu 33

- mii lei -

ACTIV SUME DATORII + CAP PROPRII SUME

Clădiri 100.000 Capital social 50.000

Materii prime 10.000 Rezerve 10.000
Mărfuri 50.000 Credite bancare pe termen lung 150.000
Clienţi 80.000 Furnizori 60.000
Cont bancar 60.000 Impozit pe salarii 30.000

TOTAL ACTIV 300.000 TOTAL PASIV 300.000

Ordinea este de la elementul ce se transformă cel mai greu

în lichidităţi (clădiri) până la cel care îmbracă efectiv forma de
lichidităţi (contul bancar). Similar se procedează şi în ceea ce
priveşte ordonarea elementelor de capitaluri proprii si datorii,
începând cu sursa de finanţare cu scadenţa cea mai îndepărtată
(capitalul social) şi terminând cu masa datoriilor cu scadenţă
imediată.
Echilibrul permanent, specific unui astfel de bilanţ, este
redat de ecuaţia:

TOTAL ACTIV = TOTAL CAP PROPRII + DATORII

O altă modalitate de întocmire a bilanţului contabil o

reprezintă aşa-numita „formă listă”:
Contabilitatea – nimic mai simplu 34

- mii lei -

POST BILANŢIER SUME

Clădiri
100.000
Materii prime
10.000
Mărfuri
50.000
Clienţi
80.000
Cont bancar
60.000

TOTAL ACTIV 300.000

Credite bancare pe termen lung

150.000
Furnizori
60.000
Impozit pe salarii
30.000

TOTAL DATORII 240.000

Capital social
50.000
Rezerve
10.000

TOTAL CAPITALURI PROPRII 60.000

Într-o astfel de formă simplificată la maxim, echilibrul

specific unui bilanţ listă este redat de ecuaţia:

TOTAL ACTIV – TOTAL DATORII = CAPITALURI PROPRII

Contabilitatea – nimic mai simplu 35

La rândul lor, elementele patrimoniale sunt grupate după

cum urmează:

NECORPORALE

IMOBILIZATE CORPORALE

FINANCIARE

ACTIVE
STOCURI

CIRCULANTE CREANŢE

DISPONIBILITĂŢI

Activele imobilizate sunt activele aparţinând unei

întreprinderi şi utilizate pe o perioadă îndelungată de timp.
Un activ necorporal este un activ nonmonetar identificabil,
fără suport material şi deţinut în scopul utilizării în activitatea
productivă, aprovizionării sau furnizării de bunuri ori servicii,
sau în scopuri administrative.
Un activ corporal este un bun material şi deţinut în scopul
utilizării în activitatea productivă, aprovizionării sau furnizării de
bunuri ori servicii, sau în scopuri administrative.
Deprecierea ireversibilă a unei imobilizări corporale sau
necorporale şi recunoaşterea acestei deprecieri pe parcursul
duratei de viaţă utilă a imobilizării respective poartă numele de
amortizare.
Imobilizările financiare includ titlurile şi creanţele
financiare aparţinând societăţii. Criteriul primordial de
diferenţiere a titlurilor deţinute de societate în titluri de
Contabilitatea – nimic mai simplu 36

participare, respectiv titluri de plasament este intenţia care a stat

la baza achiziţionării acestora.
Activele circulante sunt elemente patrimoniale care
participă, de regulă, la un singur circuit economic şi îşi modifică,
în permanenţă, forma.
Stocurile sunt activele:
 deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării
normale a activităţii;
 în curs de producţie, în vederea vânzării;
 sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile
ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru
prestarea de servicii.
Creanţele reprezintă drepturile societăţii faţă de terţi,
drepturi de natură comercială, salarială, fiscală ş.a.m.d..
Disponibilităţile se prezintă sub forma valorilor de încasat,
a conturilor bancare, a dobânzilor sau numerarului aflat la
dispoziţia societăţii.
Datoriile sunt grupate in raport de scadenta:

 datorii cu scadenta mai mica sau egala cu un an;

 datorii cu scadenta peste un an.

O datorie reprezintă „o obligaţie actuală a întreprinderii ce

decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se
aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse ce încorporează beneficiile
economice”.
Capitalul propriu „reprezintă interesul rezidual al
acţionarilor în activele unei întreprinderi, după deducerea tuturor
datoriilor sale”.
Referitor la structurarea datoriilor conform schemei de mai
sus, criteriile necesare pentru recunoaşterea unei datorii drept
datorie curentă sunt următoarele:
 se aşteaptă achitarea acesteia în cursul normal al ciclului
de exploatare al întreprinderii; sau
 este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.
Contabilitatea – nimic mai simplu 37

Pentru o mai bună înţelegere a noţiunilor prezentate se

recomandă rezolvarea problemelor propuse la sfârşitul acestui
capitol.
Principalele tipuri de modificări bilanţiere pot fi
schematizate astfel:

 (ACTIV + X) – (DATORII + X) = CAP PROPRII

 (ACTIV - X) – (DATORII - X) = CAP PROPRII
 (ACTIV + X - X) – DATORII = CAP PROPRII
 ACTIV – (DATORII + X- X) = CAP PROPRII
 ACTIV – DATORII = CAP PROPRII + X - X
Contabilitatea – nimic mai simplu 38

1. Grupaţi elementele patrimoniale date într-un bilanţ

contabil, în ambele variante prezentate, determinând totodată şi
valoarea lui x:

capital social 9.000.000 furnizori (sub 1 an) 2.000.000

rezerve 1.000.000 clienţi 1.000.000
profit sau pierdere 1.000.000 credite bancare (peste 1 an) 5.000.000
mărfuri 5.000.000 acreditive 1.000.000
materii prime 2.000.000 ch. de constituire 1.000.000
cont curent bancar 3.000.000 clădiri 5.000.000
casa 1.000.000 titluri de participare 1.000.000
impozit pe profit (sub 1 an) x

 Bilanţ tablou

ACTIV SUME CAP PROPRII + SUME

Contabilitatea – nimic mai simplu 39

DATORII
Capital social 9.000.000

TOTAL ACTIV TOTAL CP + DAT

 Bilanţ listă

ACTIV SUME

A. Active imobilizate
1. Imobilizări necorporale

2. Imobilizări corporale

3. Imobilizări financiare

Active imobilizate - total

B. Active circulante
1. Stocuri

2. Creanţe

3. Disponibilităţi

Active circulante - total

Contabilitatea – nimic mai simplu 40

C. Cheltuieli în avans
D. Datorii sub 1 an

E. Active circulante nete

F. Total active – datorii curente
G. Datorii peste 1 an

H. Provizioane pt. riscuri şi cheltuieli

I. Venituri în avans
J. Capital şi rezerve

TOTAL CAPITALURI PROPRII

2. Acţionarul "A" înfiinţează S.C. "X" cu un capital social

de 20.000 vărsat integral în numerar în contul bancar. Societatea
achiziţionează un teren în valoare de 1.000 şi o clădire în valoare
de 3.000, plata acestora făcându-se ulterior din contul bancar. Se
achiziţionează materii prime în valoare de 1.000. Se ridică
numerar din bancă şi se depune în casieria societăţii. Se achită
jumătate din contravaloarea materiilor prime, în numerar.

Se cere înregistrarea tranzacţiilor care au avut loc :

Contabilitatea – nimic mai simplu 41

CAPITAL PROPRIU
EXPLICAŢII
NR TRANZ.

DATORII
ACTIV
SUME SUME SUME

1. Înfiinţare cont curent 20.000 capital 20.000

societate social
2.

3.

4.

5.

6.

3. Precizaţi tipul modificărilor bilanţiere generate de

operaţiile economico-financiare de la problema anterioară:

NR.
EXPLICATIE TIPUL MODIFICĂRII
CRT.
1. Depunere capital social
2.
3.
4.
5.
6.
Contabilitatea – nimic mai simplu 42

4. Identificaţi tranzacţiile care au avut loc din bilanţurile

succesive de mai jos:

1. ACTIV CP + DAT
Clienţi.........................5.000 Capital social..............10.000
Cont curent ................8.000 Rezerve ................. 2.000
Casa... ........................2.000 Furnizori..... ............ 3.000

Explicaţie: încasare creanţe prin contul curent la bancă.

2. ACTIV CP + DAT
Clienţi.........................4.000 Capital social..............10.000
Cont curent ................9.000 Rezerve ...................... 2.000
Casa............................2.000 Furnizori.......................3.000

Explicaţie:

3. ACTIV CP + DAT
Clienţi.........................4.000 Capital social..............10.000
Cont curent.................9.000 Rezerve........................ 2.000
Casa........................... 1.000 Furnizori.......................2.000

Explicaţie:

4. ACTIV CP + DAT
Clienţi.........................4.000 Capital social..............11.000
Cont curent.................9.000 Rezerve........................ 1.000
Casa............................1.000 Furnizori.......................2.000

Explicaţie: