UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

Facultatea: STIINTE ECONOMICE

Programul de Studii: LICENTA - MANAGEMENT – ID

Disciplina : CONTABILITATE

PREZENTARE CONTURI DE ACTIV SI PASIV

MODIFICARI PATRIMONIALE
PRINCIPIILE CONTABILITATII
Tema de Control 1

Anul I – Grupa 103

Profesor: Conf. Univ. Dr. Lacramioara Hurloiu

Stefania-Diana Giurgica
Martie 2023
 1

CUPRINS

1. PREZENTARE CONTURI DE ACTIV SI PASIV.............................................................................2

2. MODIFICARI PATRIMONIALE........................................................................................................3
2.1 Tipuri de modificari patrimoniale................................................................................................4
3. PRINCIPIILE CONTABILITATII......................................................................................................6
3.1 Definitie..........................................................................................................................................6
3.2 Principii...........................................................................................................................................6
4. BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................8

1. PREZENTARE CONTURI DE ACTIV SI PASIV

“Contul este un procedeu specific contabilitatii, de forma speciala, folosit pentru evidenta si

calculatia scrisa, valorica, iar uneori cantitativa, in ordine cronologica si sistematica a existentei
si micsarilor unui miljoc economic, unei surse sau unui proces economic pe o anumita perioada.”1
1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cont#:~:text=Contul%20este%20un%20procedeu%20specific,economic%20pe%20o
%20anumit%C4%83%20perioad%C4%83.
 2

Putem, asadar, defini contul contabil ca fiind instrumentul cu ajutorul caruia se tin evidentele
contabile (operatiunilor economice). Exprimarea sa se realizeaza in etalon banesc (moneda/bani) si
cu ajutorul lor se evidentiaza bunurile, datoriile si tranzactiile economice.
Prin prisma principiului dublei inregistrari a informatiilor, contul contabil se prezinta ca o
balanta, sau sub forma literei T, partea stanga purtand numele de Debit (D), iar partea dreapta
purtand numele de Credit (C). Intr-o parte a contului se inregistreaza cresterile iar in cealalta parte
se inregistreaza scaderile. Lista conturilor folosite de o entitate se numeste Plan de conturi.
Exista doua tipuri de conturi: Activ si Pasiv.
Operarea in debitul si creditul conturilor se face diferit, in functie de elementul bilantier pe care
il reprezinta contul respectiv:
 Pentru conturile de activ, in partea stanga (debit) se inregistreaza existentul si cresterile
(intrarile) iar in partea dreapta (credit) - scaderile (iesirile).
 Pentru conturile de pasiv, in partea dreapta (credit) se inregistreaza existentul si
cresterile (intrarile) iar in partea stanga (debit) - scaderile (iesirile). Operarea in conturi
se realizeaza pe baza documentelor de evidenta economica.
Dar mai intai sa ne amintim definitiile pentru active si pasive.
 Defintia 1. Activele arata care sunt resursele detinute si controlate de firma, indiferent
cine este proprietarul acelor resurse.
 Definitia 2. Pasivele arata sursele de finantare a activelor.
 Definitia 3. Pasivele sunt compuse din datorii si capitaluri proprii.
 Definitia 4. Datoriile sunt obligatiile contractuale ale firmei fata de terti. Acesti terti pot
fi proprietarul sau alte persoane fizice sau juridice.
 Definitia 5. Capitalurile proprii reflecta partea din activele firmei pentru care nu exista
datorii. Aici intra capitalul social si rezervele adunate in timp.
“Activul – reprezinta o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente
trecute si la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere.”2
In baza acestor definitii avem urmatoarele egalitati
 ACTIVE = PASIVE
 PASIVE = DATORII + CAPITALURI PROPRII
 CAPITALURI PROPRII = CAPITAL SOCIAL + REZERVE
 PASIVE = DATORII + CAPITAL SOCIAL + REZERVE
Daca inlocuim in prima formula PASIVE cu rezultatul din ultima formula avem:

2
Unitatea de Invatare I – Definirea, Obiectivele si Statutul Contabilitatii – Blackboard Online - Universitatea Spiru
Haret
 3

ACTIVE = DATORII + CAPITAL SOCIAL + REZERVE

Ca exemple de conturi de activ putem aminti:

 banii din cont si din casa (Clasa 5 de conturi – “conturi de trezorerie” - conturile 5121,
5311)
 materiile prime (Clasa 3 de conturi – “conturi de stocuri si productie in curs de
executie” - contul 301)
 terenurile (Clasa 2 de conturi – “conturi de imobilizari” - contul 211)

Dintre conturile de pasiv, putem aminti cele de mai jos. Pasivele arata sursele de finantare a
activelor.
Fiecarui activ ii corespunde o sursa de finantare de acceasi valoare (tinem minte: ACTIV =
PASIV). Cu alte cuvinte, fiecarui activ ii corespunde un pasiv de aceeasi valoare.
Exemple:
 capitalul social subscris varsat (Clasa 1 de conturi – “conturi de capitaluri” – contul
1012)
 rezervele (Clasa 1 de conturi – “conturi de capitaluri” – contul 106)
 profitul (Clasa 1 de conturi – “conturi de capitaluri” – contul 121)

2. MODIFICARI PATRIMONIALE

In cadrul unei entitati, de-a lungul unei perioade de gestiune (luna, trimestru, an), au loc
numeroase tranzactii, cum ar fi: aprovizionarea cu materii prime si materiale de la furnizori;
eliberarea din depozit de materii prime pentru a fi date in consum; obtinerea de produse finite din
procesul de productie; livrarea de marfuri catre terti; restituirea unui credit bancar etc.
Aceste tranzactii produc modificari in structura elementelor patrimoniale existente, la un
moment dat, in entitate, prezentandu-se fie sub forma de cresteri, fie sub forma de micsorari, dar
mentinandu-se in permanenta egalitatea patrimoniala, adica aceea dintre totalul activului si totalul
pasivului.
Indiferent cat de multe modificari se produc in structura elementelor patrimoniale existente la
un moment dat in entitate, acestea pot fi incadrate in patru tipuri:
 Modificari de volum sensul cresterii atat in activ cat si in pasiv;
 Modificari de volum sensul scaderii atat in activ cat si in pasiv;
 Modificari de structura in activ;
 Modificari de structura in pasiv.
 4

2.1 Tipuri de modificari patrimoniale

Primul tip de modificare se poate numi modificare de structura in activ si este determinat de

acele operatii economice care afecteaza numai partea stanga a bilantului, respectiv activul. Aceste
operatii determina cresterea unui post bilantier din activ cu o anumita valoare si, concomitent,
scade un alt post bilantier tot din activ cu aceeasi valoare, astfel incat nu este afectata egalitatea
bilantiera si nici nivelul acesteia. Aceasta modificare bilantiera poate fi reprezentata prin relatia:
A+X-X=P

Pentru exemplificare, presupunem ca unitatea patrimoniala incaseaza de la “Clienti” suma de

10.000 lei. Operatia va afecta in sensul cresterii postul bilantier “Conturi la banci in lei”,
concomitent scade cu aceeasi suma postul de bilantier “Clienti”. Deoarece ambele posturi bilantiere
sunt in activ, aceasta operatie economica va genera o modificare de structura in activ in care:

+ X este postul bilantier “Conturi la banci in lei” care creste cu suma de 10.000 lei.
- X este postul bilantier “Clienti” care scade cu suma de 10.000 lei.

Operatia nu afecteaza egalitatea bilantiera, nici nu s-ar putea acest lucru, si nici nivelul egalitatii
bilantiere, egalitatea intre activ si pasiv care continua sa se realizeze in exemplul nostru la nivelul
sumei de 203.000 lei. Daca insa am intocmi un nou bilant in urma acestei operatii, acesta va arata la
fel cu bilantul initial prezentat de noi anterior, numai ca in acel nou bilant postul bilantier “Conturi
la banci in lei” va avea nu 50.000 lei cat era inainte, ci 60.000 lei. In acelasi timp postul bilantier
“Clienti” va avea nu 30.000 lei cat era inainte, ci numai 20.000 lei.

Cel de al doilea tip de modificare, se poate numi modificarea de structura in pasiv si este

determinata de acele operatii economice care afecteaza numai partea dreapta a bilantului, respectiv
pasivul. Aceste operatii determina cresterea unui post bilantier din pasiv cu o anumita valoare si,
concomitent, scade un alt post bilantier tot din pasiv cu aceeasi valoare, astfel incat sa nu fie
afectata egalitatea bilantiera. Aceasta modificare bilantiera se poate reprezenta prin relatia:
A=P+X-X

Pentru exemplificare, presupunem ca unitatea patrimoniala isi achita o obligatie fata de

furnizori in valoare de 20.000 lei, cu un credit pe termen scurt luat de la banca. Operatia va afecta
postul bilantier “Furnizori” in sensul scaderii, daca achitam evident diminuandu-se si obligatia ei
fata de furnizori. Dar daca pentru aceasta obtine un credit pe termen scurt de la banca, va creste
obligatia ei care se numeste “Credite bancare pe termen scurt” cu aceeasi suma, respectiv 20.000
lei. Deoarece ambele posturi bilantiere sunt de pasiv, aceasta operatie economica va genera o
modificare de structura in pasiv in care:
 5

+ X este postul bilantier “Credite bancare pe termen scurt”.

- X este postul bilantier “Furnizori”.

Operatia economica nu afecteaza egalitatea bilantiera si nici nivelul egalitatii bilantiere,

egalitatea dintre activ si pasiv realizandu-se la acelasi nivel ca si in bilantul nostru initial, adica la
nivelul de 203.000 lei. Daca s-ar intocmi un nou bilant in urma acestei operatii, el va arata ca si cel
initial, cu doar doua modificari. Postul bilantier “Credite bancare pe termen scurt”, va avea nu
valoarea de 33.000 lei, ci valoarea de 53.000 lei, iar postul bilantier “Furnizori” va avea nu valoarea
de 40.000 lei, ci numai de 20.000 lei.

Cel de al treilea tip de modificare, se poate numi modificare de volum in sensul cresterii si

este determinat de operatii economice care afecteaza ambele parti ale bilantului, atat activul, cat si
pasivul, in sensul cresterii. Aceasta inseamna ca in urma acestor operatii economice creste un post
bilantier din activ cu o anumita valoare si, concomitent, creste si un post bilantier din pasiv, cu
aceeasi valoare. Nici de data aceasta operatia nu afecteaza egalitatea bilantiera, dar afecteaza
nivelul egalitatii care creste cu valoarea operatiei economice inregistrate.
Aceasta modificare bilantiera poate fi reprezentata prin relatia:
A+X=P+X

Pentru exemplificare presupunem ca unitatea patrimoniala primeste de la furnizori materie

prima in valoare de 50.000 lei. Operatia economica va afecta in sensul cresterii postul bilantier din
activ “Materii prime” cu valoarea de 50.000 lei, in acelasi timp creste cu aceeasi valoare si postul
bilantier “Furnizori” (deocamdata facem abstractie de taxa pentru valoarea adaugata deductibila).
Reiese modul cum operatia face sa creasca ambele parti ale bilantului generand o modificare de
volum in sensul cresterii in care:

+ X din activ este postul bilantier “Materii prime”.

- X din pasiv este postul bilantier “Furnizori”.

Deoarece cresc ambele parti ale bilantului cu aceeasi suma, respectiv 50.000 lei este firesc sa
nu fie afectata egalitatea bilantiera, dar creste nivelul acesteia; egalitatea se va realiza la un nivel
superior cu valoarea operatiei economice inregistrata, in cazul nostru la nivelul sumei de 253.000
lei. Daca s-ar intocmi un nou bilant, dupa aceasta operatie economica, el ar arata la fel cu bilantul
nostru initial, doar cu doua modificari. In activ, postul de bilantier “Materii prime” va avea nu suma
de 10.000 lei, ci 60.000 lei, iar in pasiv, postul bilantier “Furnizori” va avea nu 40.000 lei, ci 90.000
lei.

Cea de a patra modificare se poate numi modificare de volum in sensul scaderii si este

determinata de operatii economice, care afecteaza de asemenea ambele parti ale bilantului, dar in
 6

sensul scaderii valorii lor. Aceasta inseamna ca in urma acestor modificari, scade un post bilantier
de activ cu o anumita valoare si, concomitent, scade un alt post bilantier, de pasiv cu aceeasi
valoare. Evident ca operatia economica nu afecteaza egalitatea bilantiera, dar determina scaderea
nivelului acesteia cu valoarea operatiei economice inregistrata. Aceasta modificare bilantiera poate
fi reprezentata prin relatia:
A-X=P-X

Pentru exemplificare presupunem ca unitatea patrimoniala achita prin virament impozitul pe

cladiri in valoare de 3.0000 lei. Operatia va afecta postul bilantier de activ “Conturi la banci in lei”
care scade cu suma de 3.000 lei si concomitent scade cu aceeasi suma si postul bilantier “Alte
impozite, taxe si varsaminte” care este de pasiv. Operatia genereaza o modificare bilantiera de
volum in sensul scaderii in care:

- X din activ este postul bilantier “Conturi la banci in lei”.

- X din pasiv este postul bilantier “Alte impozite, taxe si varsaminte”.

3. PRINCIPIILE CONTABILITATII

3.1 Definitie

Deoarece obiectul contabilitatii consta in a reflecta cat mai corect situatia patrimoniului unei
firme atat din punct de vederea situatiei economico – financiare dar si a rezultatului activitatii (de a
arata daca firma a inregistrat profit sau pierdere) este necesar ca la baza acestei discipline sa existe
o serie de principii unanim acceptate.Astfel, principiile contabile pot fi definite ca fiind reguli
generale aplicate ca sistem de referinta in contabilitate.

3.2 Principii

Avand in vedere faptul ca activitatea contabila trebuie privita in viitor, vom aborda principiile
contabile prin prisma integrarii Romaniei in UE, conform Directivei a IV-a a Comunitatii
Economice Europene si a Standardelor Internationale de Contabilitate (IAS). Acestea sunt:
 Principiul continuitatii activitatii
 Principiul permanentei metodelor
 Principiul prudentei
 Principiul independentei exercitiului
 Principiul intangibilitatii
 7

 Principiul necompensarii
 Principiul prevalentei economicului asupra juridicului
 Principiul pragului de semnificatie (Principiul importantei relative)
 Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv
 Principiul costului istoric
 Principiul cuantificarii monetare
 Principiul conectarii cheltuielilor cu veniturile

Dintre acestea, vom explica si exemplifica urmatoarele: Principiul Permanentei Metodelor,

Principiul independentei exercitiului si Principiul prevalentei economicului asupra juridicului.

Principiul permanentei metodelor consta in mentinerea metodelor contabile de lucru privind

evaluarea si inregistrarea in contabilitate a elementelor patrimoniale, de la un exercitiu financiar la
altul asigurand astfel comparabilitatea in timp a informatiei contabile.
Exemplu: Daca se hotaraste amortizarea unui utilaj prin metoda de amortizare lineara, aceasta
nu se va schimba pe toata durata exercitiului (1 an). Pot fi schimbate metodele in cazul in care o
metoda se dovedeste mai eficienta pentru informarea agentului economic, dar aceasta trebuie
justificata in Situatiile financiare anuale.

Principiul independentei exercitiului presupune impartirea timpului in perioade egale, numite

exercitii financiare. Conform acestui principiu fiecare exercitiu financiar este independent de
exercitiile anterioare sau viitoare, evidentiind cheltuielile si veniturile corespunzatoare doar
exercitiului financiar luat in calcul, fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii
platilor. Observatie: Un exercitiu financiar cuprinde o perioada de 12 luni, respectiv din data de 1
ianuarie pana la data de 31 decembrie al aceluiasi an. Principiul independentei exercitiului este in
stransa legatura cu principiul continuitatii dar in opozitie cu principiul prudentei.
Exemplu: O societate comerciala a vandut marfuri in anul 2007 in valoare de 20.000 lei, suma
care va fi incasata doar in 2008. Venitul din vanzarea marfii va fi inregistrat in exercitiul financiar
2007, si nu in exercitiul financiar 2008 cand se va incasa efectiv suma de 20.000 lei rezultata din
vanzarea marfii.

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului potrivit acestui principiu pentru ca

informatia contabila sa fie credibila, trebuie ca evenimentele si tranzactiile pe care le reflecta in
 8

contabilitate sa fie in concordanta cu realitatea economica si nu numai cu forma lor juridica

(conform OMFP nr.94/2001).
Exemplu: Un autoturism achizitionat in leasing financiar de catre o societate comerciala,
trebuiereprezentat ca activ in bilant, cu toate ca s-a transferat doar dreptul de folosire nu si cel de
proprietate(amdreptul sa folosesc autoturismul, dar nu sunt proprietarul acestuia).

4. BIBLIOGRAFIE

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Cont#:~:text=Contul%20este%20un%20procedeu
%20specific,economic%20pe%20o%20anumit%C4%83%20perioad%C4%83
 Unitatea de Invatare I – Definirea, Obiectivele si Statutul Contabilitatii – Blackboard Online -
Universitatea Spiru Haret
 https://www.rasfoiesc.com/legal/contabilitate/TIPURI-DE-MODIFICARI-
PATRIMONI48.php
 https://conferinteindirect.wordpress.com/2019/10/29/exemple-de-active-si-pasive/