Bratescu Svetlana

Tema 3. Poziția și performanța financiară a entității

Bilanţul este un procedeu al metodei contabilităţii prin care se asigură dubla reprezentare a patrimoniului şi evidenţiază în expresie
valorică, la un moment dat, echilibrul dintre bunurile economice şi sursele lor de finanţare.

Bilanţul se prezintă sub forma unui tablou, format din două părţi: partea din stânga denumită activ, iar cea din dreapta pasiv.

Principala particularitate a bilanţului constă în egalitatea activelor şi pasivelor, adică total general-activ trebuie să fie egal cu total general-
pasiv. A = P Această egalitate exprimă că în bilanţ este reprezentat acelaşi patrimoniu, dar privit sub două aspecte: aspectul componenţei,
existenţei şi destinaţiei activelor şi aspectul drepturilor şi obligaţiilor asupra acestor active.

Clasificarea bilanțului:

 După statutul juridic al entităţii

 Bilanţul iniţial se întocmeşte la înfiinţarea entităţii, când fondatorii îşi pun la dispoziţie mijloace materiale şi băneşti în vederea
realizării scopului pentru care a fost creată. Aceste valori sunt enumerate şi precizate în inventarul de constituire a entităţii şi din
acesta prin intermediul conturilor în bilanţul iniţial în care sunt grupate după principiul dublei reprezentări.

 Bilanţul curent se întocmeşte în cursul activităţii entităţii, la termenele impuse de legislaţia în vigoare. Acesta se întocmeşte pe
baza situaţiei din conturi, a soldurilor conturilor preluate ca posturi de bilanţ.

 Bilanţul final se întocmeşte în momentul cesionării activităţii de către entitate sau al lichidării ei.

 După perioada de întocmire

 Bilanţul anual se întocmeşte la sfârşitul anului pe baza datelor din conturi şi presupune în mod obligatoriu verificarea prealabilă a
realităţii acestora prin inventariere.

 Bilanţul intermediar se întocmeşte şi se prezintă la sfârşitul fiecărui trimestru.

 După sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale

 Bilanţul primar se consideră bilanţul contabil întocmit la nivel de entitate.

 Bilanţul consolidat este întocmit la nivelul grupurilor de entităţii.

 Bilanţul centralizat sunt bilanţurile întocmite la nivelul ministerelor, departamentelor, economiei naţionale în ansamblu.

Funcțiile bilanțului:

1)Funcţia de generalizare a datelor în ciclul contabil de prelucrare a informaţiilor izvorăşte din necesitatea de a grupa datele dispersate ale
contabilităţii curente, după criterii bine stabilite, într-un număr restrâns de indicatori, care să poată oferi o imagine de ansamblu asupra
situaţiei economico-financiare a unităţii patrimoniale.

2)Funcţia de analiză a mersului activităţii economico-financiare se manifestă prin aceea că, pe baza bilanţului contabil se analizează
periodic, gradul realizării indicatorilor proiectaţi şi a rezultatelor, se identifică rezerve şi se stabilesc măsuri de perfecţionare a activităţii
economice şi financiare.Adunările Generale ale Acţionarilor, Consiliile de Administraţie, managerii unităţilor patrimoniale analizează
periodic situaţia economico-financiară, pe baza bilanţului contabil, a anexelor sale şi a raportului de gestiune, componente de bază ale
dării de seama contabile.

3)Funcţia previzională constă în posibilitatea oferită de bilanţ de a orienta activitatea viitoare. În acest scop, întocmirea bugetului de
venituri şi cheltuieli pentru perioadele următoare se fundamentează pe situaţia patrimonială şi a rezultatelor din perioada considerată
baza de raportare.

Studiul bilanţului trebuie realizat prin două abordări:

 ca procedeu al metodei contabilităţii, bilanţul exprimă un model al dublei reprezentări al patrimoniului, care determină echilibrul
dintre active şi pasive;

 ca raport (situaţie) financiar, bilanţul prezintă poziia financiară a entității și include informații aferente soldurilor existente la data
raportării privind: activele, capitalul propriu, datoriile.

Structura bilanțului:

 Conține cinci capitole, dintre care două sunt plasate în activ, iar trei în pasiv.
 Bratescu Svetlana
 Fiecare capitol este divizat în posturi (indicatori) de bilanţ.
 În cadrul activului, posturile sunt grupate în ordinea creșterii lichidității.
 În cadrul pasivului, posturile sunt grupate în funcţie de sursele de finanţare, iar datoriile se prezintă în baza creșterii exigibilității.

Operaţiunile economice -evenimente economice care influenţează situaţia financiară a unei entităţi. Aceste operaţiuni produc modificări
continue în volumul şi structura elementelor patrimoniale, influenţând astfel mărimea posturilor din bilanţ corespunzătoare elementelor
respective.

Categorii de modificări bilanțiere:

 A+X-X=P Operaţii economice care produc modificări numai în activul bilanţului, în sensul creşterii unui post de
activ şi concomitent şi cu aceiaşi sumă, micşorarea unui alt post de activ, totalul activului rămânând neschimbat.
 A=P+X-X Operaţii economice care produc modificări numai în pasivul bilanţului, în sensul creşterii unui post de pasiv şi concomitent şi
cu aceiaşi sumă, micşorarea unui alt post de pasiv, totalul pasivului rămânând neschimbat.
 A+X=P+X Operaţii economice care produc modificări în ambele părţi ale bilanţului, în sensul creşterii unui post de activ şi concomitent
şi cu aceiaşi sumă, creşterea unui post de pasiv, totalul activului şi pasivului crescând cu suma respectivă.
 A-X=P-X Operaţii economice care produc modificări în ambele părţi ale bilanţului, în sensul micşorării unui post de activ şi
concomitent şi cu aceiaşi sumă, micşorarea unui post de pasiv, totalul activului şi pasivului micşorându-se cu suma respectivă.

Exemplu: Se prezintă bilanţul la începutul perioadei de gestiune

Activ Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000

Mărfuri 300 000 Credite bancare pe termen scurt 90 100

Casa 100 Datorii comerciale curente 250 000

Creanţe comerciale 150 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 650 100 Total 650 100

Operaţia 1. Se încasează în contul curent în monedă naţională suma de 40 000 de lei de la clienţi în stingerea creanţelor comerciale.
Activ Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000

Mărfuri 300 000 Credite bancare pe termen scurt 90 100

Casa 100 Datorii comerciale curente 250 000

Conturi curente în monedă naţională 40 000

Creanţe comerciale 110 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 650 100 Total 650 100

Operaţia dată determină o scădere de activ (scad creanţele comerciale) şi o creştere de activ (creşte numeralul din contul curent în
monedă naţională) concomitent şi cu aceiaşi sumă. Disponibilul de la contul de curent în monedă naţională devine 40 000 de lei (0+ 40
000), iar creanţele comerciale devin 110 000 de lei (150 000 - 40 000).
Bilanţul contabil, după această operaţie A+X-X=P, se prezintă astfel:

Operaţia 2. Din contul unui credit bancar pe termen scurt contractat se achită furnizorilor o datorie în sumă de 200 000 de lei, ajunsă la
scadenţă.
Operaţia dată determină o scădere de pasiv (scad datoriile comerciale curente) şi o creştere de pasiv (cresc datoriile faţă de bancă)
concomitent şi cu aceiaşi sumă. Datoriile comerciale curente devin 50 000 de lei (250 000 – 200 000), iar creditele bancare pe termen scurt
devin 290 100 de lei (90 100 + 200 000).
Ca bilanţ la începutul perioadei de gestiune serveşte bilanţul după operaţia precedentă.
Bilanţul după această operaţie A=P+X-X, se prezintă astfel:
 Bratescu Svetlana

Activ Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000

Mărfuri 300 000 Credite bancare pe termen scurt 290 100

Casa 100 Datorii comerciale curente 50 000

Conturi curente în monedă naţională 40 000

Creanţe comerciale 110 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 650 100 Total 650 100

Operaţia 3. Se cumpără un lot de mărfuri cu plata ulterioară la valoarea de procurare de 80 000 de lei.
Operaţia dată determină o creştere de activ (creşte stocul de mărfuri) şi o creştere de pasiv (creşte datoria faţă de furnizori) concomitent
şi cu aceiaşi sumă. Stocul de mărfuri devine 380 000 de lei (300 000 + 80 000), iar datoriile comerciale curente (faţă de furnizori) devin 130
000 de lei (50 000 + 80 000).
Ca bilanţ la începutul perioadei de gestiune serveşte bilanţul după operaţia precedentă.
Bilanţul după această operaţie A+X=P+X, se prezintă astfel
Activ Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000

Mărfuri 380 000 Credite bancare pe termen scurt 290 100

Casa 100 Datorii comerciale curente 130 000

Conturi curente în monedă naţională 40 000

Creanţe comerciale 110 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 730 100 Total 730 100

Operaţia 4. Din disponibilul de la contul curent în monedă naţională se achită un credit bancar în sumă de 30 000 de lei ajuns la scadenţă.

Operaţia dată determină o scădere de activ (scade disponibilul din contul curent în monedă naţională) şi o scădere de pasiv (descresc
creditele bancare pe termen scurt) concomitent şi cu aceiaşi sumă. Disponibilul din contul curent în monedă naţională devine 10 000 de lei
(40 000 – 30 000), iar creditele bancare pe termen scurt devin 260 100 de lei (290 100 - 30 000).
Ca bilanţ la începutul perioadei de gestiune serveşte bilanţul după operaţia precedentă.

Bilanţul după această operaţie A-X=P-X, se prezintă astfel

Activ Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000

Mărfuri 380 000 Credite bancare pe termen scurt 260 100

Casa 100 Datorii comerciale curente 130 000

Conturi curente în monedă naţională 10 000

Creanţe comerciale 110 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 700 100 Total 700 100

Cele patru tipuri de operaţii economice se pot regrupa în două categorii şi anume:
 Bratescu Svetlana
 Operaţii economice care produc modificări numai în structura activului şi pasivului fără a influenţa totalul bilanţului; în această
categorie se includ primele două tipuri de operaţii economice.

 Operaţii economice care produc modificări atât în structură cât şi în volumul activului şi pasivului; în această categorie se includ
ultimele două tipuri de operaţii economice.

Situaţia de profit şi pierdere caracterizează performanţa financiară a entităţii pentru perioada de gestiune şi conţine informaţii privind:

 veniturile

 cheltuielile

 rezultatele financiare – profitul (pierderea) calculat ca diferenţă dintre veniturile şi cheltuielile perioadei de gestiune.

Bilantul considerat documentul ce descrie pozitia unei entități la un moment dat, indicand și marimea rezultatului. Apare insa necesara
prezenta unui alt instrument de modelare contabila care sa explice modul de constituire a rezultatului si a permita desprinderea unor
concluzii legate de performantele activitatii inteprinderii. Aceasta este situația de profit si pierdere.

Situația de profit si pierdere ofera informatii asupra activității entității, a modului cum aceasta iși gestioneaza afacerile prin dimensiunea
veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor pe care le genereaza.

Exercițiul 2. Fabrica de pâine prezintă la sfârşitul perioadei de gestiune următoarea situaţie patrimonială:

Valoarea mărfurilor livrate (neplătite) - 40 000 lei;

Valoarea licenţei pentru dreptul de export - 30 000 lei;

Credite pe termen lung - 70 000 lei;

Materiale la depozit - 50 000 lei;

Valoarea acţiunilor emise - 200 000 lei;

Salariul neplătit - 20 000 lei;

Producţia în curs de execuţie - 40 000 lei;

Credite bancare pe termen scurt - 80 000 lei;

Clădiri - 90 000 lei;

Amortizarea licenţei - 10 000 lei;

Rezerve statutare - 60 000 lei;

Acţiuni procurate pe termen lung - 70 000 lei;

Utilaj - 50 000 lei;

Avans oferit firmei „Stejar” - 50 000 lei;

Avans primit de către gestionarul Roşca - 1 000 lei;

Avans primit de la firma „Doina” - 30 000 lei;

Mijloace băneşti la contul curent - 99 000 lei;

Amortizarea mijloacelor fixe - 50 000 lei.

De întocmit bilanţul contabil al fabricii de pâine la sfârşitul perioadei de gestiune (în cadrul bilanţului să fie clasificate în capitole).

Exercițiul 2. Se prezintă următoarele operaţii economico-financiare:

 Bratescu Svetlana
Conţinutul operaţiei Modificarea asupra bilanţului

1. Primirea unui credit pe termen lung de la bancă

2. Încasarea pentru mărfuri de la cumpărători

3. Rambursarea creditului bancar

4. Procurarea contra numerar a obligaţiunilor pe termen scurt

5. Acoperirea pierderilor din contul rezervei

6. Aprovizionarea cu mărfuri de la furnizori

7. Vânzarea de produse finite clienţilor la preț de vinzare și costul acestora

8. S-a primit numerar în casierie de la contul curent

9. Încasarea creanţelor la contul curent

10. Achitarea datoriilor faţă de furnizori

11. Procurarea mărfurilor de la furnizori cu plata ulterioară

12. Rambursarea împrumutului primit anterior de la bancă

13. Plata unui avans furnizorilor

14. Încasarea avansului de la clienţi

15. Achiziţionarea de materii primii de la furnizori

16. Se acoperă pierderile perioadei de gestiune din contul profitului nerepartizat al anilor precedenţi

Indicaţi modificările care au avut loc în activul şi pasivul bilanţului în urma operaţiilor economice.