Bratescu Svetlana, DR-1701 (Seminar: 22.04.

2020)

APELUL

Instanța de fond: Judecătoria Ungheni, a pronunțat sentința de condamnare a cet. Borș, Lupu și Ciobanu
conform 217 alin (3) CP:

- Borș - 2 ani închisoare cu executare în penitenciar;

- Lupu - 3 ani inchisoare cu suspendarea executării pedepsei;
- Ciobanu - 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

_____________________________________________________________________________________

Instanța de Apel: Curtea de Apel Bălți

Sentința a fost atacată de către:

- Inculpatul Borș- a solicitat înlocuirea pedepsei cu una neprivativă de libertate;

- Procuror- a solicitat recalificarea faptei conform art. 217 alin (4) (după cum se invocase în
rechizitoriu) și condamnarea lui Lupu la închisoare cu executare reală;
- Inculpatul Ciobanu- a solicitat achitarea.

Curtea de Apel Bălți a admis parțial apelurile procurorului și a inculpatului Borș hotărînd:

- Borș - condamnat. la 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei;

- Lupu - 2 ani cu excutare reală;
- Ciobanu - 2 ani cu suspendarea executării pedepsei.

_____________________________________________________________________________________

Comentați (in)corectitudinea hotărîrii prin prisma efectelor apelului

Voi încerca să-mi structurez răspunsul în felul următor: Care sunt efectele apelului? Ce presupun ele? La
ce prevederi legislative se referă? Cum se suprapun cu circumstanțele speței? Care este concluzia mea
asupra (in)corectitudinii hotărârii?

Apelul are 4 efecte:

a) Suspensiv;
b) Devolutiv;
c) Extensiv;
d) Neagravarea situației în propria cale de atac.

Efectul suspensiv

1. În speță este vorba despre suspendarea executării sentinței, deoarece inculpații, dar și procurorul au
declarat apel. Regula generală este că declararea apelului are ca efect suspendarea executării
hotărârii pronunțate (sentinței).
2. Efectul suspensiv al apelului este partial deoarece vizează numai latura penală;
3. În speță nu se indică date cu privire la termenul de declarare a apelului, deci considerăm că acesta
a fost depus în termen. Respectiv apelul are efect suspensiv.
4. Derogare de la regula generală: pornind de la prevederile art.398 CPP, dacă inculpatul a fost
achitat sau eliberat de pedeapsă, sau eliberat de executarea pedepsei, sau a fost condamnat la o
pedeapsă neprivativă de libertate, sau în privinţa lui a fost încetat procesul penal, instanţa, dacă
 Bratescu Svetlana, DR-1701 (Seminar: 22.04.2020)

inculpatul se află în stare de arest, îl pune imediat în libertate chiar în sala şedinţei de judecată. În
speță nu sunt furnizate date cu privire la aplicarea arestului asupra vreunuia din inculpați.

Concluzie: Pornind de la efectul suspensiv al apelului, hotărârea instanței de judecată este corectă.

Efectul devolutiv

1. Potrivit art.409 CPP, instanţa de apel judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat şi
la persoana la care se referă declaraţia de apel şi numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are
în proces. Potrivit circumstanțelor oferite de speță, persoanele care au declarat apel sunt Ciobanu
și Borș (cei doi inculpați au depus apelul), iar persoana la care se referă declarația de apel este Lupu
(procurorul a depus apelul).
2. Efectul devolutiv presupune că instanța se limitează doar la persoana care a declarant apel; instanța
se limitează doar la ceea ce a cerut persoana în cererea de apel, dar va examina cauza sub toate
aspectele ce se referă la această persoană (în limita dosarului, instanța nu poate administra din
oficiu probe); instanța nu are dreptul de a agrava situația persoanei cererea căreia o examinează
(poate schimba calificarea în sensul atenuării, poate exclude circumstanțe agravante, nu poate
adauga circumstanțe agravante, nu poate exclude circumstanțe atenuante).

Concluzie: Pornind de la circumstanțele speței nu rezultă careva încălcări ale instanței în acest sens. Or,
aceasta s-a limitat doar la persoana celor care au declarant apel (Borș, Ciobanu) și la cei la care se referea
apelul (Lupu), a examinat cauza, în limita dosarului, sub toate aspectele ce se referă la aceste personae; nu
a agravat situația părților (decât doar în cazul lui Lupu, dar aceasta pentru că instanța a admis apelul
procurorului. Hotărârea Cuții de Apel Bălți este una corectă.

Efectul extensiv

1. Potrivit 411 CPP, instanța de apel examinează cauza prin extindere şi cu privire la părţile care nu
au declarat apel sau la care acesta nu se referă, având dreptul de a hotărî şi în privinţa lor, fără să
creeze acestor părţi o situaţie mai grea. Ceea ce înseamnă posibilitatea de răsfrângere a acestei căi
de atac şi faţă de părţile în privinţa cărora hotărârea a rămas definitivă prin neatacare.
2. În speță sunt declarate mai multe apeluri: 2 apeluri de către inculpați (Ciobanu și Borș) și 1 apel de
procuror. Deci, total 3 apeluri. Instanța de apel le-a examinat pe toate și a admis partial apelul
procurorului ș inculpatului Borș, dar a respins apelul inculpatului Ciobanu. Observăm că procurorul
a solicitat recalificarea faptei conform art. 217 alin (4) (după cum se invocase în rechizitoriu) și
condamnarea lui Lupu la închisoare cu executare reală. Deci, cu referire la recalificarea faptei,
apelul se referă la toți cei 3 inculpați, Or, potrivit circumstanțelor din speță Judectoria Ungheni a
calificat fapta potrivit art.217 alin.(3) CPP.

Concluzie: Pornind de la circumstanțele speței observăm că apelul în cazul dat nu are un efect extensiv,
deoarece nu se extinde față de alte părți în privința cărora hotărârea ar fi rămas definitivă prin neatacare.
Or, Curtea de Apel Bălți a examinat cauza doar în privința părților care au declarant apel (Borș, Ciobanu)
și în privința părților la care se referea apelul (Lupu, Borș, Ciobanu - recalificare; Lupu + închisoare cu
executarea reală a pedepsei). Hotărârea instanței de apel este una corectă.

Neagravarea situației în propriul apel

1. Art. 410 CPP stabileşte că instanţa de apel, soluţionând cauza, nu poate crea o situaţie mai grea pentru
cel care a declarat apel. Dispoziţia se aplică şi în cazul când apelul a fost declarat în favoarea unei
părţi, cu alte cuvinte în calea de atac hotărârea poate fi modificată numai în favoarea celui care a
exercitat-o. Totuși instanța poate agrava în cazul când admite apelulul părții opuse .
 Bratescu Svetlana, DR-1701 (Seminar: 22.04.2020)

Borș:
- Instanța de fond: 2 ani închisoare cu executare în penitenciar;
- Borș: a solicitat înlocuirea pedepsei cu una neprivativă de libertate;
- Procurorul: a solicitat recalificarea faptei conform art. 217 alin (4) (după cum se invocase în
rechizitoriu);
- Instanța de apel: condamnat. la 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

Concluzie: În privința lui Borș, instanța de Apel a pronunțat o hotărâre ce atenuează situația sa. Deci,
hotărârea instanței este una corectă. Or, așa precum am menționat mai sus instanța nu poate agrava situația
părții ca rezultat a admiterii apelului acesteia. Totodată, în cazul dat, pornind de la faptul că procurorul a
solicitat recalificarea faptei conform art.217 alin.(4) CP instanța ar fi putut agrava situația părții în cazul în
care ar fi admis apelul acestuia. Reieșind din circumstanțele speței rezultă că Curtea de Apel Bălți a admis
partial apelul procurorului, respectiv în partea ce ține recalificare acesta a fost respins, prin urmare hotărârea
instanței în privința inculpatului Borș este una corectă.

Lupu:

- Instanța de fond: 3 ani inchisoare cu suspendarea executării pedepsei;

- Lupu: nu a declarant apel
- Procurorul: a solicitat recalificarea faptei conform art. 217 alin (4) (după cum se invocase în
rechizitoriu) și condamnarea lui Lupu la închisoare cu executare reală;
- Instanța de apel: 2 ani cu excutare reală.

Concluzie: În privința lui Lupu, instanța de Apel a luat o hotărâre ce agravează situația sa. Deci, hotărârea
instanței este una corectă, deoarece așa precum am menționat și mai sus instanța poate agrava situația părții
ca rezultat a admiterii apelului părții opuse, în cazul nostru procurorul. Or, din circumstanțele speței rezultă
că Curtea de Apel Bălți a admis parțial apelul procurorului și așa precum am stabilit în cazul inculpatului
Borș în parte ace ține de recalificarea faptei apelul a fost respins, iar în partea ce ține de condamnarea lui
Lupu cu închisoare cu executare reală apelul a fost admis.

Ciobanu

- Instanța de fond: 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei;

- Ciobanu: a solicitat achitarea;
- Procurorul: a solicitat recalificarea faptei conform art. 217 alin (4) (după cum se invocase în
rechizitoriu);
- Instanța de apel: 2 ani cu suspendarea executării pedepsei.

Concluzie: În privința lui Ciobanu, instanța de Apel a menținut hotărârea primei instanței, respectiv a
respins apelul inculpatului Ciobanu și cel al procurorului în privința recalificării faptei. Deci, hotărârea
instanței de apel este una corectă. Or, art.415 alin.(1) CPP prevede una din decizii ,,respingerea apelul și se
menținerea hotărârârii atacate”.