Realitatea

Juridica
Student: Vitelar Danu
 Introducere
Conceptul de realitate?
Conform lui Stroie C. “ tot ceea ce exista în sine, independent de
faptul dacă acest existent îl gasește cineva. Realitatea se află
acolo, indiferent dacă cineva percepe sau o ințelege” Exista are
doua moduri de fiintare: Realitatea obiectiva si cea subiectiva.
Cele doua moduri de ființare

1
Realitatea Obiectivă
cuprinde acele domenii si nivele ale existentei care sunt
independente de constiinta si vointa omului.

Realitatea subiectiva
2
Este formata din procese ( cognitive, affective,
volitive, atitudinale) si continutul stiintei umane
(reprezentari, stari de spirit, conceptii, teorii, etc.)
 Realitatea Juridică
Realitatea juridică este una inalienabilă realității
sociale.Realitatea juridica aparține realitații
subiecticve, deoarece dreptul se refera în mod
esențial voința.

Conform lui Ceterchi I. Si Craiovan I. Considera că

realitatea juridica este unitatea indisolubilă intre:

Plan
spiritu
a l Planul faptelor
juridice

Planul normativ Planul drepturilor

subiective
 Meodele ontologice priviind explicarea si
modalitati de ființare a juridicului.

Metode Modelul ontologic

ontologice naturalist Conform lui C.Stroie indica in
prezent trei modele ontologice
Modelul ontologic priviind explicarea naturii,
imaentist esenței și modalității de ființare a
juridicului.
Modelul ontologic
ambifactorial
 01.
Modelul ontologic naturalist
Sustine ca normele (regulile) de drept si institutiile
juridice trebuie sa fie privite asa cum sunt privite lucurile
in stiintele naturii. Acest model explicativ ignora
specificitatea existentei umane prin constiinta si
subiectivitatea sa.
02.
Modelul ontologic imanestit
Nu se afla in lumea exterioara induvidului ci,
dimpotriva, in interiorul si subectivitatea sa. Drept
urmare normele (regulile) juridice precum si institutiile
juridice sunt imanate subiectivitatii umane.
03.
Modelul ontologic
ambifactorial
Ia in considerare in explicarea dreptului,
a realitatii juridice interactiunea
factorului obiectiv cu cel subieciv.
Conform lui Kelsen “daca analizam
oricare dintre starile de fapt interpretate
ca fiind de drept sau o legatura oarecare
0.
cu dreptul, cum ar fi de exemplu o
decizie parlamamentara, un act etc.
ENROLLMENT PROCESS
You could describe the topic of the
section here
Elemente ale realiății juridice obiective
Mai este numit factorul de mediu. Factorul de ordin fizico-
Acest factor include terenuri
agricole, spatiu fluvial si maritime, geografici
zone ale biosferei care sunt
reglementate prin regimuri juridice
specific (regimul juridic al marilor,
regimul juridic al spatiului aerian,
etc.)
In dreptul statelor existand masuri
legislative orientate fie spre
Modelul stimularea fie limitarea cresterii
demografice
Evenimentele, care nu
depind de vointa Factorul
Realitatea juridica nu este dedusa din orice fenomene naturale si demografic
omului.
sociale, ci numai din acelea care sufera impactul si se afla sub
incidenta normelor juridice organizate in sistemul de drept al
societatii date.
 Pentru ca să fie posibilă apariția unui raport juridic
trebuie să existe trei premise.

01 Norma juridica

Fundamentul realitatii juridice il reprezinta faptul juridic, iar

02 Subiecte de drept nucleul realitatii juridice il constituie dreptul, ca sistem de
reglementarii si insitutii.

03 Fapte juridice
 Conștiința juridică

Constiința juridică

Este un element important al realitatii juridice datorita Stici

faptului de a fi o realitate normativa, dreptul este o stare Ion

de constiinta

Conştiinţa juridică, de altfel ca şi dreptul şi statul, constituie un fenomen socio-

juridic, a cărei apariţie, evoluţie şi dezvoltare prezintă o legătură indispensabilă cu
perioadele istorice de dezvoltare ale societăţii umane. După cum constată şi
profesorul Smochină A. „… dreptul, ca şi statul, reprezintă o categorie istorică care
apare pe o anumită treaptă de dezvoltare a societăţii, odată cu scindarea ei în clase
antagoniste şi drept urmare a apariţiei proprietăţii private asupra mijloacelor de
producţie
 Fenomenul Dreptului

Fenomeul dreptului A este conceput ca un sistem de B J.Carbonnier separa fenomele C

norme juridice determinate de toate celelate fenomene juridice in primare si secundare:
sociale(politie, economice, culturale, etc.). Aria Venus is the second
juridicitatii este larga, dar nu uniforma si omogena ci
planet from the Sun and
diversa, eterogena cu manifestari inedite, configurandu- is terribly hot
se astfel un adevarat fenoen juridic.
Fenomenul juridic cuprinde, in primul rand, dreptul
însuși, regulile si institutiile, iar in al doilea rand “toate
fenomenele mai mult D sau mai putin colorate de drept, E
toate fenomenele in care dreptul poate fi cauza, efect
sau ocazie”
Despite being red, Mars
is actually a cold place
Fenomenele juridice primare se caracterizeaza prin
maxima lor generalitate in raport cu celelalte
fenomene juridice si prin capacitatea acestora de a
da nastere altor fenomene juridice
F
Fenomenele juridice secundare se caracterizeaza
printr-un grad degeneralitate mai redus decat
fenomenele juridice primare si prin modul de
aparitie ca derivate ale fenomenilor primare.
 Tipologia Fenomenelor juridice J.Carbonnier

O alta distinctive este facuta intre fenomenele juridice

de putere si subputere.
Fenomenele juridice de putere sunt fenomenele juridice
primare strabatute de ceea ce se numeste putere (forta,
autoritate, dominatie)

Fenomenele juridice de subputere descriu atitudini,

conduit, manifestari, opinii ale cetatenilor correlative unui
act de putere
Multumesc pentru
prezentare