Asigurarea auto în comerţul internaţional

În acest domeniul distingem , pe deo parte, asigurare mărfii care face obiectul
transportului(cargo) şi asigurarea ăntrprinderii de transport auto, pe de altă parte.Aceasta din urmă
cuprinde , la rândul său, asigurarea mijlocului de transport(casco) şi asigurarea răspunderii
cărăuşului.
Contractul de asigurare (poliţa de asigurare) este acel contract prin care asiguratul se obligă să
plătească o primă asigurătorului (societăţii sau instituţiei de asigurări), iar aceasta ia asupra sa riscul
producerii unui anumit eveniment, obligându-se ca la producerea eveni- mentului să plătească
asiguratului sau unei alte persoane (denumită beneficiar) o indemnizaţie – despăgubire sau sumă
asigurată – în limitele convenite.
Potrivit legii nr. 136 din 29 decembrie 1995, „prin contractul de asigurare, asiguratul se obligă să
plătească o primă asigurătorului, iar acesta se obligă ca, la producerea unui anume risc, să plătească
asiguratului sau beneficiarului despăgubirea sau suma asigurată, denumită în continuare
indemnizaţie, în limiteleşi în termenele convenite”.
Asigurarea mărfii(cargo)
Scopul principal urmarit de deşinătorul interesului în asigurarea mărfii careface obiectul
transportului auto este acela de a obşine o indemnizaţie sigură în cazul în care cărăuşul nu poartă
nici un fel de răspundere potrivit contractului de transport şi normelor legale în vigoare.
Obiectul asigurãrii: asigurarea mărfurilor pe timpul transportului se face facultativ pentru
mărfurile (încărcăturile) transportate cu diverse tipuri de mijloace de transport ( pe căile ferate, cu
vehicule). Pot fi încheiate contracte de asigurare CARGO de către persoanele fizice şi juridice cu
reşedinţa în Republica Moldova, precum şi de către persoanele din străinătate.
Atât în transportul intern, dar mai ales în cel internaţional, mărfurile sunt expuse unor riscuri
generate de manipulare, transbordare, depozitare şi de deplasare propriu-zisă. Riscul mărfii se
concretizează în acele evenimente, ce pot apărea pe timpul transportului cum ar fi accidente,
calamităţi etc. Se pot întâlni şi riscuri speciale de genul: grevelor, sabotajelor, revoltelor etc.
Firma exportatoare sau importatoare în vederea încheierii contractului de asigurare, trebuie să
formuleze o cerere, fie către expeditorul desemnat, fie către o societate de asigurări. În această
cerere trebuie consemnate următoarele elemente: numele şi datele de identificare ale firmei ce a
emis cererea, numărul contractului de export-import, condiţia de livrarea inserată în contractul
comercial, mijloacele şi ruta de transport şi date referitoare la marfă inclusiv valoarea care se

1
asigură. Pe baza acestei cereri se încheie poliţa sau contractul de asigurare între firma exportatoare
(importatoare) şi societatea de asigurări sau între expeditorul desemnat şi societatea de asigurări.
Există un şir de riscuri care sunt acoperite prin asigurarea CARGO. Acestea pot fi grupate coform
următoarelor principii:
• pagubele provenite prin detereorarea sau distrugerea completă a volumului de încărcătură sau
numai a unei părţi ca urmare a acţiunii forţelor naturii: incendiului, fulger, inundaţie, curemur
de pămînt, ploaie, grindină, prăbuşire sau alunecare de teren;
• pagubele provenite prin detereorarea sau distrugerea completă a volumului de încărcătură
sau numai a unei părţi ca urmare a accidentelor ale mijlocului de transport: explozie,
ciocniri, loviri sau izbiri cu alte mijloace de de transport sau cu orice alte bunuri mobile sau
impbile aflate în afara mijlocului de transport, căderi, răsturnări, etc;
• pagubele provenite din accidente in timpul încărcării, aşezării sau descărcării încărcăturilor;
toate cheltuielile necesare şi oprtune efectuate în vederea salvării încărcăturii, precum şi a
mininizării pagubei.
Conditiile de asigurare
• Condiţia A.R. (All Risks) „Toate Riscurile” acoperă toate riscurile de pierdere sau
deteriorare a bunurilor asigurate, respectiv avaria comună, ca şi toate avariile particulare,
inclusiv disparitia totală sau parţială a mărfii prin furt, ca şi pierderea totalş (nelivrarea) sau
partialş (lipsa la livrare). Pierderile, deteriorarile sau cheltuielile cauzate de viciile mărfii.
• Condiţia W.A (Witch particular average) „Cu răspundere pentru avaria particulară” acoperă
daunele rezultate din pierderea totală sau pierderea ori deteriorarea parţială a bunurilor
asigurate cauzate nemijlocit de „riscurile marii”, specificate în polita de asigurare, ca de ex.
incendii, furtuna, explozie, vârtej, esuare, rasturnare, coliziune, naufragiu.
• Condiţia F.P.A. (Free from particular average) „Fără răspundere pentru avaria particulară”
acoperă daunele rezultate din avaria comună, neacoperind pierderea parţială sau
deteriorarile. Daca este indicat „FPA, cu excepţia…”, atunci cazurile de avaria particulara
sunt acoperite.
Toate condiţiile de mai sus exclud riscurile de razboi sau grevă, care trebuie să fie acoperite separat.
Riscuri asigurate : la asigurarea bunurilor pe timpul transportului terestru sunt acoperite
următoarele ricuri:
• incendiu, trăsnet, explozie , furtună, ploaie, grindină, inundaţie , uragan , cutremur,
prăbuşire sau alubnecare de teren , greutate a stratului de zăpadă sau de gheaţă , avalansă de
zăpadă , contaminare;

2
 • accidente ale mijlocului de transport: ciocniri, loviri, izbiri, căderi , derapări, răsturnări,
împotmoliri;
• acte de tâlhărie;
• spargere, scurgere, risipire, dispariţie sau furt al bunurilor asigurate, ca urmare a unui
accident a mijlocului de transport;
• accidente în timpul încărcării, aşezării sau descărcării bunurilor.
Riscuri excluse din poliţa cargo:
• pagube produse prin comportamentul necorespunzător intenţionat al asiguratului;
• uzura normală a mărfii asigurate;
• ambalarea, încarcarea, legarea şi stivuirea necorespunzatoare a mărfii pe mijlocul de
transport, dacă este efectuată de asigurat
• neîndeplinirea obligaţiilor financiare sau insolvabilitatea proprietarilor, administratorilor sau
operatorilor mijlocului de transport
• nepotrivirea mijlocului de transport sau starea de nefunctionalitate corespunzătoare,dacă
aceasta era cunoscută de asigurat;
• viciul propriu sau natura mărfii asigurate
• întarzierea livrării
• utilizarea armelor nucleare sau contaminarea radioactivă, razboi, turbulari civile, greve, acte
de terorism etc.
Contractul de asigurare
Contractul de asigurare (polita de asigurare) este documentul care atesta acordul de vointa dintre
asigurat, care se obliga sa plateasca o anumita suma de bani – prima de asigurare, si asigurator, care,
în schimbul primei, se obliga sa-l despagubeasca pe asigurat pentru daunele pe care le-ar suferi
datorita producerii riscurilor asigurate.
Contractul de asigurare se perfectează în baza cererii (declaraţiei) scrise de asigurat, care trebuie
să conţină următoarele date:
- denumirea asiguratului;
- denumirea corectă a încărcăturii (mărfii);
- tipul ambalajului;
- numărul de locuri al întreg volumului de încărcătură;
- numărul de locuri într-o unitate de transport;
- greutatea totală a încărcăturii;
- tipul transportului;

3
 - denumirea deţinătorului mijlocului de transport;
- felul de expediere (în vrac, în cisterne);
- punctul de plecare;
- punctul de destinaţie;
- durata expedierii încărcăturii;
- termenul de asigurare;
- suma asigurată a încărcăturii;
- numărul şi data foii de însoţire a însoţire a încărcăturii.
Asiguratul este obligat să indice în cerere şi alte informaţii cunoscute de el despre împrejurările
transportării, care au o importanţă semnificativă pentru stabilirea gradului de risc.
Asigurarea intră în vigoare la data solicitată de asigurat sau la momentul în care marfa respectivă
părăseşte depozitul sau locul de depozitare indicat în contractul de asigurare cu scopul transportării,
dar nu înainte de încheierea contractului de asigurare şi durează pe perioada transportării pînă la
sosirea mărfii la destinaţia indicată în contratul de asigurare.
Suma asigurată:
Suma asigurată este valoarea mărfii inclusă în contractul de asigurare şi agreată de asigurător. Ea
include: valoarea mărfii potrivit facturii originale sau potrivit valorii de piaţă la locul expedierii în
momentul încheierii contractului, cînd nu există valoarea comercială;
La asigurarea de tip CARGO, suma poate fi formatã din:
- valoarea bunurilor potrivit facturii;
- costul transportului şi costul asigurãrii dacã acestea nu sunt incluse în valoarea facturii;
- cheltuielile şi taxele vamale;
- supraasigurare de 10 % dinvaloarea bunului, dacă nu s-a convenit astfel, pentru
acoperirea acelor cheltuieli care nu pot fi prevăzute la încheierea asigurării.
Prima de asigurare se determinã prin înmulţirea sumei asigurate cu cota de primă ce variază în
funcţie de felul transportului.
Asigurarea intră în vigoare în momentul când bunul părăseşte depozitul sau locul de depozitare
indicat în contractul de asigurare, pentru a fi transportat şi încetează în una din următoarele situaţii:
a)când bunul este livrat la depozitul destinatarului;
b) când bunu este livrat la alt depozit, la destinaţia specificată în contractul de asigurare sau
înainte de acesta, pe care asiguratul decide să-l folosească pentru depozitare, alocare sau
distrubuţie.
c)când , datorită unor împrejurimi care sunt în afara controlului asiguratului , contrctul de

4
 transport se termină într-un alt loc decât destinaţia specificată în contractil de asigurare sau
transportul se termină în alt fel , înainte de livrarea bunului la depozitul destinatarului.
d) la expirarea a 60 de zile de la terminarea descărcării bunului de la autovehicul.
Poliţa de asigurare a mărfurilor (poliţa cargo) poate fi:
-poliţa pe călătorie, prin care se asigură un transport determinat de marfă şi trebuie să fie
subscrisă la fiecare expediţie;
-poliţa cu alimentare, prin care se stabileşte un plafon valoric, în limita căruia se pot face
mai multe transporturi până la epuizarea sumei prevazute în poliţă; la fiecare expediere se
întocmeşte un „aviz de alimentare” prin care expeditorul îl informează pe asigurator în
legatura cu expedierea respectivă;
-poliţa de evaluare, când evaluarea mărfurilor transportate se face ulterior, dupa avariere, pe
baza facturilor;
-poliţa de abonament sau flotantă, cea mai frecvent utilizată, prin care se asigura marfurile
într-un anumit interval de timp, de obicei, un an (cu reînnoire prin acordul parţilor),
indiferent de modul de transport, destinaţie sau natura mărfii.
Poliţa acoperă la prima unica (în general) stabilită prin contract totalitatea expediţiilor efectuate în
anul de referintă. Nu este necesar un aviz de alimentare pentru fiecare expediţie. Plata primelor se
face prin regularizare, pe baza declaraţiei privind livrările, trimestrial, semestrial sau, mai frecvent,
anual.
Societatea de asigurãri are dreptul sã verifice situaţia realã a bunurilor transportate şi sã efectueze,
pe aceastã bazã, regularizarea primelor de asigurare în funcţie de situaţia realã.
La survenirea cazului de asigurare, asiguratul sau reprezentantul său este obligat să întreprindă
toate măsurile posibile în vederea salvării şi păzirii încărcăturii deteriorate şi în timp de 24 ore să
înştiinţeze asigurătorul sau reprezentantul său despre cele întîmplate.
Toate cheltuielile necesare pentru salvarea şi păstrarea încărcăturii, precum şi pentru
preîntîmpinarea deteriorării ei ulterioare sunt efectuate de către asigurat. Cheltuielile, care conform
condiţiilor de asigurare, urmează a fi compensate, sunt achitate asiguratului de către compania de
asigurare la decontarea sumei de despăgubire.
Mărimea daunelor este determinată de către reprezentantul companiei de asigurare cu participarea
asiguratului. În caz de divergenţe, fiecare din părţi poate pretinde ca determinarea pagubei să fie
efectuată de către o expertiză independentă. Cheltuielile pentru efectuarea expertizei suplimentare le
suportă partea iniţiatoare.
La înaintarea cererii de compensare a pagubei, asiguratul sau beneficiarul mărfii este obligat să
confirme documental:

5
 a) interesul său pentru bunurile asigurate;
b) producerea cazului asigurat;
c) mărimea pretenţiilor sale aferente pagubei.
Documente de bază se consideră:
a) pentru confirmarea interesului în asigurarea încărcăturii – bonurile de livrare, foile de
însoţire şi alte documente de transpotare, facturile şi conturile, dacă din prevederile acestor
documente reiese că asiguratul este în drept să dispună de încărcături;
b) pentru demonstrarea producerii cazului asigurat, asiguratul trebuie să prezinte documente
de confirmare, eliberate de organele competente;
c) pentru dovedirea mărimii pretenţiilor de despăgubire – procesul verbal de constatare a
pagubelor produse încărcăturii întocmit de către comisarul de avarie, actele expertizei de
estimare a pagubei, alte documente, întocmite conform legislaţiei ţării unde s-a produs
evenimentul asigurat;
d) actele de achitare a cheltuielilor suportate, conturile aferente pagubei, iar în caz de
înaintare a pretenţiilor de despăgubire şi de rambursare a cheltuielilor şi primelor pentru
avaria generală – calculul confirmat documentar.
Constatarea, evaluarea şi stabilirea despãgubirii
Are loc, în mod specific, dar cu încadrarea în coordonatele mecanismului asigurãrii de bunuri.
Constatarea pagubei are loc în urma sesizãrii organelor de poliţie şi înştiinţãrii societãţii de
asigurãri cu privire la producerea pagubei asigurate.
La opţiunile de constatare participã:
- inspectorul de daune al societãţii de asigurare;
- cãrãuşul;
- organele de poliţie;
- asiguraţii sau reprezentanţii lui;
- martorii (dupã caz).
Cu aceastã ocazie se întocmeşte un proces verbal de constatare a pagubei. Evaluarea pagubei are
loc în funcţie de cantitatea bunurilor prejudiciate şi de preţurile de evaluare la data producerii
evenimentului asigurat.
Despăgubirea este, în principiu, cel mult egalã cu paguba, cu condiţia să nu depăşeascã suma
asiguratã. Plata despăgubirii se efectuează în cadrul unui termen precizat în contractul de asigurare,
în principiu în termen de 30 de zile, în caz de furt sau de dispariţie a bunurilor, de la data înştiinţării
asupra cazului asigurat.

6
 Dacă, ulterior, bunurile sunt recuperate, atunci sumele plătite ca despăgubiri se restituie societăţii
de asigurări.

Bibliografie

1. Asigurări şi reasigurări în comerţul intrnaţional , Constantin Alexa ,Editura ALL ,

Bucureşti , 1992
2. Aplicaţii practice în asigurări şi reasigurări, Ion Negoiţă , Editura Etape , Sibiu , 2001
3. Condiţii de asigurare Astra Asigurări.