Arbitrajul

     

1. Definitie 2. Conditiile arbitrajului 3. Pasi urmati In procesul de arbitraj 4. Calitatile unui bun arbitru 5. Avantaje si dezavantaje 6.Tipuri de arbitraj

1. Definitie


Termen generic pentru o varietate de procese de rezolvare a conflictelor (DISPUTE RESOLUTION PROCESSES) implicnd adresarea unui conflict unei a treia p r i impar iale care, dup ce le d p r ilor ansa de a- i prezenta adovezile i argumentele, emite o hot rre pentru ncheierea conflictului. n Statele Unite este cel mai adesea folosit pentru a descrie un proces privat, voluntar, adjudecativ (ADJUDICATIVE) i de obicei obligatoriu, stabilit prin acordul mutual al celor implica i n conflict pentru a rezolva conflicte existente sau viitoare.

Conditiile arbitrajului
           

-probleme de interpretare legala; -conflicte de partajare a unei proprietati; -conflicte vechi; -cand este nevoie sa se rezolve o problema practica sacrificand relatia; -conflicte comerciale. Conflicte neadecvate arbitrajului -conflicte bazate exclusive sau consderabil pe sentimente; -conflictele dintre persoane care doresc mentinerea unei relatii stabile si de durata; -dispute provocate de cauze care nu pot fi eliminate legal; -conflictele cu cauze multiple; -cazurile in care nu exista dovezi clare; -conflictele cu dominarea componentei emotionale.

Pa ii urma i in procesul de arbitrare

 

Ini ierea arbitrajului O cerere adresat de una dintre p r i ca o disput s fie supus arbitrajului. Alegerea arbitrului Arbitrii pot fi ale i n trei moduri : direct de c tre p r ile participante la disput , de c tre membrii ai tribunalului(fiecare parte nume te un arbitru iar apoi cei doi arbitrii l numesc pe un al treilea),de o parte extern (tribunalul, un individ sau o institu ie numit de p r i. Intlnirea preliminar Este o idee bun s existe o ntlnire ntre arbitru i p r ile implicate, al turi de consilierul lor legal, pentru a analiza disputa arbitrat i a stabili o procedur adecvat i un orar convenabil. Declara ia de revendicare (cerere) i r spuns(replic ) Reclamantul rezum n ce const disputa i modul n care dore te s fie rezolvat n declara ia de revendicare.Acesta trebuie f cut pentru a informa respondentul la ce trebuie s r spund .Descrie pe scurt a aazisele(pretinsele) fapte, dar nu include probele cu ajutorul c rora aceste fapte pot fi dovedite.n declara ia de r spuns trebuie s admit sau s nege revendic rile. Aceste declara ii se numesc pledoarii i au scopul de a identifica problemele i a evita surprizele.

Descoperirea i inspec ia exist proceduri legale princare p r ile implicate investighez informa ii de background(fundal).Fiec rei p r i i se cere s fac o list cu toate documentele relevante n posesia c rora se afl .Acest parte este numit descoperire .Apoi p r ile inspectez documentele descoperite i se pun de acord n ceea ce prive te selectarea documentelor care vor fi prezentate arbitrului. Schimb reciproc de dovezi(probe) Dovezile scrise sunt schimbate(ntre p r i) i date arbitrului pentru o revizuire anterioar audierii. Audierea este o ntlnire n care arbitrul ascult declara iile orale i interogarea martorilor i poate cere clarific ri la orice informa ie. Ambele p r i au dreptul s - i prezinte cazul i s asiste la declara iile celelalte p r i.Audierea poate fi evitat dac problema poate fi rezolvat n intregime doar pe baza documentelor. Acord legal Avoca ii fiec rei p r i dau arbitrului un rezumat al probelor lor i a legilor care pot fi aplicate. Aceste acorduri pot fi facute n mod oral la audiere sau scrise la terminarea acesteia. Hot rrea( The Award ) Arbitrul analizeaz toate informa iile i ia o decizie.O hot rre este scris pentru a rezuma procedura prin care s-a desf urat arbitrarea i pentru a preciza deciziile sluate. Hot rrea de obicei include i motivele arbitrului pentru luarea deciziei respective.

Calitatile Unui Bun Arbitru



Inteligenta - Inteligenta reprezinta o proprietate a mintii, care include abilitati precum rezolvarea problemelor, intelegerea, si invatarea din experientele anterioare, abilitati esentiale pentru un arbitru. Un arbitru bun trebuie sa dea dovada de o abordare juridica asupra rezolvarii problemelor. Trebuie sa fie capabil ca, pe baza acestora si a cunostintelor sale, sa analizeze dovezile si marturiile care ii sunt prezentate. Capacitatea de a lua decizii - Pentru ca arbitrul ofera o solutie finala a unei dispute, trebuie sa fie capabil sa ia decizii intelepte, care sa fie bazate pe dovezi si pe legislatie. Familiaritatea cu procedura arbitrajului - Un arbitru trebuie sa cunoasca regulile arbitrajului, responsabilitatile pe care le are fata de profesie si de partile implicate in disputa. Experienta in domeniul arbitrajului este de asemenea foarte importanta. Cand au nevoie de un arbitru, multi oameni aleg judecatori iesiti la pensie, pentru ca acestia sunt familiarizati cu modul in care se desfasoara procesele.

Competenta in domeniul din care face parte subiectul disputei - Un bun arbitru trebuie sa dea dovada de o cunoastere de baza a principiilor legale implicate in disputa, dar si de cunostinte legate de domeniul din care face parte disputa, cum ar fi constructii, relatii familiare, ingrijirea copiilor, contracte, relatii comerciale, mediul inconjurator, politica, etc. Spre exemplu, in cazul unei dispute complexe despre folosirea unei formule chimice, nu ar fi ideala alegerea unui arbitru care nu e familiarizat cu principiile de baza ale chimiei. Atentia - Un arbitru sa asculte cu atentie toate dovezile si marturiile care ii sunt prezentate, pentru a putea avea in vedere toate aspectele si datele disputei in momentul in care ia o decizie. Obiectivitate si impartialitate - Un arbitru rebuie sa le dea ambelor parti participante la disputa ocazia de a prezenta argumante si dovezi, pe care sa le asculte si sa le ia in considerare in egala masura. La inceputul disputei trebuie sa fie pregatit sa decida in favoarea oricareia dintre cele doua partile si sa nu o prefere pe una dintre ele. Inainte de a accepta sa arbitreze o disputa, trebuie sa faca cunoscuta orice relatie personala sau informatie care i-ar putea pune impartialitatea sub semnul intrebarii. iDe asemenea, trebuie sa ramana detasat de disputa sis a nu se implice afectiv.

 

Onestiate - Un bun arbitru trebuie sa fie direct si sincer in relatia cu partile implicate. DiscretieDiscretie-Toate aspectele arbitrarii trebuie considerate confidentiale de catre arbitru. Acesta nu trebuie sa le impartaseasca persoanelor care nu iau parte la procesul de arbitrare. Exista totusi si exceptii, in cazul in care arbitrul se consulta cu un coleg sau daca ambele parti participante aleg sa renunte la dreptul la confidentialitate, sau daca legea cere divulgarea anumitor informatii. Integritate - Deciziile luate de arbitri sunt considerate finale si participantii la disputa sunt obligati sa le respecte. Este essential ca arbitrul sa ia aceste decizii pe baza dovezilor si a legilor, si nu in functie de interese personale, preferinte sau intentii ascunse. Un bun arbitru nu poate permite ca relatiile si prejudecatile personale sa-i influenteze judecata. saEtica - Etica se ocupa cu depistarea comportamentelor corecte si gresite. Capacitatea de a distinege intre bine si rau este foarte importanta pentru un arbitru, care ia decizii care afecteaza vietile altora si care are datoria de a fi impartial.

Avantaje
 

 

   

Arbitrajul este de obicei mai rapid i mai scurt dect litigiul dac ai un termen limit pana la care trebuie s vii cu o decizie, un arbitru poate de cele mai multe ori sa se ncadreze in acest termen limit , asigurndu- i o finalitate. asigurnduArbitrajul permite alegerea celui care ia decizia(arbitrului) p r ile implicate n disput pot alege arbitrul pe care l consider cel mai eficient, expert n domeniul respectiv, nefiind nevoite s accepte orice judec tor ( jura i) caruia i este atribuit audierea cazului. Arbitrajul este mai comod(avantajos) deoarece audierile pot fi stabilite la ore i n locuri convenabile pentru ambele p r i, arbitru i martori. Arbitrajul permite evitarea unui forum sau sau tribunal(instan ) care poate fi aglomerat sau nu are o legisla ie bine determinat (favorabil ) n ceea ce prive te cazul t u. Arbitrajul asigur un rezultat arbitrajul se termin ntotdeauna cu o decizie final care previne amnarea pe termen lung a disputei. Arbitrajul prezint flexibilitate procedura poate fi organizat eficient, simplificat sau segmentat n func ie de crcumstan e. Arbitrajul este privat audierile n cazul arbitrajului sunt confiden iale, ntlniri private la care publicul i mass media nu au dreptul s participe. Arbitrajul este focusat pe problem ignor sentimentele i minimalizeaz rolul persoanelor, fiind axat pe solu ie nu pe rela ie.

Dezavantaje:
   

Costul una sau ambele p r i trebuie s pl teasc onorariul arbitrului care poate fi destul de mare. Totu i cei care sus in arbitrajul consider c acest onarariu compenseaz sau echvaleaz cu pla ile de judecat . Arbitrul poate lua decizii bazndu-se pe echitate. baznduRela ia p r ilor poate fi periclitat deoarece arbitrajul nu e interesat de componenta emo ional a conflictului, minimalizeaz rolul persoanelor, fiind axat pe solu ie n general nu exist drept la apel(recurs) n cazul arbitrajului n afara cazului n care exist probe care s demonstreze corup ia sau frauda ntr-un caz, decizia arbitrului este ntrincontestabil , ceea ce face foarte important alegerea arbitrului potrivit la nceputul procedurii. C tigurile arbitrajului nu pot fi direct impuse spre deosebire de hot rrile judec tore ti Daca una dintre par i caut executarea unei decizii luate de arbitru(impunerea pl ii uni ca tig), acest trebuie s recurg la tot la o form de hot rre judec toreasc , ac iune numit ac iune de confirmare a unui premiu(c tig) . ac Spre deosebire de mediere i negociere n cazul arbitrajului p r ile i pierd abilitatea de a negocia fiind reprezentate de avocat i l snd ntreaga putere de decizie unui arbitru impartial. Acesta poate de veni cel mai mare inconvenient deoarece altcuiva i revine rolul de a lua decizia final . Totu i atunci c nd p r ile nu se pot pune de acord sub nici o form arbitrajul poate fi singura op iune . Chiar daca acest procedur este considerat mai rapid atunci cnd particip mai mul i arbitri la o disput sincronizarea programelor lor poate deveni o problem , determinnd amn ri n cadrul procedurii.

TIPURI DE ARBITRAJ
  

Arbitrajul baseball este un fel de arbitraj impus in care fiecare individ alege un numar care el/ea crede ca este potrivit.Arbitrul este solicitat sa aleaga una dintre figuri ca si sentinta. Arbitrajul comercial este o disputa intre doua afaceri.Acesta este cel mai des intalnit tip de arbitraj. Arbitrajul ridicat-scazut este o modalitate sa limitezi ridicatriscurile.Tu si cealalta parte stabiliti inainte limitele minime si maxime.Daca rezultatul este mai mic decat minimul prestabilit aparatorul va plati intelegerea minima, iar daca rezultatul este mai mare decat cel maxim stabilit cel platit va accepta maximul stabilit.Daca rezultatul este intre minimul si maximul stabilit atunci decizia apartine arbitrului si va fi acceptata. Arbitrajul fortei de munca implica cerinta curtii de justitie sa rezolve cazuri puse in asteptare.Acest tip de arbitraj se aplica in cazul in care prima este mai mica de 50 000$.

Arbitrajul baseball de noapte este similar cu cel baseball in care fiecare parte alege un numar sa reprezinte valoarea cazului lor,dar numarul nu i se va comunica arbitrului care fixeaza valorile.Partea a carui numar este cel mai apropiat de valoarea arbitrului castiga. In SUA s-a raspandit recent metoda "meb-arb" care inseamna s"meb-arb" medieremediere-arbitrare.Acesta este un proces de solutionare a disputelor care combina caracteristicile ambelor procese mentionate.Majoritatea procedeelor de acest gen necesita existenta unei terte persoane neutre care sa ajute in prima instanta partile si sa le medieze pentru a se intelege asupra cator mai multe probleme, apoi, cu permisiunea partilor, sa ia decizii in ceea ce priveste problemele ramase nerezolvate.Aceeasi persoana neutra poate juca ambele roluri, sau sarcinile pot fi impartite mai multor persoane neutre. In cazul unei "judecate private" arbitrul are experienta de "judecate judecator,iar decizia are valoare consultativa sau,daca partile semneaza un contract,obligatorie. In "mini-proces" partile prezinta cazurile pe care le-ar prezenta intr"mini-proces" leintrun proces in instanta,uneori ajungandu-se la un soi de acord mutual.Miniajungandumutual.Miniprocesul poate fi combinat cu "judecata privata". "judecata privata". "Arbitrajul ofertei finale" este acea metoda in care partile prezinta finale" arbitrului solutia la care tine fiecare,iar arbitrul alege una din ele,fara dreptul de a o modifica.