MANAGEMENTUL CICLULUI DE

EXPLOATARE STRATEGII
FINANCIARE PE TERMEN SCURT

2012
 Capitolul 1.
Continutul, trasaturile si particularitatile ciclului de exploatare
 Orice intreprindere, pentru a-si atinge obiectivul
propus, de desfasurare a activitatii economice,
necesita utilizarea nu numai a masinilor, utilajelor,
cladirilor si a altor instrumente, ci si asigurarea
materiilor prime si materialelor necesare, sculelor,
dispozitivelor, verificatoarelor, a stocurilor de
semifabricate si productia neterminata in diferite
stadii, in vederea desfasurarii continue a activitatii,
precum si detinerea si stocarea pe anumite
intervale de timp a produselor finite pentru
realizarea ritmicitatii livrarilor catre beneficiari.
Totodata, in urma livrarii produselor finite,
intreprinderea inregistreaza, in mod normal, creante
fata de clienti sau este beneficiara unor titluri de
credit incasabile la termen sau scontabile la bancile
comerciale. De asemenea, in urma activitatii
economico-financiare desfasurate, intreprinderea in
mod normal, inregistreaza in contul sau
disponibilitati banesti necesare reluarii activitatii sale
si onorarii obligatiilor fata de stat.
 1.2 Activele circulante
 Acestea se individualizeaza prin urmatoarele
trasaturi caracteristice:
 sunt capitaluri banesti a caror necesitate este
impusa de asigurarea continuitatii fabricatiei si a
caror marime este influientata de parametrii
proceselor de aprovizionare, productie, desfacere
 spre deosebire de alta parte a capitalului
intreprinderii (fondul surselor proprii, fondul de
participare la profit, alte fonduri proprii ale
intreprinderii), activele circulante nu se consuma, nu
dispar dupa momentul efectuarii cheltuielilor, ci se
metamorfozeaza dintr-o forma materiala in alta si
raman in permanenta in circuit cel putin la nivelul
initial determinat
 forma de utilizare a activelor circulante o constituie
avansarea ( platile din contul curent) si recuperarea
( incasarile in contul curent), apreciate ca acte ce se
repeta necontenit pana in momentul incetarii
activitatii intreprinderii
 reprezinta o parte considerabila a avutiei nationale
plasata pe termen scurt in vederea folosirii ei cat
mai eficient. Din acest punct de vedere, activele
circulante se aseamana cu activele imobilizate, dar
spre deosebire de acestea din urma, durata
plasamentului este mai scurta, incadrandu-se intr-
un ciclu economic.
 Capitolul 1.
Continutul, trasaturile si particularitatile ciclului de exploatare
 In sfera productiei materiale activele sunt avansate
in urmatoarele stari materiale:
 stocuri de materii prime;
 stocuri de materiale consumabile( carburanti si
lubrifianti, obiecte de inventar, echipament de lucru
si de protectie, piese de schimb);
 stocuri de semifabricate;
 stocuri de productie neterminata;
 soldul cheltuielilor anticipate.
 In sfera circulatiei, activele circulante se
concretizeaza in :
 stocuri de produse in magazine;
 stocuri de produse expediate, neincasate ( creante
fata de terti);
 stocuri de marfuri si ambalaje;
 creante din decontari neincheiate;
 soldul disponibilitatilor banesti ( in cont si in
casierie).
 Activele circulante in sfera productiei au un caracter
complex si eterogen. Ele cuprind in structura lor in
primul rand, stocurile pentru productie care sunt
numai potential productive. Simpla acumulare de
stocuri de materii prime si materiale consumabile nu
reprezinta, in sine, un indiciu al fortei productive a
activelor circulante. Obiectele de inventar,
echipamentul de lucru, piesele de schimb, sunt, de
fapt, nu un obiect al muncii ca materiile prime si
materialele, ci mijloace de munca de natura
mijloacelor fixe. Datorita acestui fapt, ar trebui ca
ele sa fie considerate mijloace fixe si nu active
circulante. Insa, datorita faptului ca asemenea
active sunt extrem de numeroase si, in general de
valori mici, s-a apreciat ca practica financiara ar fi
mult usurata daca toate mijloacele de munca cu
valoarea sub cea prevazuta de lege sau cu durata
de folosinta de pana la un an s-ar procura nu pe
seama fondurilor de investitii, ci pe seama fondurilor
destinate activitatii curente de productie. In
asemenea conditii obiectele de inventar,
echipamentele de lucru si piesele de schimb au
devenit elemente ale activelor circulante.
 Capitolul 2
Determinarea modalitatii de finantare a necesarului de active
circulante
 Echilibrul financiar al intreprinderii rezulta din
confruntarea maselor mari ale bilantului: fondul de
rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment
(NFR), din care rezulta trezoreria (T). Acest
echilibru este determinat conform conceptiilor de
prezentare a bilantului: optica financiara si optica
functionala. Pe baza bilantului financiar care
grupeaza posturile dupa criteriul permanentei,
echilibrul financiar presupune finantarea activului cu
durata mai mare de 1 an din resurse cu scadenta
peste 1 an, iar finantarea activelor sub 1 an din
resurse scadente sub 1 an.
 Un prim echilibru rezulta din confruntarea pasivului
pe termen lung (capitalurile permanente) cu
necesarul permanent (activul imobilizat), asa cum
rezulta din partea superioara a bilantului financiar:
 FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii +
Datorii pe termen lung si mediu) + Provizioane
pentru riscuri si cheltuieli – Necesar permanent
(Active imobilizate nete).
 Aceasta metoda pune in evidenta echilibrul
financiar pe termen lung, fondul de rulment
reprezentand partea din capitalurile permanente
ramasa dupa finantarea imobilizarilor, pe care
intreprinderea o consacra finantarii activelor
circulante. Este partea din capitaluri cu grad de
exigibilitate slab, care serveste finantarii
elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient
de crescut.
 Necesarul de fond de rulment desemneaza nevoile
financiare generate de executarea unor operatiuni
repetitive care compun ciclul de exploatare curenta
(cumparari, vanzari, plati salarii), al carui total
trebuie acoperit cel putin partial de resurse stabile
(fondul de rulment net). El reprezinta banii ce
trebuie rulati in intreprindere pentru a-i asigura
functionarea (dupa finantarea imobilizarilor), care
reclama cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea
facturilor de catre clienti.
 Structura necesarului de fond de rulment cuprinde,
pe de o parte, stocurile (de materii prime, produse
finite, semifabricate) a caror valoare incorporeaza
cheltuielile de fabricatie si, pe de alta parte,
creantele. Din suma acestor componente se scad
datoriile (de exploatare si in afara exploatarii), care
corespund decalajelor intre incasari si plati:
 NFR = Necesitati ciclice – Resurse ciclice, in care:
 Necesitati ciclice = Necesar temporar –
Disponibilitati
 Resurse ciclice = Resurse temporare – Credite de
trezorerie
 Pe baza bilantului contabil financiar si armonizat,
necesarul de fond de rulment se determina ca
diferenta:
 NFR = (Active circulante + Cheltuieli in avans –
Casa si conturi la banci)
 (Datorii ce trebuie platite intr-un an + Credite
bancare +Venituri in avans).
 Capitolul 2
Determinarea modalitatii de finantare a necesarului de active
circulante

 Trezoreria neta (TN) poate fi determinata pornind de la egalitatea de bilant

prezentat tabelar Activ = Pasiv care conduce la confruntarea fondului de
rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezulta
echilibrul financiar al intreprinderii, fiind un rezultat al operatiunilor ce
afecteaza toate posturile de bilant si rezultand din lectura pe orizontala a
bilantului financiar care vizeaza cele doua parti:
 a) Partea superioara: TN = FR – NFR;
 b) Partea inferioara: TN = Disponibilitati – Credite de trezorerie = Trezoreia
activa – Trezoreria pasiva.
 Trezoreria activa cuprinde disponibilitatile curente degajate de functionarea
intreprinderii, la care se adauga plasamentele rambursabile in orice moment
(valori mobiliare de plasament).
 Trezoreria pasiva este reprezentata de creditele bancare curente, soldurile
creditoare de banci si efectele scontate (in afara bilantului).
 c) Pe baza bilantului contabil armonizat, trezoreria este data de diferenta:
 TN = Active circulante respectiv datorii curente nete (E) – NFR.
 Capitolul 3
Analiza datoriilor pe termen scurt
 In procesul activitatii economico-financiare a
oricarei intreprinderi apare necesitatea efectuarii
decontarilor cu cumparatorii, furnizorii, bugetul,
personalul etc. Deoarece momentul achitarii
datoriilor nu coincide, de obicei, cu momentul
aparitiei acestora (la livrarea marfurilor, prestarea
serviciilor, calcularea salariului s. a.), intreprinderea
genereaza atat creante, care reprezinta mijloacele
extrase din circuitul intreprinderii si se reflecta in
Bilant in componenta activelor, cat si datorii, care
reprezinta mijloacele atrase si se reflecta in bilant in
componenta pasivelor.
 Marimea, componenta, structura si viteza de rotatie
a creantelor si datoriilor determina necesitatile
intreprinderii in fondul de rulment, un sir de
indicatori financiari si, in final, profitul intreprinderii,
intrucat intreprinderea poate modifica modul de
efectuare a decontarilor si conditiile contractelor, o
importanta deosebita are controlul permanent al
starii creantelor si datoriilor si gestionarea acestora.
 Datoriile financiare pe termen scurt includ
datoriile legate de angajarea capitalului atras.
Capitalul atras il constituie creditele bancare si
imprumuturile in valuta nationala si straina primite
de catre intreprindere de la alte persoane fizice si
juridice, pe un termen stabilit si pentru o anumita
plata.
 Datoriile financiare pe termen scurt includ
datoriile legate de angajarea capitalului atras.
Capitalul atras il constituie creditele bancare si
imprumuturile in valuta nationala si straina primite
de catre intreprindere de la alte persoane fizice si
juridice, pe un termen stabilit si pentru o anumita
plata.
 Datoriile financiare pe termen lung cuprind:
 creditele, inclusiv overdrafturile. Creditele
sunt primite de la institutiile bancare.
Overdraftul este un credit bancar primit de
intreprindere prin eliberarea unui cec, a dispozitiilor
de plata la o suma care depaseste soldul
mijloacelor banesti in contul de decontare.
Conditiile overdraftului sunt stipulate in contractul
incheiat intre banca si client in momentul deschiderii
contului bancar.
 Imprumuturile. Acestea pot fi primite de la
intreprinderi - parti nelegate si legate, persoane
fizice, personalul intreprinderii etc.In functie de
termenul rambursarii, creditele bancare si
imprumuturile pot fi:
 pe termen scurt, al caror termen de achitare nu
depaseste 12 luni calendaristice, fiind o sursa de
formare a mijloacelor circulante;
 pe termen lung, cu durata de achitare mai
mare de 12 luni calendaristice, primite in scopul
efectuarii investitiilor capitale si financiare pe
termen lung, procurarii de mijloace fixe,
echipamente, utilaje, noi tehnologii, achizitii de
intreprinderi.
 Capitolul 3
Analiza datoriilor pe termen scurt
 Forme ale creditului pe termen scurt:
 credite cu caracter general;
 credite legate direct de un activ circulant;
 angajamentele pe semnatura;
 finantarile comertului international etc
 Creditele pentru export se acorda pentru
acoperirea nevoilor aparute ca urmare a
operatiunilor de export de bunuri sau servicii. In
aceasta categorie distingem:
 credite garantate cu creante asupra strainatatii;
 credite furnizori;
 credite comerciale acordate nerezidentilor;
 alte credite de trezorerie.
 Finantari nebancare pe termen scurt
 Acestea se refera la[1]:
 credite comerciale furnizori;
 credite pe baza de bilete de trezorerie;
 avansuri primite de la clienti;
 finantari de la grup.
 Creditele comerciale furnizori apar cu caracter de
permanenta la majoritatea firmelor, fiind apreciate,
indeosebi, de firmele mici si mijlocii si firmele cu
crestere rapida. Acestea sunt plati amanate pentru
materiile prime, materiale consumabile si marfuri
primite de la furnizori sau pentru serviciile prestate
de catre acestia.
 Creditele comerciale sunt creditele pe care si le
acorda direct participantii la relatiile contractuale
fara interventia unei verigi intermediare. Acest tip de
credit este acordat de catre furnizor cumparatorului
pe perioada de timp de la livrarea bunurilor sau
prestarea serviciilor si pana la incasarea
contravalorii lor. Este un mijloc de finantare pe
termen scurt care variaza de la cateva zile pana la
90 zile, in conformitate cu clauzele contractuale.
Acest tip de finantare contractulala nu este purtator
de dobanda.

[1] Berceanu, Dorel: Deciziile financiare ale firmei,
Ed. Universitaria, Craiova, pag.203
 Capitolul 3
Analiza datoriilor pe termen scurt
 Creditele pe baza de bilete de trezorerie se obtin
de firme prin emiterea si plasarea in public a
biletelor de trezorerie cu scadenta de pana la un an
si cu o dobanda atragatoare pentru detinatorii de
disponibilitati banesti. In mod normal, astfel de
credite trebuie sa fie utilizate pentru nevoi
temporare, ciclice sau sezoniere.
 Din punct de vedere financiar, biletele de trezorerie
sunt asemanatoare obligatiunilor, cu deosebirea ca
imprumutul care va fi mobilizat este pe termen
scurt. Pentru firmele emitente biletele de trezorerie
prezinta urmatoarele avantaje[1] :
 reprezinta o sursa de finantare extrabancara, dand
firmelor o anunita autonomie in raport cu bancile;
 costul lor este mai putin ridicat decat in cazul
creditului bancar;
 sunt foarte flexibile in materie de durata si de rata a
dobanzii;
 se asigura o anumita publicitate firmei care recurge
la plasarea pe piata a acestor bilete de trezorerie.
 echilibrului dintre incasari si plati, intre nevoile de
[1] Turliuc, V si colab. :Dimensiunea financiara a
intreprinderii, Editura Eco Art, Iasi, Pag.86
 Planificarea financiara pe termen scurt
 Managerul financiar al unei societati comerciale
urmareste realizarea concomitent a:
 echilibrului pe termen scurt, prin previzionarea
fluxurilor financiare de intrare/iesire din trezorerie, si
a
 echilibrului pe termen mediu si lung, prin
desfasurarea unui proces investitional indreptat
catre dezvoltare si modernizare, care sa genereze
fluxuri de fonduri care sa depaseasca cheltuielile
initiale.
 Pe termen scurt, deciziile de finantare se refera la
stabilirea si acoperirea cu mijloace banesti a
sarcinilor de exploatare, intocmirea unui buget de
venituri si cheltuieli, inclusiv determinarea
necesarului de credite pe termen scurt si a
costurilor generate de acestea.
 Generic, previziunea echilibrului financiar pe termen
scurt este numita gestiune de trezorerie, al carei rol
esential consta in proiectarea si urmarirea
finantare generate de activele circulante si sursele
posibil de mobilizat – vizand corelarea volumului,
periodicitatea si ritmul acestora.
 Capitolul 3
Analiza datoriilor pe termen scurt

 Gestiunea activelor circulante, distingand cele trei mari grupe:

 stocurile;
 creantele – client;
 incasari de trezorerie.
 Gestiunea surselor de finantare a activelor circulante:
 fondul de rulment;
 creantele – furnizor si avansurile creantelor – client;
 creditele bancare pe termen scurt.
 Gestiunea plasamentelor pe termen scurt:
 bonuri de tezaur;
 conturi bancare la termen;
 certificate de depozit etc.
 Capitolul 3
Analiza datoriilor pe termen scurt

 Metoda bugetului de trezorerie

 Bugetul de trezorerie reprezinta previziunea incasarilor si platilor,
indiferent daca acestea provin din ciclul de exploatare sau nu.
 Cand firma dispune de un sistem bugetar complet – respectiv
intocmeste buget pentru productie, pentru vanzari, pentru investitii
etc. – bugetul de trezorerie va fi intocmit cu informatiile culese din
aceste bugete, iar coerenta si fiabilitatea sa va fi mare.
 La realizarea bugetului de trezorerie trebuie sa se tina seama de
intervalele de incasare/plata, precum si de prevederile legislative
care reglementeaza aceste decalaje.
 Daca intre incasari si plati se previzioneaza un deficit si, totodata,
durata acestuia, trezorierul va alege – in functie de dimensiunea
acestuia si posibilitatile de finantare – intre mai multe actiuni
posibile, care vor avea ca rezultat:
 marirea fondului de rulment;
 contractarea unui nou credit bancar pe termen scurt.