OASELE Tesuturile conjuctive dure formeaza oasele.

Oasele sunt organe rezistente si elastice, cu forme si structure variabile, in functie de dispunerea lor si de rolul indeplinit. Totalitatea oaselor formeaza sistemul osos. Osul este unitatea morfo-functionala a sistemului osos. Oasele, impreuna cu articulatiile formeaza scheletul. Scheletul reprezinta suportul morphologic si functional al muschilor striate scheletici, impreuna cu care constituie sistemul locomotor. Scheletul cuprinde peste 200 de oase, grupate dupa regiunile corporale. Scheletul capului o Neurocraniul (cutia craniana) 4 oase pereche 2 Temporale 2 Parietale 4 oase nepereche Frontal Etmoid Sfenoid Occipital o Viscerocraniul (oasele fetei) Mandibula Maxilar Oasele zigomatice Nazale Lacrimale Scheletul trunchiului o Coloana vertebrala: 33 (femei) 34 (barbati) vertebre Cervicala 7 vertebre (C1 C7) o C1 Atlas o C2 Axis o C7 cocoasa Toracica sau dorsala 12 vertebre (T1 T12 sau D1 D12) Lombara 5 vertebre (L1 L5)

o La nivelul L2 se termina coloana vertebrala, aici are originea nervul sciatic Sacrala 5 vertebre sudate (sacrum osul sacru) Coccigiana 4 (femei) 5 (barbate) vertebre (coccis) Curburile coloanei cervicale: Curbura cervicala Curbura toracala Curbura lombara o Coastele 12 perechi de coaste Primele 7 perechi, coaste sternale sau adevarate Coastele 8 12 coaste false, din care coastele 11 si 12 sunt coaste flotante Arcul cartilaginos al coastelor leaga coastele 6 10 o Sternul Manubriu Corp Apendice xifoid Scheletul membrelor superioare o Centura scapulara Omoplat (scapula) Clavicula o Membrul liber Brat Humerus Antebrat Ulna (cubitus) Radius Mana (27 de oase) Carpiene (8 oase pe doua randuri) Metacarpiene (5 oase numerotate de la degetul mare police de la 1 la 5) Falange (14 oase, 3 oase la fiecare deget, 2 oase la degetul mare) Scheletul membrelor inferioare o Centura pelviana

 2 oase coxale (impreuna cu osul sacrum si coccisul, formeaza bazinul) Osul iliac Osul ischion Pubele o Membru liber Coapsa Femur (cel mai lung os al corpului) Genunchi Patela (rotula) Gamba Tibie Fibula Picior Tarsiene Metatarsiene Falange Calcaneu (calcai) Clasificarea oaselor Oase lungi o Membre femur Oase late o Omoplat o Scapula o Oasele craniului o Oasele bazinului o Sternul Oase scurte o Extremitatile membrelor falange Oase pneumatice o Oasele fetei Functiile sistemului osos: Functia mecanica: o De sustinere a tesuturilor moi ale organismului

o De locomotie, constituind componentele passive ale sistemului locomotor si sistemul de parghi pe care actioneaza muschii o De protectie a unor organe vitale (creier, inima, plamani etc.) Functia metabolica - depozit de saruri minerale, la nivelul oaselor se desfasoara continuu procese de fixare sau mobilizare a substantelor minerale Functia hematopoietica formarea elementelor figurate ale sangelui in maduva osului spongios Maduva rosie aflata in toate oasele nou nascutului si in oasele late ale adultului rezerva de celule rosi Maduva galbena rezerva de grasime Maduva cenusie aflata in oasele varsnicului are rol de umplutura ARTICULATIILE Articulatiile sunt formatiuni structurale de legatura dintre oase. In functie de mobilitatea pe care o permit, ele se clasifica in: fixe, mobile si semimobile. Articulatiile fixe sau cu mobilitate foarte redusa SINARTROZE cele doua oase care se articuleaza sunt unite prin tesut fibros, cartilagilaginos sau osos. Se impart in: o Sindesmoze legatura dintre oase se face prin tesut fibros se intalnesc la nivelul craniului si mai poarta numele de suturi. Dupa forma suprafetelor de contact suturile sunt : Dintate marginile sunt in dinti de fierastrau (sutura frontoparietala) Scuamoase - marginile sunt subtiate si se suprapun (sutura tempo-parietala) Plane marginile sunt drepte, fara dinti (oasele nazale) o Sincondroze interpunerea de tesut cartilaginos intre oasele care se articuleaza. Tesutul cartilaginos poate fi hialin, cum sunt cartilajele costale sau fibro-cartilaginos. Cum sunt discurile intervertrebrale, cartilaje de crestere si simfizele. o Sinostoze se formeaza prin osificarea la varsta adulta a sindesmozelor si sincondrozelor, ca de exemplu, osificarea suturilor, a cartilajelor de crestere etc. Articulatiile mobile DIARTROZE permit miscari de flexie, extensie, abductie, rotatie sau miscari combinate. Capetele oaselor au cartilaje articulare hialine. Intre ele exista o cavitate articulara cu lichid sinovial. La unele

articulatii, in cavitatea articulara exista discuri sau meniscuri articulare din cartilaj fibros. Dupa gradul lor de mobilitate se impart in o Artrodii - sunt diartrozele cu cel mai mare grad de mobilitate si se gasesc mai ales la nivelul membrelor. o Amfiartroze au mobilitate mai redusa, de aceea sunt numite si articulatii semimobile. Articulatiile mobile DIARTROZELE: o Fetele articulare sunt suprafete netede situate pe extremitatile de articulatie a oaselor o Cartilajul articular este format din tesut cartilaginos hialin si acopera fetele articulare avand aceeasi intindere ca si ele, are rolul de tampon, amortizand presiunea data de greutatea corpului. o Fibrocartilajul periferic are rolul de a mari suprafata articulara o Discul sau meniscul articulare sunt fibrocartilaje interpuse intre doua fete articulare care nu se potriivesc (meniscurile articulatiei genunchiului, discul articulatiei temporo-mandibulare) o Capsula articulara este un manson fibros, ce se insera pe oasele care se articuleaza. Este captusita la interior cu membrana sinoviala si la exterior de ligamente. o Ligamente sunt formatiuni fibroase, care se prind pe oasele articulatiei. o Membrana sinoviala formeaza stratul intern al capsulei articulare si se prinde pe os la periferia cartilagiului articular, deci nu il acopera. o Lichidul sinovial este secretat de epiteliul membranei sinoviale si favorizeaza alunecarea la nivelul cartilajelor articulare prin ungere, deoarece are in compozitia sa chimica substante grase. o Cavitatea articulara este spatiul virtual in interiorul articulatiei, specific diartrozelor, in care se gaseste o cantitate mica de lichid sinovial. Miscarile in articulatii: Miscarile articulatiei mobile: o Flexie FL o Extensie EXT o Abductie ABD o Adductie ADD o Circumductia o Antepulsia o Retropulsia o Pronatia

o Supinatia Leziuni ale articulatilor: Entorsa Luxatia MUSCHII Totalitatea muschilor din organism formeaza sistemul muscular. Muschii reprezinta aproximativ 40% din greutatea corpului. Dupa locul pe care il ocupa in organism si funtia indeplinita, muschii se clasifica in: muschi scheletici (somatici) si muschi viscerali. Muschiul cardiac (striat reticular) Muschi viscerali (netezi) muschi involuntari (organele interne, sub forma de tunici circulare sau longitudinale) se afla in structura organelor interne si a vaselor de sange. Muschi (striati) scheletici (somatici) muschi voluntari Muschii scheletici constituie componentele active ale sistemului locomotor. Sunt muschi striati voluntari. Contractia acestora se efectueaza la comanda directa a sistemului nervos central. Muschii scheletici mentin pozitia corpului prin contractii tonice (tonus muscular) si asigura deplasarea prin contractii rapide determinate de impulsurile provenite de la sistemul nervos. Muschiul este compus din: Corpul muscular (invelit de perimisium) aici au loc leziunile Jonctiunea miotendinoasa (aici se produc leziunile prin suprasolicitare) Tendonul (aici se produc tendinite si peritendinite) Burse seroase anexe Fibra musculara este alcatuita din: Membrana (sarcolema) Protoplasma (sarcoplasma) Nuclei Mitocondrii Miofibre (alcatuite din actina si miozina-proteine cu rol contractil dar se mai gasesc si proteine ca mioglobina si enzime ce participa la contractie (creatin fosfat si aldolaze) Sistemul muscular este format din: o Muschii capului Muschii mimici

 Muschii cutanati in jurul orificiilor orbitale, nazale si orificiului bucal (orbicularul buzelor) Muschii masticatori Maseteri si temporali Muschii limbii Muschii extriseci ai globului ocular o Muschii gatului Pielosul gatului 2 Muschii sternocleidomastoidieni Hioidieni o Muschii trunchiului Muschii spatelui si al cefei Trapez Romboid Marele dorsal Muschii oblici externi Muschii fesieri Muschii toracelui Pectorali Dintati Intercostali Diafragma Muschii abdomenului Drept abdominal Oblici o Muschii membrelor Muschii membrului superior Muschii umarului o Deltoid Muschii bratului o Biceps brahial o Triceps brahial Muschii antebratului o Pronatori o Supinatori Muschii membrului inferior Muschii fesieri

 Muschii coapsei o Croitor o Cvadriceps femural o Biceps femoral Muschii gambei o Muschii gastrocnemieni o Muschii soleari o Muschiul tibial0 Dupa forma muschii se impart astfel: Muschi lungi (muschiul croitor) Muschi lati (marele dorsal) Muschi scurti (anconeu muschiul cotului) Muschi circulari (se afla in jurul orificiilor (cav. Bucala, orbite) si sfincterelor (sfincterul anal) Dupa asezare muschii se impart astfel: Profunzi De suprafata Dupa locul de insertie muschii se impart astfel: Majoritatea se insera pe oase Pe membrane (stomac) Pe piele (scalpel, pielosul gatului) Dupa numarul de insertii muschii se impart astfel: Muschi cu 2 capete (biceps) Muschi cu 3 capete (triceps) Muschi cu 4 capete (quadriceps) Rolul muschilor Impreuna cu oasele o Locomotor o Formeaza cavitati Depozit de sange Termic (regleaza temperature Caracteristicile muschilor: Contractibilitate reprezinta proprietatea muschilor de a raspunde prin contractie la actiunea unui stimul Elasticitate reprezinta proprietatea muschiului striat de a reveni la forma initiala, dupa incetarea actiunii fortei care a determinat extensia sa. Plasticitate reprezinta proprietatea muschilor netezi viscerali de a-si mentine constanta tensiunea la diferite grade de distensie.

 Excibilitate PIELEA Pielea reprezinta un adevarat organ neuroendocrin si este formata din 3 straturi: epiderm, derm si hipoderm. Epiderm este componenta externa a pielii alcatuita din urmatoarele straturi de la suprafata spre profunzime: o Stratul cornos (intr-o permanenta exfoliere) o Stratul precornos (format din lucidum si granulos) o Stratul mucos (sau filamentos) o Stratul bazal sau germinativ (contine melanocite, celule specializate in secretia de melanina) FUNCTIILE epidermei: De protectie (prin producerea de keratina si melanina) Secretorie (secreta sebum prin glanda sebacee, si lichid sudoripar prin glandele sudoripare) De protectie antimicrobiana si antimicotica (prin descuamare si mentinere aunui PH acid 4-6) Pilogeneza (originea firului de par) Bariera semipermeabila (impiedica intrarea unor substante si organisme in corp) Derm este format din doua componente: o Corpul papilar o Corion aici se gasesc fibre de colagen, elastice si de reticulina care sustin si protejeaza epidermul FUNCTIILE dermului: Imunologica (contine proteine plasmatice ce actioneaza ca anticorpi) Mediere (schimburi metabolice intre piele si organism) Hipoderm este alcatuit dintr-un strat fibros-grasos ce sintetizeaza si depoziteaza grasimea, aici sintetizandu-se si prostaglandinele cutanate cu rol complex in organism. Pielea are si functie exteroceptiva prin prezenta unor receptori la acest nivel: Corpusculi Meissener si discurile Markel situati la baza folicului pilos pentru sensibilitatea tactila Corpusculi Valter-Paccini in profunzime pentru presiune Corpusculi Krause in dermul superficial pentru frig Corpusculi Ruffini in dermul profund si hipoderm pentru cald Terminatii nervoase libere in dermul superficial pentru durere