Sistemul muscular 

Popescu Georgiana-Mihaela,Facultatea de Biologie,UAIC

Sistemul muscular
•  reprezintă 40% din suprafața corpului 
• este format din 600 de mușchi scheletici
cu rol în mișcare 

Mușchiul reprezintă un organ alcătuit dintr-

un țesut contractil de culoare roz-roșiatică
format din celule musculare ce alcătuiesc
corpul mușchiului la capătul căruia se află
uneori unul sau mai multe tendoane .
 Structura mușchiului scheletic

1. Țesut muscular striat - format din fibre musculare lungi grupate în

fascicule
2. Țesut conjunctiv – la suprafața mușchiului și printre fibrele musculare .
La capetele mușchiului țesutul se adună în tendoane prin care
mușchiul se prinde de oase .
Substanțe
nutritive și O2
Vasele de sânge
MUȘCHI
(țesutul conjunctiv)
CO2 și substanțe toxice
Structura mușchiului scheletic

Fig.2.Fibre musculare
Fig.1.Alcătuirea unui mușchi văzute la microscop
Structura mușchiului scheletic

3. Fibre nervoase senzitive – culeg informații de la

receptorii din mușchi și tendoane
4. Fibre nervoase motorii- aduc comenzi de la sistemul
nervos central
 Grupele de mușchi scheletici 

MUȘCHII CAPULUI 
1. Mușchii mimicii - realizează expresiile faciale
care însoțesc vorbirea , emoțiile
2. Mușchii masticatori – pun în
mișcare mandibula : maseter , temporal

Fig.3. Mușchii capului și

gâtului
 Grupele de mușchi scheletici 

• MUȘCHII GÂTULUI : pielosul gâtului,

sternocleidomastohioidian
• MUȘCHII CEFEI ȘI AI SPATELUI : Mușchii
trapez , marele dorsal  pectorali 
• MUȘCHII PĂRȚII ANTEROLATERALE A
TORACELUI : pectoral mare ,
dințat mare,intercostali , diafragm  Mușchii
Mușchiul drept
intercostali
• MUȘCHII ABDOMENULUI : drept abdominal
abdominal,oblici
Mușchiul
trapez

Marele dorsal
Fig.4.Mușchii trunchiului
 Grupele de mușchi scheletici

• MUȘCHII MEMBRELOR SUPERIOARE : 

1. Mușchii umărului : deltoid
2. Mușchii brațului : biceps brahial, triceps brahial,
3. Mușchii antebrațului : flexori și extensori ai
degetelor , mușchii mâinii
• MUȘCHII MEMBRELOR INFERIOARE 
1. Mușchii centurii pelviene: mușchii fesieri
2. Mușchii coapsei : cvadriceps femural, croitor,
biceps femural
3. Mușchii gambei  : mușchii gemeni , mușchii
piciorului  
Fig.5.Mușchii membrului
superior
 Mușchii fesieri 

Mușchii coapsei 

Mușchii gemeni 

Fig.6. Mușchii membrului inferior

 Proprietățile mușchilor 

Mușchii prezintă patru proprietăți specifice :  

• excitabilitatea – capacitatea mușchilor de a răspunde
la stimuli (influxuri nervoase);
• contractilitatea – sub influența mesajelor nervoase,
mușchii se contractă (se scurtează, apropiindu-și
capetele și apropiind între ele oasele pe care sunt
fixați);
• extensibilitatea – capacitatea mușchilor de a se
alungi, de a se întinde sub acțiunea unei forțe;
• elasticitatea – capacitatea mușchilor de a reveni la
forma inițială după încetarea acțiunii forței.
   Fig.7.Contracția mușchiului
 Articulațiile

• Scheletul este format din oase legate prin articulații. El asigură suportul

necesar pentru mușchi fiind componenta pasivă a mișcării. 
• Articulațiile - zonele în care vin în contact două sau mai multe oase și se
clasifică în :
1. Fixe –nu permit modificarea poziției oaselor
2. Semimobile- permit doar o mișcare limitată
3. Mobile – permit schimbarea poziției oaselor în articulație iar articulația
este acoperită de o capsulă articulară iar oasele sunt conectate prin
ligamente
Fig.8.Articulația cotului Fig.9.Articulația genunchiului
 Tipurile de pârghii 

• La nivelul articulațiilor oasele formează pârghii de trei tipuri acționate

de mușchi :
1. De ordinul l: punctul de sprijin se află între punctele de aplicație ale
celor două forțe. Exemplu: mișcarea capului spre spate.
2. De ordinul II: punctul de aplicație al forței rezistente se află între
articulație și cel al forței active. Exemplu: ridicarea pe vârfurile
picioarelor.
3. De ordinul III: punctul de aplicație al forței active este situat între cel
al forței rezistente și punctul de sprijin. Exemplu: îndoirea
antebrațului.
Fig.10.Tipurile de pârghii