1. Enumerati si descrieti cele 3 radacini internationale ale aparitiei handbalului.

a. Danemarca(1904) HAANDBOLD Holger Nielsen-teren de 45mX35m,poarta de 2mX3m,echipa

de 7 jucatori,se juca cu minge de fotbal.
b. Cehoslovacia(1905) HAZENA Vaclav Karas,a fost introdus in programa scolara,dar a
fost si cadru competitional cu regulament. (Ceska Hazena)
c. Germania (1919) HANDBALL Karl Schelentz,numit si jocul mare cu 11 jucatori,pe
teren de fotbal,sport national:GROSSFELD HANDBALL,avand si cupa germaniei(1920):10
echipe masculine,4 echipe feminine si 4 echipe de juniori.

2. Descrieti aparitia handbalului la nivel national.

In Romania,handbalul a patruns prin FILIERA GERMANA imediat dupa lansarea lui

oficiala la Berlin.
Data nasterii handbalului in Romania este 1921 18 iunie,locul Stadionul Central din
Sibiu. In 1936 handbalul este introdus pt prima data in programul Jocurilor
Olimpice(Romania-loc V). In 1938 prima editie a Campionatelor Mondiale(Romania-loc
V).

3. Prezentati principalele rezultate ale handbalului la nivel international.

Romania a castigat la jocurile de handbal 20 medalii de aur,11 de argint si 16 de

bronz din 1936 pana in prezent.

4. Numiti reprezentanti importanti si echipe de marca din handbalul romanesc si

descrieti realizarile acestora.

Virgil Hnat-inventatorul aruncarii prin evitare

Cornel Otelea-primul triplu campion mondial
Ioan Moser, Gheorghe gruia(desemnat cel mai bun handbalist din toate timpurile,in 7
ani diferiti desemnat ca HANDBALISTUL NR. 1 AL LUMII) la vremea respectiva cei mai
buni jucatori ai lumii.

5. Handbalul ca fenomen sportiv.

Joc dinamic,popular,palpitant,dezvolta lucrul in echipa.Este un joc in care toate

calitatiile motrice sunt intalnite(viteza,coordonare,rezistenta,forta). Este
considerat ATLETISM CU MINGEA, este cel mai rapid joc de interior si cel mai
popular joc din Europa Sport Olimpic in 1936.

6. Terenul de joc.

Dreptunghi cu lungimea de 40m si latimea de 20m. Are 2 spatii de poarta si 1 zona

de joc. Are linii de poarta(liniile laturilor scurte), linii de margine(liniile
laturilor lungi) si 1 zona de siguranta(1m de-a lungul liniilor de margine si 2m in
spatele liniilor de poarta). Poarta are 3X2m.

7. Caracteristicile jocului de handbal.

Joc sportiv tanar,atractiv, spectaculos, colectiv, accesibil tuturor deoarece are o

tehnica simpla si usor de invatat. Se desfasoara dupa un regulament usor de inteles
tuturor categoriilor de varsta, contribuie la mentinerea starii de sanatate, ajuta
la dezvoltarea fizica armonioasa, la dezvoltarea calitatiilor motrice si psihice si
la insusirea deprinderilor motrice.

8. Tendinte de dezvoltare si evolutie a handbalului pe plan mondial.

9. Handbalul ca mijloc al educatiei fizice.

Este mijloc al educatiei fizice deoarece contribuie la la intarirea sanatatii, la
dezvoltarea fizica armonioasa, la dezvoltarea unor calitati motrice si la insusirea
deprinderilor motrice. Creste indicii de pregatire fizica,contribuie la intarirea
sanatatii si la formarea personalitatii. Poate fi practicat la nivel
inalt(performanta) si este intr-o continua dezvoltare tehnico-tactica.

10. Modalitatea de compunere si clasificare a echipelor de handbal adaptat

persoanelor cu disabilitati.

Gasim handbalul in competitii speciale ca ramuri sportive cu conditii materiale

organizatorice specifice nevoilor speciale.

11. Handbalul ca mijloc de recuperare.

Este intalnit in recuperarea diferitelor deficiente specifice persoanelor cu

handicap, ajuta la ameliorarea suferintelor, inlatura/atenueaza complexele. Are
caracter atractiv si variat al stiintelor, emulativ, alegere corecta a exercitiilor
si mijloacelor specifice, ordine corecta(usor-greu,simplu-complex), dozare precisa
si atenta, etc.

12. Valoarea terapeutica a sportului si a handbalului.

A sportului- are contributii importante in recuperare, are rol in recuperarea

fortei musculare, a rezistentei, a coordonarii si echilibrului si stimuleaza
activitatea intelectuala.
A handbalului-furnizeaza coordonarea bratelor in activitatea de deplasare,
imbunatateste agilitatea, echilibrul si controlul kinestezic sunt favorizate,
creste forta mobilitatii si a rezistentei musculare, ameliorarea functiilor
respiratorie si cardio-vasculara. Face recuperarea mai accesibila si mai
interesanta intr un mod distractiv.

13. Principii didactice in sportul adaptat.

-principiul participarii constiente si active

-principiul unitatii dintre senzorial si rational, dintre concret si abstract
-p insusirii temeinice si a durabilitatii rezultatelor obtinute
-p accesibilitatii
-p individualizarii
-p adaptarii si readaptarii probresive la tipul de solicitare

14. Enumerati si descrieti principalele competitii la handbalul la persoane cu

handicap.

a. Jocurile paraolimpice pt persoane cu dizabilitati fizice, mentale si senzoriale.

Includ persoane cu handicap de mobilitate(amputatii, dizabilitati vizuale,
paralizie cerebrala, etc), au loc odata la 4 ani
b. Jocurile dealphympics (pt surzi)
c. Jocurile special olimpics (pt scaun cu rotile)
d. Jocurile Commoncuheal

18. Regulamentul jocului de handbal la locurile dealphympics.

Este jucat de surzi, deci mingea va avea clopotei. Regulament lalfel ca si jocul
normal de handbal.

19. Regulamentul jocului de handbal la jocurile special olimpics.

Dimensiunile terenului pot fi modificate, dar se mentine latimea deoarece este mai
importanta decat lungimea.
21. Teste de evaluare a aptitudinilor din handbal (HANDBAL SKILLS ASSESMENT TESTS)
pentru pesoanele cu disabilitati si handicap.

4 teste: aruncarea la tinta, viteza de pasare, dribling si puterea de aruncare, dar

si alergare de viteza, saritura in lungime, aruncare de la distanta si joc
bilateral.

22. Competitiile abilitatilor individuale ale handbalului adaptat.

Sunt importante pt jucatori cu un nivel scazut al abilitatiilor sportive. Sunt 3

probe care compun aceste intreceri, iar scopul final al jucatorului va fi suma
scorurilor obtinute.
-pasa la tinta-are ca scop masurarea abilitatii de a pasa cu o mana
-driblingul-are ca scop masurarea vitezei si abilitatii de a dribla
-aruncarea la poarta-are ca scop abilitatea de a arunca la poarta

23. Descrieti asezarea pe posturi in handbalul cu scaun rulant.

Extrema stg Aparator lat stg

Intern stg Aparator intern stg
Centru aparator central
Extrema dr Aparator lat dr
Intern dr Aparator intern dr
Pivot Pivot

24. Modificari ale regulamentului de handbal la competitiile adaptate scaunului

rulant.

La jucarea mingii-aruncarea
Prinderea
Tinerea mingii cu ajutorul mainilor
Impingerea
Lovirea

ESTE PERMIS-tinerea mingii 3 sec, impingerea scaunului si driblarea mingii, punerea

mingii in poala (nu intre genunchi) in timpul impingerii scaunului

NU ESTE PERMIS-sa atinga mai mult decat odata mingea in drigling cu exceptia
cazului in care a fost atinsa de un alt jucator sau a atins poarta.

25. Caracteristicile jocului de handbal. AM SCRIS MAI SUS

26. Ex pt recuperarea motorie a articulatiei cotului cu mijloace din handbal.

Aruncari, prinderi, indoiri, intinderi (cu bratului afectat), dribling.

27. Ex pt recuperarea motorie a articulatiei scapulo-humerale cu mij din handbal.

Aruncari, prinderi, rotari cu mingea apucata, aruncari azvarlite de deasupra

umarului.

28. Ex pt recuperarea motorie a mainii cu mij din handbal

Aruncarea la poarta, dribling, prindere prin apucare, pase repetate.

29. Ex pt recuperarea motorie a trenului inferior cu mij din handbal.

Dribling cu trecerea alternativa a mingii pe sub picioare prin ridicarea

genunchiului, aruncarea la poarta din saritura, dribling cu pas adaugat/incrucisat.

30. Ex pt corectarea cifozei toracale cu mij din handbal.

Extensii de cap, gat, trunchi, pase de sus de deasupra capului spre poarta/partener

31. Ex pt corectarea scoliozei in S cu mij din handbal.

Aruncari, prinderi, indoiri, rasuciri, pase cu mana opusa convexitatii.

32. Ex pt corectarea scoliozei in C cu mij din handbal.

Aruncari lansate din lateral cu mana de pe partea concavitatii, aruncari la poarta

prin evitare.

33. Ex pt corectarea lordozei cu mij din handbal.

Dribling foarte jos, minge intre genunchi atarnat ridicare genunchi la piept,
mersul piticului printre jaloane cu dribling, dribling si aruncare la poarta din
saritura.

34. Ex pt dezvoltarea coordonarii si pasarii cu mij din handbal.

Pase in 3 cu schimb de locuri, prinderea mingii si pasare din saritura, pase din
alergare, pase de la spate.

35. Ex pt dezv vitezei de reactie cu mij din handbal.

Scoaterea mingii de la adversar, dribling cu schimbare de directie, pasi adaugati

cu schimbare de directie.

36. Ex pt dezv vitezei de deplasare cu mij din handbal

Dribling cu cresterea progresiva a vitezei, pase din alergare, aruncarea la poarta

din alergare, scoaterea mingii de la adversar.

37. Ex pt recuperarea motorie a articulatiei coxo-femurale cu mij din handbal.

Dribling cu trecerea alternativa a mingii pe sub picioare, mers cu ridicarea

genunchiilor la piept.

38. Ex pt corectarea cifozei lombare cu mij din handbal.

Mers pe varfuri cu tinerea unei mingii la ceafa, la 3 pasi ducerea unui picior
inapoi, alergare cu pendularea gambelor inapoi cu o mingie la ceafa.

39. Ex pt corectarea afectiunilor cervicale cu mij din handbal,

Urmarirea mingii ce trece dintr-o mana in alta, aruncarea mingii cu 2 maini inainte
de deasupra capului, rularea mingii pe perete cu ajutorul fruntii.