Sunteți pe pagina 1din 8

Calitatea motrica viteza

1. Defintie
2. Factori determinanti
3. Forme de manisfestare
4. Exemplificari

1. Defintie
Viteza reprezinta capacitatea organismului de a executa acte sau actiuni
motrice, cu intregul corp sau numai cu anumite segmente ale acestuia intr-un
timp cat mai scurt, cu rapiditate maxima, in functie de conditiile existente.
Viteza este o calitate motrica innascuta, mai putin perfectibila, facand parte
din zestrea ereditara, genetica a fiecarui individ.

2. Factori determinanti
Viteza, aptitudine motrica ereditara este influentata de o serie de factori
morfologici, functionali, biochimici, metabolici si psihologici. In ceea ce
priveste factorii biologici, unii sunt de natura nervoasa, iar altii de natura
musculara.
Ereditatea
Comparativ cu rezistenta si anduranta unde sportivii pot realiza ameliorari
spectaculoase in urma efectuarii unui antrenament adecvat, fara a avea talente
deosebite, viteza nu isi poate asuma aceleasi drepturi prin faptul ca este
determinata de ereditate si necesita mai mult talent natural.
Astfel, mobilitatea proceselor nervoase, alternarea dintre excitatie si inhibitie
si capcacitatea de a regla un model de coordonare neuromusculara, pot determina o
frecventa motorie superioara. Nu trebuie uitat faptul ca intensitatea si frecventa
impusurilor nervoase reprezinta factorii determinanti in realizarea unei viteza
superioare.
Tot in cadrul oferit de ereditate se inscrie si proprietatea muschilor
scheletici, in special proportia dintre fibrele musculare rapide (FR) si cele lente
(FL), care nu poate fi contestat ca nefiind un factor de limitare a potentialului de
mare viteza. Capacitatea vitezei maxime depinde de cat de multe fibre musculare
rapide sunt antrenate in actiune si de cat de rapida este viteza lor de antrenare.

Timpul de reactie
Reprezinta o calitate umana ereditara caracterizata prin timpul dintre
expunerea la un stimul si prima reactie musculara sau prima miscare efectuata. Din
punct de vedere psihologic, timpul de reactie cuprinde patru componente:
 Aparitia unui stimul la nivel de receptori (vizual si auditiv)
 Propagarea stimulului catre sistemul nervos central
 Transmiterea semnalului de la sistemul nervos central pe cale
nervoasa spre muschi
 Stimularea muschiului sa se contracte si sa efectuze un lucru mecanic
Timpul de reactie trebuie sa fie in mod clar diferentiat de timpul reflex care
este un raspuns inconstient la un stimul. In mod similar, timpul de miscare sau
timpul care trece intre startul si terminarea unei miscari este important la
antrenamentul de viteza. Timpul de reactie este un factor determinant in
majoritatea sporturilor, iar sportivii il pot ameliora printr-o pregatire adecvata.
Timpul de reactie la un stimul vizual este mai scurt pentru atletii antrenati
(0,15-0,20 secunde) in opozitie cu atletii neantrenati (0,25-0,35 secunde).
Timpul de reactie la stimulii sonori este mai scurt, pentru atletii antrenati
(0,05-0,07 secunde), iar pentru atletii neantrenati (0,17-0,27 secunde).

Rezistenta de viteza

Reprezinta capacitatea de a mentine un timp indelungat viteza maximala de


cursa (pentru fiecare tip de cursa aceasta rezistenta de sprint are un caracter diferit,
exemplul cel mai bun dandu-l diferenta intre rezistenta de sprint la 200 m si la 800
m).
Rezistenta de viteza permite sprinterilor de mare performanta sa mentina
viteza maximala de cursa pana la finalul cursei.

Viteza de executie
Reprezentata de viteza cu care se executa o miscare, foarte importanta in
miscarile aciclice, este determinata de:
 Coordonarea neuro-musculara
 Forta maxima a muschilor agrenati in miscare
 Nivelul de insusire a deprinderilor tehnice

Viteza de repetitie

Este data de frecventa miscarilor si poate fi definita ca fiind „frecventa cea


mai inalta cu care se pot repeta miscarile intr-un interval scurt de timp”. Viteza de
repetitie depinde de:
 Mobilitatea proceselor nervoase (excitatie, inhibitie)
 Rapiditatea transmiterii impulsurilor nervoase
 Nivelul de insusire tehnica
 Nivelul de dezvoltare a celorlalte aptitudini motrice
 Integritatea organelor de receptie si executie

Viteza de accelerare

 Concentrarea proceselor nervoase


 Capacitatea de concentrare a atentiei si de mobilizare voluntara la
efort
 Nivelul fortei dinamice in raport cu rezistenta ce trebuie invinsa
 Perceperea si aprecierea corecta a vitezei de deplasare
Tehnica

Viteza, frecventa unui exercitiu si timpul de reactie, sunt adesea in functie de


tehnica. Dobandirea unei forme rationale si eficiente faciliteaza efectuarea rapida
a unui exercitiu prin scurtarea amplitudinii actiunii unor membre, pozitonand
corect centrul de greutate si folosind energia in mod eficient.
Pentru o tehnica buna si eficienta de alergare trebuie sa observati ca atletul:
 Alearga pe pingea, faza de contact a piciorului de sprijin cu pamantul
trebuie sa fie cat mai scurta posibil. O prelungire a fazei de contact
demonstreaza o lipsa de forta si ca atare, individul nu va alerga rapid.
Atletii de elita au o faza de contact de 0,15-0,20 secunde.
 Trunchiul este drept
 Mana bratului care comanda ajunge la nivelul fetei
 Muschii faciali si ai umarului sunt relaxati. Orice tensiune a acestor
muschi inseamna contractii inutile, muschi rigizi, o forna slaba si prea
multa energie consumata pentru o alergare lenta
 Soldurile sunt in pozitie ridicata pentru a permite piciorului
conducator sa se extinda deplin pana la sol
 Articulatiile gleznei, ale soldului si genunchiului trebuie sa fie intinse.
Extinderea deplina a genunchiului nu va fi niciodata realizata inainte
ca muschiul cvadriceps sa fie foarte puternic. Acest fapt nu este doar o
demosntratie a unei forte superioare a piciorului, coapselor si feselor
din punct de vedere biomecanic, ci de asemenea, a unei thenici
eficiente si corecte
 Gelzna si piciorul care recupereaza se deplaseaza deasupra nivelului
genunchiului piciorului care actioneaza

3. Forme de manifestare

Viteza de reactie – se mai numeste si timpul latent al reactiei motrice si este


conditionata de urmatoarele elemente:
 Aparitia excitatiei in receptor sau receptori
 Transmiterea pe cale aferenta
 Analiza semnalului
 Transmiterea pe cale aferenta
 Excitarea muschilor

Viteza de executie – este capacitatea de a efectua un act motric sau o actiune


motrica, dar si mai multre asemenea acte sau actiuni motrice singulare. Se masoara
prin timpul care trece de la inceperea executiei si pana la incheierea acesteia. Este
determinata si de nivelul insusirii tehnicii de executie a deprinderilor si priceperilor
motrice.
Viteza de repetitie – consta in capacitatea de a efectua aceeasi miscare intr-o
unitate de timp prestabilita, deci, ea se refera la miscari ciclice. Se mai numeste si
frecventa miscarii. Este conditionata de:
 Tempo – densitatea miscarii pe unitate de timp. Eforturile de viteza
sunt caracterizate in functie de durata lor de intensitate maximala si
submaximala
 Ritm – defineste efectuarea unui efort de timp si spatiu, precum si
raportul dintre acceste marimi, fiind prezent in efectuarea oricarui act,
actiuni, activitati motrice, constituind o componenta temporala strans
legata de viteza, dar si de coordonare, precizie, abilitate. Ritmul
adecvat determina cursivitatea si eficienta miscarii respective.
Viteza uniforma si neuniforma – se manifesta pe fondul altor forme. Atunci
cand viteza creste se vorbeste de „accelerare”, iar cand viteza scade se vorbeste de
„decelerare”. Este important in formarea „simtului vitezei”, adica in mentinerea
unei viteze optime in functie de necesitati.
Viteza in ritmul altor calitati motrice – se concretizeaza in:
 Viteza in regim de indemanare
 Viteza in regim de rezistenta
Viteza de decizie – se manifesta coroborat cu capacitatea de anticipare si
viteza de reactie.
4. Exemplificari

Exercitii de viteza pe care le lucrez la antrenament:

 Imitarea miscarii de pendulare a gambei pe sub coapsa la perete. Se va


executa cu greutati (0,5-2 kg), dar si cu elasticul
 Imitarea miscarii de tragere a piciorului din spate la perete. Se va
executa cu elasticul
 Starturi din diferite pozitii pentru reactie
 Alergare accelerata peste gardulete (7,5 talpi distanta)
 Frecventa peste gardulete (4 talpi distanta)
Alergare Numar Distanta Efort Pauza
accelerata repetari (metri) (minute)
3 30 100% 2
2 50 100% 3
1 60 100% 4

Alergare Numar Distanta Efort Pauza 1 Pauza 2


accelerata repetari (metri) (secunde) (minute)
5 50 100% 90 5
5 50 100% 90 5
5 50 100% 90 5

Exercitii pentru garduri (atac, remorca, pas peste gard, pasii intre garduri):
 Imitarea miscarii de atac a gardului la perete sau la scara fixa. Se va executa
la inceput de pe loc si apoi din mers
 Imitarea miscarii piciorului de impulsie (remorca), cu sprijin la perete sau la
scara fixa
 Luarea pozitiei pasului de trecere peste gard pe sol. Se vor executa miscari
de aplecare a trunchiului spre piciorul de atac
 Rosstogolire inainte cu luarea pozitiei pasului peste gard si aplecarea
trunchiului spre piciorul de atac
 Din mers trecere peste diferite obstacole naturale, imirand miscarea de
trecere a gardului
 Acelasi exercitiu executat din alergare
 Alrgarea cu ritm de trei pasi peste linii trasate pe sol sau peste stinghii de
gard
 Alergarea cu ritm de trei pasi peste diferite obscaole joase de 40-50 cm
inaltime
 Din mers, trecerea piciorului de atac peste gard. Gardurile for fi asezate la o
distanta de 60-80 cm, miscarea executandu-se la fiecare pas
 Din alergare usoara trecerea piciorului de atac peste gard, iar piciorul de
„remorca” pe alaturi
 Din alergare cu ritm de trei pasi trecerea piciorului de atac peste gard, iar
piciorul de „remorca” pe alaturi
 Din sprijin cu mainile la perete sau scara fixa. Trecerea piciorului de
„remorca” peste un gard asezat in fata peretului sau a scarii fixe. Gardul se
asaza la inceput paralel si apoi perpedincular fata de directia miscarii
 Din mers, trecerea piciorului de atac pe langa gard. Miscarea de trecere
seexecuta la fiecare pas sau la al treilea pas
 Din alergare usoara imitarea miscarii de atac pe langa gard si trecerea
piciorului de „remorca” peste gard
 Din alergare cu ritm de trei pasi, imitarea miscarii de atac pe langa gard si
trecerea piciorului de „remorca” peste gard
Exemplu antrenament de garduri (1.07 m inaltimea gardurilor)
 3 x primul gard
 2 x al doilea gard
 1 x al treilea gard
 4 curse complete

 10 x 10 garduri cu un pas (16 talpi distante intre ele, 0,91 m inaltimea


gardurilor)

S-ar putea să vă placă și