Sunteți pe pagina 1din 6

Evaluarea piciorului si a gleznei

Glezna (gatul piciorului) si piciorul alcatuiesc un tot functional, reprezentand a treia


parghie pricipala a membrului inferior, adaptata structural celor doua functii: statica si
locomotia.
Hohmann denumea piciorul o opera de arta arhitecturala a naturii. Intr-adevar ,
structurarea piciorului umani in tinmpul indelungatei evolutii filogentetice s-a perfectionat in
mod admirabil in vederea asigurarii concomitente a stabilitatii si mobilitatii, a echilibrului si
oscilarii, accelerarii ai decelerarii.(Sbenghe T.-Kintetologie profilactica ,terapeutica si de
recuperare, 1987)
Afectiunile reumatismale localizate la oricare dintre structurile componente ale
piciorului au repercursiuni uneor invalidante asupra deplasarii in spatiu a individului, dar si
asupra mentinerii statiunii bipede caracteristice omului. . (Zamora & Ciocoi-Pop, 2006)
Examenul obiectiv al piciorului
Examenul obiectiv al piciorului se va efectua in stransa legatura cu cel al membrelor
inferioare in totalitate, cu examinarea bazinului si a coloanei vertebrale dorsale si lombare.
Inspectia se va adresa mai multor elemente
Examenul clinic al piciorului se incepe cu stabilirea tipului de picior. Conform clasificarii
propusa de Lelievre, exista sase tipuri , in raport cu lungimea degetelor: egiptean , standard,
grec, egal I-II, patrat si halomegalic. Se va observa existenta unor deformatii ale degetelor
(anomalii congenitale, diformitati ale unghilor, halux-valgus, degete in ciocan) sau ale
piciorului (plat, scobit, equin, varus, valgum, balant).
Bursitele (higromele) sunt cauzate de microtraumatisme repetate exercitate de incaltaminte
asupra unei proemintete osoase.
Edemul piciorului trebuie bine interpretat , putand avea atat cauze reumatismale, cat si
generale (diabet , afectiuni renale, cardiace, venoase).
O atentie deosebita se acorda inspectiei pielii, mai ales a celei plantare. Studiul topografiei si
tipului zonelor de hiperkeratoza poate da informatii asupra cauzelor si repartitiei anormale ale
presiunilor plantare. Se pot observa tofi gurosi, micoze etc.
Tumefierile in regiunile unde exista burse sinoviale ridica problema unor inflamatii ale
acestora (mai frecvent a tibialului anterior si a tendonuluii Achile).
Palparea va cuprinde mai multe etape
Controlul raporturilor reperelor osoase-maleole.
Punctele dureroase se vor depista prin palparea cu pulpa indexului a anumitor zone:
interlinia articulara talocrurala, insertia ligamentelor laterale, interlinia articulatiei
mediotarsiene, baza metatarsienilor I si V, articulatiile metatarsofalangiene si interfalangiene,
bursele seroase si tecile sinoviale la nivelul retinaculului extensorilor, retromaleolar medial,
bursa seroasa retroahiliana.
Se apreciaza tonusul si troficitatea muschilor gambei si piciorului.
Se determina temperatura locala.
Modificarile de sensibilitate se cerceteaza atat la picior , cat si la gamba. Bilantul
neurologic se adreseaza sensibilitatii superficiale, profunde si reflexelor osteotendinoase.
Bilantul vasculortrofic vizeaza: boala varicoasa , claudicatia intermitenta ,
oscilometria, palparea pulsului la artera pedioasa si la artera tibiala posterioara.
Mobilitatea pasiva si activa. Amplitudinea de miscare se va masura cu goniometrul .
Este limitata in artozele si artritele articulatiilor piciorului.
Bilantul muscular se adreseaza atat muschilor gambei , cat si celor proprii ai piciorului. Dupa
testarea manuala a fortei musculare se va efectua testarea globala clinico functionala a
grupelor musculare care asigura miscarile fundamentale ale piciorului. Subiectul trebuie sa
efectueze sase manevre:
Sa apuce cearsaful cu degetele de la picoare, in ortostatism ( se apreciaza global
flexorii degetelor si interososii);
Sa-si sustina greutatea corpului ridicat pe varful picioarelor ( se apreciaza flexorii
plantari si , in special, tricepsul sural);
Sa-si sustina greutatea corpului sprijinit pe calcaie (se testeaza flexorii dorsali ai
piciorului);
Sa-si pastreze ortostatismul si sa mearga sprijinit pe marginea externa a picioarelor (se
testeaza supinatorii si adductorii, se apreciaza tibialul anterior si cel posterior);
Sa-si pastreze ortostatismul si sa mearga sprijinit pe marginea interna a piciorului ( se
apreciaza pronatorii si abductorii : peronierii);
Sa-si mentina sprijinul pe un singur picior (testeaza coordonarea motorie si echilibrul
dintre agonisti si antagonisti).

Studiul podoscopic. Se determina conturul si forma amprentei plantare, zonele de presiune la


nivel plantar, modificarile survenite in timpul mersului.
Examenul bolnavului in ortostatism pune in evidenta, in conditii functionale, pozitionarea
piciorului fata de sol. In cazul diformitatilor, contactul plantei cu solul nu se mai face normal,
aparand fie restrangeri ale zonelor de contact , fie largirea zonelor de sprijin.
Contactul pe fata plantara a antepiciorului este caracteristic piciorului equin, iar contactul pe
calcaneu este caracteristic piciorului talus. In piciorul varus, contactul se limiteaza la o zona
restransa pe marginea externa a plantei , iar in cazurile grave, chiar pe fata dorsala a
piciorului. In piciorul valgus , contactul se limiteaza la o zona restransa pe marginea interna a
plantei. Piciorul valg vazut din spate , se rastoarna in abductie si axul vertical al fetei
posterioare a calcaneului se frange in jos si in afara fata de axul longitudinal al tendonului lui
Achile ( semnul Helbing).
Examinarea mersului se face dupa metoda standard, dar se va acorda atentie modului
in care pacientul aplica plnta pe sol si realizeaza desprinderea acesteia. . (Zamora & Ciocoi-
Pop, 2006)
Teste funcionale specifice gleznei
Teste pentru aprecierea gradului de rsucire a tibiei
Din eznd: subiectul st cu gambele atrnnd la marginea mesei.
Examinatorul pune policele de la o mn pe o maleol, iar indexul pe cealalt maleol i examineaz
unghiul fcut de axa genunchiului i de cea a gleznei. Acestea nu ar trebui s fie paralele, ci s
formeze un unghi de 12-180, din cauza rotaiei laterale a tibiei.
Din decubit dorsal: subiectul n decubit dorsal, cu oldul n poziie neutr, patela privete n sus.
Examinatorul palpeaz cele dou maleole i trage o linie la nivelul calciului care s le uneasc, apoi
traseaz una paralel cu solul. Unghiul format ntre cele dou linii reprezint gradul de rotaie lateral
a tibiei.

Sertarul anterior
Subiectul n decubit dorsal.

Testul sertarului anterior

Examinatorul stabilizeaz tibia i peroneul cu o mn, iar cu cealalt prinde piciorul, i meninndu-l
ntr-o uoar flexie plantar, l trage n sus.
Testul este pozitiv dac gradul de translaie a piciorului este mai mare dect pe partea sntoas,
desemnnd o laxitate la nivelul ligamentului talofibular anterior, care poate fi cauzat de o leziune a
acestuia.

nclinarea talusului
Subiectul st n decubit dorsal sau lateral, cu genunchiul uor flectat pentru a relaxa muchiul
gastrocnemian.
Piciorul este n poziie neutr.
Examinatorul duce talusul n abducie pentru a testa integritatea ligamentelor deltoid, tibionavicular,
tibiocalcanean, posterior tibiotalar i n adducie pentru a testa ligamentul calcaneofibular.

Testul nclinrii talusului (talar tilt)

Testul compresiunii tibio-fibulare

Examinatorul aplic o presiune la nivelul mediu al gambei, apropiind cele dou oase. Testul este
pozitiv dac apare durere la nivelul inferior al membrului, semnaliznd un traumatism la nivelul
sindesmozei tibio-fibulare, dac a fost exclus diagnosticul de fractur.

Testul Cotton

Examinatorul stabilizeaz captul distal al tibiei i aplic la nivelul piciorului o for lateral.
Translarea acestuia indic o instabilitate a sindesmozei.

Testul Kleiger
Subiectul n eznd la marginea mesei.

Testul Kleiger

Examinatorul, stabiliznd genunchiul acestuia rotete nspre lateral piciorul.


Dac apare durere la nivelul piciorului i examinatorul simte o micare anormal a talusului n raport
cu maleola medial, testul este pozitiv indicnd o ruptur la nivelul ligamentului deltoid.
Testul Thompson
Subiectul n decubit dorsal.
Examinatorul strnge gamba acestuia, la nivelul muchiului triceps sural.

Testul Thompson

Testul este pozitiv dac nu apare flexia plantar, indicnd o ruptur a tendonului ahilian.

Testul subluxrii tibiotalare


Subiectul n eznd, cu gambele atrnnd la marginea mesei.

Examinatorul apuc picioarele acestuia, meninndu-i tlpile paralele cu solul, cu ajutorul degetelor II-
V, iar cu policele palpnd faa anterioar a talusului.

Se execut pasiv flexii plantare i dorsale, observndu-se gradul de micare al amndurora.


Dac flexia dorsal este diminuat pe partea afectat, testul este pozitiv pentru subluxaia posterioar
tibiotalar.
Testul Duchenne
Examinatorul duce piciorul subiectului n flexie dorsal, mpingnd metatarsianul I prin plant.

Apoi subiectul este rugat s execute o flexie plantar.


Testul este pozitiv (pentru leziunea nervului peroneu superficial sau o leziune la nivelul L4-S1) dac
doar partea lateral a piciorului execut flexia plantar, n timp ce cea medial se duce i mai mult n
flexie dorsal.
Testul Duchenne

Testul Morton
Examinatorul strnge metatarsienele piciorului afectat.
Dac apare durere, testul este pozitiv, indicnd o fractur cauzat de stres sau un neurom.

Semnul Homans
Examinatorul duce piciorul subiectului n flexie dorsal, cu genunchiul extins. Durerea aprut pe
partea posterioar a gambei este un semn pentru tromboflebit.
De asemenea, la palpare, aceast regiune este mai sensibil i poate aprea i o diminuare a pulsului
la nivelul arterei pedioase.