EXAMEN FUNCȚIONAL – gleznă, picior

Data:
Examen vizual:

Testing articular:
Flexie dorsală Flexie plantară Eversie Inversie
Dr. Stg. Dr. Stg. Dr. Stg. Dr. Stg.
T.inițială
T.intermediară
T.finală

Testing muscular:
Mușchi flexori Mușchi flexori Mușchi eversori Mușchi inversori
dorsali plantari
Dr. Stg. Dr. Stg. Dr. Stg. Dr. Stg.
T.inițială
T.intermediară
T.finală

Teste funcționale specifice:

Test Valori pozitive (+) Valori negative (-)
T.inițială T.finală T.inițială T.finală
Aprecierea gradului de răsucire a tibiei
Sertarul anterior
Înclinarea talusului (talar tilt)
Compresiunii tibio-fibulare
Cotton
Kleiger
Thompson
Subluxării tibiotalare
Duchenne
Morton
Homans
Mușchi flexori dorsali: Tibial anterior(principal), Extensor lung al degetelor, Extensor lung haluce
Mușchi flexori plantari: Triceps sural, Peroneu lung, Peroneu scurt
Mușchi eversori: Peroneu scurt, Peroneu lung, Extensor lung al degetelor (accesor)
Mușchi inversori: Tibial posterior(principal), Flexor lung al degetelor(accesor), Flexor lung haluce(accesor)

T. Aprecierea gradului de răsucire a tibiei:

Din şezând: subiectul stă cu gambele atârnând la marginea mesei. Examinatorul pune policele de la o mână pe o
maleolă, iar indexul pe cealaltă maleolă şi examinează unghiul făcut de axa genunchiului şi de cea agleznei.
Acestea nu ar trebui să fie paralele, ci să formeze un unghi de 12-18 gr, din cauza rotaţiei laterale a tibiei.
Din decubit dorsal: subiectul în decubit dorsal, cu şoldul în poziţie neutra, patela priveşte în sus. Examinatorul
palpează cele două maleole şi trage o linie la nivelul calcâiului care să le unească, apoi trasează una paralelă cu
solul. Unghiulformat între cele două linii reprezintă gradul de rotaţie laterală a tibiei.
T. Sertarul anterior: Subiectul în decubit dorsal. Examinatorul stabilizează tibia şi peroneul cu o mână, iar cu
cealaltă prinde piciorul, şi menţinându-l într-o uşoară flexie plantară, îl trage în sus. Testul este pozitiv dacă
gradul de translaţie a piciorului este mai mare decât pe partea sănătoasă, desemnând o laxitate la nivelul
ligamentului talofibular anterior, care poate fi cauzată de o leziune a acestuia.
T. Înclinarea talusului (talar tilt): Subiectul stă în decubit dorsal sau lateral, cu genunchiul uşor flectat pentru
a relaxa muşchiul gastrocnemian. Piciorul este în poziţie neutră. Examinatorul duce talusul în abducţie pentru a
testa integritatea ligamentelor deltoid, tibionavicular, tibiocalcanean, posterior tibiotalar şi în adducţie pentru a
testa ligamentul calcaneofibular
T. Compresiunii tibio-fibulare: Examinatorul aplică o presiune la nivelul mediu al gambei, apropiind cele
două oase. Testul este pozitiv dacă apare durere la nivelul inferior al membrului, semnalizând un traumatism la
nivelul sindesmozei tibio-fibulare, dacă a fost exclus diagnosticul de fractură.
T. Cotton: Examinatorul stabilizează capătul distal al tibiei şi aplică la nivelul piciorului o forţă laterală.
Translarea acestuia indică o instabilitate a sindesmozei
T. Kleiger: Subiectul în şezând la marginea mesei. Examinatorul, stabilizând genunchiul acestuia roteşte înspre
lateral piciorul. Dacă apare durere la nivelul piciorului şi examinatorul simte o mişcare anormală a talusului în
raport cu maleola medială, testul este pozitiv indicând o ruptură la nivelul ligamentului deltoid.
T. Thompson: Subiectul în decubit dorsal. Examinatorul strânge gamba acestuia, la nivelul muşchiului triceps
sural. Testul este pozitiv dacă nu apare flexia plantară, indicând o ruptură a tendonului ahilian.
T. Subluxării tibiotalare: Subiectul în sezând, cu gambele atârnând la marginea mesei. Examinatorul apucă
picioarele acestuia, menţinându-i tălpile paralele cu solul, cu ajutorul degetelor II-V, iar cu policele palpând faţa
anterioară a talusului. Se execută pasiv flexii plantare şi dorsale, observându-se gradul de mişcare al
amândurora. Dacă flexia dorsală este diminuată pe partea afectată, testul este pozitiv pentru subluxaţia
posterioară tibiotalară.
T. Duchenne: Examinatorul duce piciorul subiectului în flexie dorsală, împingând metatarsianul I prin talpă.
Apoi subiectul este rugat să execute o flxie plantară. Testul este pozitiv (pentru leziunea nervului peroneu
superficial sau o leziune la nivelul L4-S1) dacă doar partea laterală a piciorului execută flexia plantară, în timp
ce cea medială se duce şi mai mult în flexie dorsală.
T. Morton: Examinatorul strânge metatarsienele piciorului afectat. Dacă apare durere, testul este pozitiv,
indicând o fractură cauzată de stres sau un neurom.
T. Homans: Examinatorul duce piciorul subiectului în flexie dorsală, cu genunchiul extins. Durerea apărută pe
partea posterioară a gambei este un semn pentru tromboflebită. De asemenea, la palpare, această regiune este
mai sensibilă şi poate apărea şi o diminuare a pulsului la nivelul arterei pedioase.