Titular disciplină: Lector univ. dr.

kinetoterapeut Anca Jianu

an II KMS
MĂSURARE ȘI EVALUARE ÎN KINETOTERAPIE C 10
Evaluarea genunchiului

Tibia
Orientare: se aseaza in jos epifiza mai mica;
- medial prelungirea ei;
- anterior marginea cea mai ascutita.
Corpul este prismatic triunghiular. Prezinta trei fete ( mediala, laterala, posterioara ) si trei margini:
anterioara (se bifurca superior), mediala, interosoasa (da insertie muschilor interososi). Fata mediala nu este
acoperita de muschi si se palpeaza sub piele.
Corpul tibiei are doua curburi ce-i dau aspectul literei S.
Epifiza superioara este voluminoasa formata din doi condili, unul medial si unul lateral.
Epifiza inferioara: este mai putin dezvoltata, are forma cuboidala neregulata si prezinta sase fete:
- o fata superioara;
- o fata inferioara (articulara cu talusul);
- o fata anterioara (pe care aluneca tendoanele extensorilor);
- o fata posterioara;
- o fata laterala ce prezinta incizura fibulara pentru articulatia cu fibula;
- o fata mediala ce se prelungeste cu maleola mediala.
Fibula
Orientare: se aseaza in jos epifiza turtita;
- medial fata articulara a acesteia;
- posterior marginea epifizei prevazuta cu o fosa.
Corpul este prismatic triunghiular prezentand trei fete si trei margini.
Epifiza superioara este formata din capul fibulei ce se prelungeste cu un varf pe care se insera
muschiul biceps femural. Prezinta o fetisoara articulara pentru tibie. Este legata de corp prin col, inconjurat
lateral de nervul fibular comun.
Epifiza inferioara: este formata din maleola laterala ce coboara mai mult decat cea mediala. Prezinta o
baza, un varf, o fata laterala si o fata mediala.
ARTICULATIA GENUNCHIULUI
Femurul se articuleaza cu patela (articulatia femuropatelara) si cu tibia (articulatia tibiofemurala).
Patela nu se articuleaza cu tibia.

1
Corpul femural este triunghiular pe sectiune. In partea inferioara marginea posterioara se bifurca, sectiunea
devenind patrulatera pentru ca la nivelul bazei femurului sa apara ca un tunchi de piramida. Portiunea
superioara a tibiei prezinta aceeasi sectiune, capul tibiei este triunghiular pe sectiune. Margimea sa anterioara se
bifurca superior astfel incat portiunea superioara a tibiei are forma unui trunchi de con rasturnat. Astfel cele
doua oase prezinta in regiunea articulara un volum masiv asemanator capitulului coloanelor ceea ce asigura o
mare rezistenta la presiuni. Structura spongioasa arata travee dispuse in evantai sau verticale si linii de intarire
orizontala.
Stabilitatea ligamentara a genunchiului
In extensie: toate ligamentele sunt tensionate; genunchiul este stabilizat, in mod pasiv prin tensionarea
ligamentelor. Articulatia este echilibrata fara actiune musculara .
Ex: statiune pe un picior fara actiune musculara asupra genunchiului. Pentru aceasta este necesar ca genunchiul
sa fie usor in hiperextensie, aceasta fiind sustinuta de calotele fibroase posterioare ale capsulei.
In flexie: genunchiul permite miscari de rotatie pentru ca aproape toate ligamentele sunt destinse: ligamentele
laterale permit rotatia externa. Ligamentele incrucisate desi sub tensiune sunt intr-o pozitie mai axiala ce
permite rotatia interna.
Genunchiul poate realiza partial si miscari de rotatie. Presupunand tibia punct mobil si observand
genunchiul flectat, rotatia interna duce tuberozitatea anterioara a tibiei spre interior. Rotatia externa duce
tuberozitatea anterioara a tibiei spre exterior.
Mişcările posibile la acest nivel sunt:
1. Flexia genunchiului - miscare posterioară a gambei in plan sagital
Amplitudine de mișcare-0-120-130⁰
Muschi principali biceps femural, semitendinos, semimembranos.
Muşchi accesori: popliteu, croitor, gastrocnemieni.
Factori limitatori ai miscarii:
- Contactul gambei cu fata posterioara a coapsei
- Tensionarea muschilor extensori ai genunchiului
Factori stabilizatori:
- Contracția mușchilor sacrolombar si patrat lombar
- Greutatea bazinului și a coapsei
Goniometrie
Poziţia iniţială: subiectul în decubit ventral cu membrele inferioare extinse, picioarele în afara mesei.
Poziţia finală: subiectul în decubit ventral, faţa posterioară a gambei se apropie de faţa posterioară a coapsei,
până la limita de mişcare.
Poziţia goniometrului:
 Centrul goniometrului plasat la nivelul articulaţiei genunchiului, pe faţa laterală.

2
 Braţul fix urmăreşte linia laterală a coapsei, respectiv trohanterul.
 Braţul mobil paralel cu linia de mijloc a feţei laterale a gambei, urmărind maleola externă.
2. Extensia genunchiului - miscare anterioară a femurului in plan sagital
Amplitudine de mișcare-120-130⁰-0
Muschi principali cvadricepsul (drept femural (anterior), vast intern, lateral, medial).
Muşchi accesori: tensorul fascia lata.
Muşchi accesori:
Factori limitatori ai miscarii:
- Tensionarea ligamentelor: incrucisate, laterale, popliteu oblic
- Tensionarea muschilor flexori ai genunchiului
Factori stabilizatori:
- Contractia muschilor abdominali pentru fixarea originii dreptului anterior
- Greutatea bazinului și a coapsei
Goniometrie
Poziţia iniţială: subiectul în decubit ventral cu coapsa pe planul mesei, genunchiul flectat.
Poziţia finală: subiectul în decubit ventral cu membrele inferioare extinse, picioarele în afara mesei.
Poziţia goniometrului:
 Centrul goniometrului plasat la nivelul articulaţiei genunchiului, pe faţa laterală.
 Braţul fix urmăreşte linia laterală a coapsei.
 Braţul mobil paralel cu linia de mijloc a feţei laterale a gambei, urmărind maleola externă.